5,484 matches
-
paginile dedicate liceenilor 1. El publică aici o proză scurtă (foarte scurtă chiar), intitulată Broasca, în stilul celor ale lui Daniil Harms: „Între cei doi de la etajul șapte s-a întâmplat ceva grav - ireparabil. Răzbăteau ades prin peretele subțire ori plânsul ei nervos - ori pașii lui aiurea. În rest, păreau cei dintotdeauna. El pleca la șase, - ea la șapte - el se-ntorcea la două - ea la trei. Luau rar masa împreună. Câteodată seara mergeau la un spectacol și se-ntorceau surâzători
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
șase, - ea la șapte - el se-ntorcea la două - ea la trei. Luau rar masa împreună. Câteodată seara mergeau la un spectacol și se-ntorceau surâzători către miezul nopții. Da, dar odată deschisă ușa, odată trecut pragul, odată învârtită cheia - plânsul reîncepea, pașii aiurea reîncepeau. Se-ntâmplase ceva. Iar vecina de-alături - ei, vecina murea de curiozitate. Rezistă cât rezistă - o zi, două, douăsprezece - în a treisprezecea își făcu pe voie. În vârful picioarelor, cu inima bătând, se apropie de ușa
Florin Iaru și nenumăratele sale unelte by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3322_a_4647]
-
mașină. Gradarea emoției - pentru verosimilitate ea nu trebuie să izbucnească spontan -, spațiul acordat descărcărilor nervoase ale celorlalți, dubla acțiune exercitată atât asupra mamei copilului ucis, vorba aceea, ca de la mamă la mamă, banii strecurați cu umilință, privirea înlăcrimată și apoi plânsul care le descarcă pe ambele femei și pe Traian Angheliu (Adrian Titieni), tatăl îndurerat. Nimic nu rezistă regiei imbatabile și instinctului de carnasier al Mamei-lupoaică, deopotrivă odioasă și sublimă în acest teatru abject destinat salvării propriului său fiu. Singura sa
Mama și fiul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3426_a_4751]
-
auzise ea nu era râs, ci (cum susținea Bruno) acel sunet straniu pe care unele făpturi îl slobod în împrejurări cu totul neobișnuite și pe care, poate datorită caracterului precar al limbajului, ne încăpățânăm să-l etichetăm drept râs sau plâns; fiindcă e rezultatul unei combinații monstruoase de fapte îndeajuns de dureroase spre a stârni plânsul (ba chiar un plâns disperat) și de întâmplări îndeajuns de grotești pentru a dori să-l prefacem în râs. De aici rezultă un soi de
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
făpturi îl slobod în împrejurări cu totul neobișnuite și pe care, poate datorită caracterului precar al limbajului, ne încăpățânăm să-l etichetăm drept râs sau plâns; fiindcă e rezultatul unei combinații monstruoase de fapte îndeajuns de dureroase spre a stârni plânsul (ba chiar un plâns disperat) și de întâmplări îndeajuns de grotești pentru a dori să-l prefacem în râs. De aici rezultă un soi de manifestare hibridă și îngrozitoare, poate cea mai îngrozitoare pe care o poate avea o ființă
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
împrejurări cu totul neobișnuite și pe care, poate datorită caracterului precar al limbajului, ne încăpățânăm să-l etichetăm drept râs sau plâns; fiindcă e rezultatul unei combinații monstruoase de fapte îndeajuns de dureroase spre a stârni plânsul (ba chiar un plâns disperat) și de întâmplări îndeajuns de grotești pentru a dori să-l prefacem în râs. De aici rezultă un soi de manifestare hibridă și îngrozitoare, poate cea mai îngrozitoare pe care o poate avea o ființă omenească; și poate și
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
sarcasme. Priveliște care (după părerea lui) trebuia să trezească în sufletul spectatorilor un amalgam de tristețe și de uriașă și monstruoasă veselie, într-atât era de tragicomică. Din acest motiv nu socotea că are dreptul să se lase în voia plânsului, nici măcar în fața unei ființe ca Alejandra, o ființă pe care o așteptase de o veșnicie, așa i se părea, și credea că e de datoria lui, datoria aproape profesională a unui clovn căruia i se întâmplase cea mai mare nenorocire
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
unei ființe ca Alejandra, o ființă pe care o așteptase de o veșnicie, așa i se părea, și credea că e de datoria lui, datoria aproape profesională a unui clovn căruia i se întâmplase cea mai mare nenorocire, să prefacă plânsul într-o strâmbătură de râs. Însă, pe măsură ce i se destăinuise Alejandrei, cu acele câteva cuvinte cheie, simțea un fel de eliberare și, preț de o clipă, îi trecu prin cap că rictusul de râs se putea preface în sfârșit într-
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
râs. Însă, pe măsură ce i se destăinuise Alejandrei, cu acele câteva cuvinte cheie, simțea un fel de eliberare și, preț de o clipă, îi trecu prin cap că rictusul de râs se putea preface în sfârșit într-un potopitor hohot de plâns, spasmodic dar blând, prăbușindu-se asupra ei ca și cum în cele din urmă ar fi izbutit să treacă peste prăpastie. Și așa ar fi făcut, așa ar fi vrut să facă, Dumnezeule mare, dar n-a făcut, ci și-a lăsat
ERNESTO SÁBATO Despre eroi și morminte by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/3657_a_4982]
-
asemeni unui Mesia așteptat! Agamiță n-a căzut - venit din ceruri! - a sosit într-o trăsurică! Mesia, în trăsurica dusă pe umeri de bodigarzi - apostoli, fără clopoței la gât! - anulează timpul cătrănit de altădată, aducând, acum, în locul jalei și al plânsului politic, euforia muzicii de fanfară! Venind nu din cer, ci din timp, de la 48, vulturul mesianic schimbă osia lumii! Dacă, evident, pe față, persoanele nu-și pot schimba structura interioară, ele își pot schimba identitatea politică zâmbind, anulând timpul factice
Ateismul politic și capul de bour by D.R. Popescu () [Corola-journal/Journalistic/3673_a_4998]
-
politic spune că Victor Ponta a făcut respectiva mișcare pentru a se victimiza încă odată în fața președintelui Traian Băsescu, dar și pentru a prelua din imaginea pozitivă a Armatei. Dacă aceste lucruri nu ar fi de râs, ar fi de plâns. O să încerc să descifrez pentru cei curioși de ce aceste lucruri neobișnuite, ciudate, care, pe lângă faptul că putem râde de ele, trebuie să fim convinși că ne fac de râs în fața altora. Din nefericire, Victor Ponta este și victima propriului temperament
De Ce opinează Gușă că s-a mutat Ponta la MApN by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/36943_a_38268]
-
dacă mai este față mare și atunci a început să o mângâie. Vă zic sincer că nu am crezut-o. Le-am povestit și altor mămici și au început să iși întrebe și ele fetele și toate au izbucnit în plâns și au povestit că și ele trecuseră prin lucruri asemănătoare. Îngrijorător este că mai sunt și alte mame care stiu adevărul, dar se tem să vorbească", a declarat Valentina Hasmațuchi, mama unei tinere. "A venit la spovedit și părintele i-
Spovedanie de coșmar pentru mai multe tinere. Ce făcea preotul by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/35376_a_36701]
-
timpul momentelor artistice și mai mari pentru că celor trei jurați CRBL, Connect-R și Monica Petrică le este dificil să-i aleagă pe cei mai buni. La unul dintre dueluri, Connect-R nu și-a putut abține lacrimile și a izbucnit în plâns la sfârșitul unui moment de dans contemporan a doi îndrăgostiți ce se iubesc și în afara scenei de dans: „Se vede în coregrafia voastră că vă iubiți. Este foarte greu să-mi găsesc cuvintele pentru că sunteți extrem de emoționanți. Ceea ce ați făcut
Lacrimi la Antena 1: Nu vreau să fiu aici! by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/35570_a_36895]
-
de remarcat că, totuși, au fost și reacții normale. Iată, de pildă, mărturia lui Pascal Bentoiu, aflat atunci într-un batalion disciplinar la Doaga: „cea mai fermecătoare amintire - zic - a fost cea de la moartea lui Stalin, anunțată cu sughițuri de plâns fățarnic de un nenorocit de subofițer care era - temporar - comandantul nostru. (...) Iar noi am jucat trei zile table și am băut tot ce aveam , închinând cu «trăiască mortul!»”. Meritele unei reviste din Satu Mare Am citit în POESIS (nr. 264 - 266
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3728_a_5053]
-
place, dacă ai teamă etc.? La așa întrebare ciudată școleriul mai întâi holbează ochii nedumerit la mine ca la un om izbit de demență subită, apoi nici el nu știe ce glas tainic stârnit în fundul ființei lui se convertește în plâns neghiob și neînțeles. Adâncimi nepătrunse ale firii! De ce plângem toți la mângâierea unui glas care ne cercetează? Nu știu să răspund cum nu știe nici școlarul meu. Dar un lucru e hotărât. El nu mă pricepe și nu mă simpatizează
Însemnări despre tânărul G. Călinescu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6404_a_7729]
-
posteritatea - dacă termin Sisoe, risc și această șansă: posteritatea. De ce să mă judece după vreunul dintre aceia, și să spună așa am fost eu? Ah, nu cred să înțelegi nebuniile astea! Cu altă ocazie îți voi scrie mai liniștit. Despre plânsul Magdei despre gutuie, ai dreptate. Dar n-ai motivat îndeajuns. Vezi ce înseamnă să scoți un fragment din ansamblul lui care completează și lămurește? Nu-mi citește nimeni scrisorile, ți-am spus. Absolut nimeni, chiar când lipsesc din Iași. De
George Topîrceanu și confrații săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6212_a_7537]
-
fost rector la UMF Carol Davila din București, a ironizat beneficiile promise medicilor. Această bunăstare care se promite doctorilor eu nu am găsit-o, salarii care ne-ar impresiona până la lacrimi, n-am găsit elemente concrete că să ne apuce plânsul”, a declarat acesta în deschiderea dezbaterii pe noile pachete de legi din Sănătate, potrivit pesurse.ro. Alte declarații din cadrul dezbaterii: Pachetul de bază nu e normal să fie acordat oricui pentru că așa descurajăm plata asigurărilor de sănătate. Un bețiv care
PSD face mișto de reforma lui Nicolăescu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/34861_a_36186]
-
fac/iarăși cu chipul fratelui meu din fotoliul rulant/scos de la tomograf și spunîndu- mi că s-a/sfîrșit? ce să fac cu chipul mamei copiilor mei/căreia lumînarea i-am aprins-o și i-am închis ochii/ și-adevăratul plîns a fost mai tîrziu? ce să fac cu/mila mai veche a desfrunzirii tatei în balconul tomnatic cu/chipul mamei întinse în zori ca un limb uscat spre/iarnă ea ce plînsul mi l-a crescu fără să știe? ce
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
-o și i-am închis ochii/ și-adevăratul plîns a fost mai tîrziu? ce să fac cu/mila mai veche a desfrunzirii tatei în balconul tomnatic cu/chipul mamei întinse în zori ca un limb uscat spre/iarnă ea ce plînsul mi l-a crescu fără să știe? ce să fac/cu ființa de dincolo cu mîinile-ntinse în mine-a uitare?” (imnul 168 (threnos fără sfîrșit)). O anumită prețiozitate culturalistă, filosofico-eseistică - nederanjantă totuși - pigmentează manierist discursul în care se topesc precum
Poezia ca bio-Biblio-grafie by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3508_a_4833]
-
trupul puhav parcă ceva mai slab, Zinaida intră anevoie în apartament și nu merse mai departe, se așeză pe taburetul din antreu, își scoase basmaua, o răsuci împletind din ea o păpușă și începu să jelească „Sărmana, sărmana“, izbucnind în plâns... Zinaida era slabă de înger, ea și când trăia mama se supăra ușor, se supăra că nu-i dă să mănânce. Îi era foame tot timpul, asta era boala ei, iar mama o împiedica să mănânce. Își făcea atunci o
Ludmila Ulițkaia Rude sărmane. Fetițele by Gabriela Russo () [Corola-journal/Journalistic/3562_a_4887]
-
locului că stațiunile sunt ospitaliere și, prin urmare, merită să-și trimită clienții aici. Ei bine, aflăm tot din știrile tv, oaspeții au avut parte de o întâmplare ce ar fi fost de râs, de n-ar fi fost de plâns și absolut jenantă. Autocarele vizitatorilor veniți să constate calitatea turismului local au fost jefuite. Hoții le-au furat din rezervoare tot combustibilul. Dimineața, când s-au trezit, oamenii n-au mai avut cum să se deplaseze. Se zice că polițiștii
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3592_a_4917]
-
că este și ea om, dar de fiecare dată se mobilizează, printr-un efort de voință: Am apucat averea lui Tim cu mâini tremurătoare, incapabilă să scot un sunet. Mi se rupea inima și-mi venea să izbucnesc într-un plâns disperat. A trebuit să recurg la toată stăpânirea de sine ca să mă abțin"(p. 48), " Părea că-mi pierise glasul. M-am luptat cu disperare să-mi ascund lacrimile care-mi țâșneau din ochi. Inima mi-era atât de plină
Zbor spre libertate? by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Memoirs/9752_a_11077]
-
autor am fost autorizat să-i zic copil tâmpit, și cu totul altceva ar fi să păstrez ieremiadele diaristice din adolescență, ori producția de versuri tânguioase de atunci. Accept cu dragă inimă să mă fac de râs -, nu și de plâns.
însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/3781_a_5106]
-
ajuns. Omenește Wagner e un pigmeu, cultural e un uriaș, din prăpastia celor două laturi născîndu-se bizareria creatorului. Sub unghi patologic, Wagner e un bolnav cronic: mereu constipat, suferind de melancolie, insomniac cu căderi depresive și cu frecvente accese de plîns, chinuit de neputința de a lucra mai mult de două ore pe zi, din cauza oboselii ce-l doboară repede. Un anxios trăind cu certitudinea că după vîrsta de 40 de ani va muri curînd, pentru ca la 70 de ani să
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
Ponta - nu știu câtă bază poți să pui pe declarațiile lui, că omul ăsta minte cum respiră", a răspuns liderul PDL. Democrat-liberalul a precizat că oricum Victor Ponta va renunța la viața politică din toamnă, pentru că va pierde alegerile prezidențiale. Ne apucă plânsul când auzim că vrea să se lase de politică la finele acestui an. Oricum se va lăsa, pentru că, pe de-o parte, îl presează ai lui să candideze și știe precis că va pierde alegerile, care vor fi câștigate de
Ce spune Blaga despre postarea lui Ponta de pe Facebook by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/31209_a_32534]