1,059 matches
-
primul este o interpretare morală; celălalt este o transpunere mistica. În opera să, Ambroziu, preamărește credință lui Abraham, dar și biruința lui asupra cărnii, asupra sentimentelor și sunt evidențiate următoarele virtuți: devotio, prudență, ospitalitatea ș.a.. „Am vorbit - scrie Ambroziu - despre pietatea și credința lui Abraham, despre prudență, dreptatea, caritatea, cumpătarea lui; acum să vorbim și despre ospitalitatea lui” (col. 457). „Caută - încheie Ambroziu - nu numai ușurință de a face, dar și pe aceea de a primi (a carității). Abraham te învață
Avraam () [Corola-website/Science/297908_a_299237]
-
un raft înalt și spălându-se ca pentru rugăciuni înainte de a citi din Coran. Vechile exemplare ale Coranului nu sunt distruse ca hârtia obișnuită, ci arse sau depozitate în cimitire pentru Coran. Coranul este, pentru musulmani, o călăuză infailibilă pentru pietatea personală și viața în comunitate, un adevăr istoric și științific. Tipărirea în masă a Coranului în arabă și traducerea în alte limbi sunt considerate facilități moderne. A doua sursă a legii islamice, după Coran, este Sunna. "Sunna" (ar.: سنة "sunna
Islam () [Corola-website/Science/296539_a_297868]
-
enciclică a spus că motoul pontificatului său va fi ""instaurare omnia in Christo"" (Efeseni 1,10). Ca urmare, preocupările sale cele mai mari au fost îndreptate spre interesele precise ale Bisericii. Înainte de toate, eforturile sale s-au îndreptat spre promovarea pietății credincioșilor, și a permis primirea frecventă și, după posibilități, chiar zilnică a Sfintei Împărtășanii, scutindu-i pe bolnavi de post pentru a le permite primirea Sfintei Împărtășanii de două ori pe săptămână, și chiar mai des. În plus, a recomandat
Papa Pius al X-lea () [Corola-website/Science/298424_a_299753]
-
asociațiilor "Life and Advent Union" și "Advent Christian Association", care se numesc astăzi "Advent Christian Church"). Confesiunile de tradiție adventistă, care au supraviețuit, au în comun preocuparea pentru escatologia apocaliptică, care culminează cu apropiata venire a lui Iisus; moralitate conservatoare; pietate intensă; "separarea" de lume și de bisericile populare; nonconformism religios; predispoziția pentru un studiu al Bibliei mai aprofundat și revizionist, care poate duce ușor la adoptarea de doctrine și practici netradiționale. Confesiunile adventist-millerite se pot clasifica după mai multe criterii
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
doctrinei lui Houteff. Aceștia condamnă fenomenul David Koresh, pe care nu-l recunosc ca davidian. Cel mai uzual sens al noțiunilor de "adventism" și "adventist" se referă la identitatea Adventiștilor de Ziua a Șaptea, ca spiritualitate, teologie, doctrină și trăire (pietate)specifică. În mod special, doctrina (învățătura) Bisericii este aceea care îi dă identitatea și viața specifică. Spre deosebire de multe confesiuni creștine, tradiționaliste sau protestante, doctrina adventistă este exprimată printr-o mărturisire de credință, prezentată pe articole (puncte de credință, principii fundamentale
Adventism () [Corola-website/Science/298480_a_299809]
-
inerente din orice lucrare de acest gen întocmită la sfârșitul veacului trecut”". Pentru editorul "Diplomelor", această categorie de acte reprezintă probele de drept ale stăpânirilor românești asupra țării pe care o locuiau "„ca fiesce cine să-și aducă aminte cu pietate de faptele însemnate ale străbunilor săi”" (în "Precuvântare"). Ele au fost confirmate și reconfirmate pe seama meritelor publice ale locuitorilor și stau la originea blazoanelor de nobilitate în structurile sociale din Maramureș. De aici, preocuparea susținută a editorului de a adnota
Ioan Mihaly de Apșa () [Corola-website/Science/307210_a_308539]
-
cu privire la dosarul de canonizare al părintelui Ilie Lăcătușu: ""Biserica n-a stabilit termeni, nici preciși, nici aproximativi, pentru verificarea sfințeniei. Este însă prea adevărat că niciodată Biserica n-a pus vreo grabă deosebită în actele de canonizare, decât atunci când avalanșa pietății populare i-a impus aceasta. În cazul preotului Ilie Lăcătușu, Arhiepiscopia a luat cunoștință despre descoperirea trupului neputrezit. Calea canonizării impune însă multe etape și strădanii deosebite, așa cum s-a mai procedat"". Trupul părintelui a fost ținut în taină până la
Ilie Lăcătușu () [Corola-website/Science/308563_a_309892]
-
e una din "chestiunile indiferente" lui Dumnezeu. Chestiunile doctrinare minore nu afectează mântuirea sufletului, ci sunt cadre care înfășoară viața morală și religioasă a credinciosului. Astfel, există monarhii bune și monarhii rele, democrații bune și rele, dar ceea ce contează e pietatea oamenilor. În același timp, Hooker susținea că autoritatea e stabilită de Biblie și de practica Bisericii primare, însă trebuie fundamentată pe pietate și rațiune, nu pe o investitură automată; ea trebuie ascultată, chiar când greșește, însă poate fi remediată prin
Richard Hooker () [Corola-website/Science/308609_a_309938]
-
religioasă a credinciosului. Astfel, există monarhii bune și monarhii rele, democrații bune și rele, dar ceea ce contează e pietatea oamenilor. În același timp, Hooker susținea că autoritatea e stabilită de Biblie și de practica Bisericii primare, însă trebuie fundamentată pe pietate și rațiune, nu pe o investitură automată; ea trebuie ascultată, chiar când greșește, însă poate fi remediată prin rațiune și Duhul Sfânt. De remarcat afirmația lui Hooker că puterea și proprietățile episcopilor nu sunt absolute. O altă lucrare importantă e
Richard Hooker () [Corola-website/Science/308609_a_309938]
-
Universitatea din Cernăuți . Fiind deputat de Bălți în Parlamentul României pe parcursul a 14 ani, din 1918 până în 1932, membru al Guvernului, Ion Buzdugan a contribuit substanțial la prosperarea economică și culturală a orașului și județului Bălți. Ion Buzdugan numit cu pietate de către Nicolae Iorga "„excelent român”" este autorul a mai multor volume de versuri . În spectrul vast al activității sale politice și culturale se înscrie și colaborarea lui Ion Buzdugan la multiple publicații din Basarabia, cât și întreaga țară: „Sfatul Țării
Ion Buzdugan () [Corola-website/Science/307514_a_308843]
-
de Paris. Acest "vis" al Elenei este curmat de Menelau, spre amărăciunea acesteia. Menelau spumegă de furie, dar Elena susține sus și tare că nu s-a făcut vinovată de adulter, făcându-i la rândul ei reproșuri soțului lipsit de pietate. Chiar și regii eleni chemați în grabă admit că Menelau însuși este vinovat de situația penibilă; de ce nu a respectat voința divină de a trăi un timp departe de curte, în Creta? Paris poate fugi datorită valmei pe care a
Frumoasa Elena () [Corola-website/Science/306878_a_308207]
-
ceea ce este mai important, pentru a da o singură învățătură completă de credință. Și, după cum sămânța de muștar închide într-un grăunte foarte mic mulțime de ramuri, tot astfel acest compendiu al credinței închide în câteva cuvinte toată cunoașterea adevăratei pietăți cuprinsă în Vechiul și Noul Testament" ("Catecheses illuminandorum", 5, 12; PG 33, 521-524) " Viața subzistentă și adevărată, pe care Tatăl o dăruiește prin Fiul și în Duhul Sfânt, revarsă asupra tuturor fără excepție darurile cerești. Datorită milostivirii sale, și noi, oamenii
Chiril al Ierusalimului () [Corola-website/Science/303195_a_304524]
-
pentru a se apăra împotriva atacurilor externe. Având securitate militară și politică și marea bogăție agricolă și minieră, arta și religia au înflorit. Spre deosebire de atitudinea elitistă a Vechiului Regat față de zei, Regatul Mijlociu a cunoscut o creștere în expresii de pietate personală și ceea ce ar putea fi numit o democratizare vieții de apoi, în care toți oamenii posedau un suflet și puteau fi bineveniți în compania zeilor după moarte. Literatura Regatului Mijlociu prezenta teme sofisticate și caractere scrise într-un nou
Egiptul Antic () [Corola-website/Science/302264_a_303593]
-
iar Bonaventura „doctor serafic” (Papa Leon al XIII-lea l-a numit „Prințul misticilor”). Se distingea, în orice caz, de majoritatea scolasticilor și, poate nu întâmplător, unul din comentatorii săi nota că „Bonaventura a fost abandonat de toți scolasticii cu pietate precară” Cele mai importante opere ale lui Bonaventura conțin o unitate sistemică autentică, abordând cele mai semnificative probleme filosofice ale Evului Mediu. A lăsat circa 45 lucrări din toate domeniile teologiei și filosofiei. Pe lângă Toma de Aquino, este cel mai
Bonaventura () [Corola-website/Science/303278_a_304607]
-
la Universitatea din California. A scris, în 1980, "Brânza și Viermii", în care descrie universul unui morar friulan în secolul XVI. Publică articolul ""Micro-istoria"" în revista "Le Debat" în 1981. Michel Vovelle a scris "Atitudinea în fața morții după clauzele testamentare", "Pietatea barocă și decreștinarea în Provence în secolul XVIII", "Moartea în Occident de la 1300 în zilele noastre", "Mentalitatea revoluționară" și "Imaginile Revoluției Franceze". Edward Palmer Thompson a fost istoric britanic și a scris "Formarea clasei muncitoare în Anglia", susținând asocierea istoriei
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
să pedepsească pe soli, dar nici să încheie o pace rușinoasă; a veștejit pe cei ce se fac uneltele tiranilor: "Cei ce rabdă jugul și-a trăi mai vor Merită să-l poarte spre rușinea lor"; a lăudat devotamentul și pietatea nevestei lui Neagoe Basarab, care-și vinde sculele ca să termine mănăstirea Argeșului; a scos din nou la iveală testamentul lui Ștefan, care zicea că mai bine țara s-ar face un mormânt decât neamul să trăiască în robie; în fine
Dimitrie Bolintineanu () [Corola-website/Science/298949_a_300278]
-
a învățat să vorbească și să scrie excelent în limba franceză. A fost învățat să călărească, să tragă cu armele de foc și să danseze, lucruri pe care le făcea bine din instinct. De la mama sa a moștenit indubitabila sa pietate catolică și ura față de erezie, cu toate că, ca și ea, nu poseda o cunoaștere profundă a problemelor teologice. De-a lungul copilăriei, Ludovic a trecut pe lângă moarte de câteva ori: Statura lui Ludovic - avea doar 1,62 m - trebuia să fie
Ludovic al XIV-lea al Franței () [Corola-website/Science/298942_a_300271]
-
acestea, Henric se dovedește capricios în cea ce privește guvernarea, se bazează pe Caterina și echipa ei de secretari până cu puțin timp înainte de moartea Caterinei. Se ascunde de multe ori de afacerile de stat, cufundându-se în acte de pietate cum ar fi pelerinaje și flagerare. În 1578 Caterina începe a doua călătorie prin Franța care o duce la Nérac, unde încearcă s-o convingă pe Margareta să se împace cu Henric de Navara. Apoi în conflictul care îi vede
Caterina de' Medici () [Corola-website/Science/303755_a_305084]
-
a bea. 2. Interdicția de purta veșminte de piele. 3. Interdicția de a întreține relații sexuale. 4. Interdicția de a folosi parfumuri. Caracterul auster imprimat ceremoniei încă din timpul instituirii ei a fost păstrat până astăzi. Chiar dacă alte practici de pietate iudaică au mai fost uitate întrucâtva, această necesitate a penitenței este atât de vie în conștiința fiecărui evreu încât chiar și mulți evrei laici și nepracticanți ai religiei tind să meargă de Yom Kipur la sinagogă și să țină postul
Iom Kipur () [Corola-website/Science/304071_a_305400]
-
Ulise când aceștia au venit la Troia să ceară întoarcerea Elenei și care a sprijinit cauza lor, a fost eliberat împreună cu familia sa. Enea a reușit să scape masacrului împreună cu încă câțiva oameni. După Apolodor, a fost lăsat liber datorită pietății sale. Andromaca, soția lui Hector, a fost prinsă de Neoptolemus și dusă ca sclavă pe corăbii. Grecii apoi au ars din temelii cetatea și au împărțit prăzile. Casandra a fost dată lui Agamemnon, Andromaca lui Neoptolemeus, iar Hecuba lui Ulise
Războiul troian () [Corola-website/Science/303827_a_305156]
-
a dramelor Hamlet și Regele Leare. Pe celălalt al Avon-ului a fost ridicată o statuie a scriitorului, înconjurat de patru dintre personajele sale favorite: Falstaff, Lady Macbeth, Hamlet și Henric al V-lea. Omniprezența bardului la Strat-ford, întreținută cu atâta pietate, dar și aducătoare de venituri, este puțin supărătoare. Și, totuși căsuțele albe cu bârne groase de lemn, malurile Avon-ului, cu lebedele sale grațioase și verdele ierbii și al pomilor, nicăieri atât de strălucitor ca în această țară cețoasă, păstrează nealterat
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
1874. Bastionul a suferit importante reparații la 1709, adăugându-i-se arcade de cărămidă. În 1923 în bastion au fost aduse Arhivele Brașovului aflate în Casa Sfatului, și rămân aici definitiv. În 1938, după ce o vreme a slujit muntelui de pietate, clădirea a fost renovată, ajungând la forma pe care o cunoaștem azi.
Bastionul Fierarilor din Brașov () [Corola-website/Science/303959_a_305288]
-
intrarea solemnă în Constantinopol. Călare, în mare costum imperial, el intră pe Poarta de Aur, primit de orasul întreg, salutat de aclamțiile populare ca salvatorul imperiului și al creștinătății. El ajunse apoi în Forul lui Constantin, unde se închină cu pietate în biserica Theotokos; apoi pe jos, solemnși precedat de Sfânta Cruce, el se duse la Sfânta Sofia și, primit de patriarh, merse, cu lumânările în mână să îngenincheze la sfintele altare. Apoi, împreună cu Polyeuct se urcă în amvon și fu
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
și unui aristocrat. Din contră, ridicarea de lavre era mai mult decât permisă, fiind lăudată chiar. Această lege îndrăzneață nu va rămâne multă vreme în vigoare, dar arunca o lumină sugestivă asupra principiilor fundamentale ale politicii împăratului, cât și asupra pietății sale purificatoare Împăratul Nichiphor al II-lea Phokas își continua cuceririle inaugurate din timpul lui Romanos II Nobilul. Primii doi ani ai domniei sale vor fi consacrați razboiului în munții din Cilicia, un război epuizant, ale cărui centre-Tarsa și Mopsuestria-constituiau punctul
Nicefor al II-lea Focas () [Corola-website/Science/311404_a_312733]
-
în 1229, în urma semnării unui acord cu Contele Raymond al VII-lea de Toulouse, care îl elibera pe tatăl acestuia, Raymond al VI-lea, de suspiciunile de ucidere a unui predicator care avea misiunea de a îi converti pe catari. Pietatea și bunătatea arătată de rege pentru săraci au fost îndelung apreciate. A mers de două ori în cruciadă, în 1248 (Cruciada a șaptea) și în 1270 (Cruciada a opta). Ambele cruciade au fost dezastre totale; după un succes inițial în
Ludovic al IX-lea al Franței () [Corola-website/Science/310833_a_312162]