3,039 matches
-
originar, și în care ajung după moarte sufletele oamenilor fără păcate ; loc plăcut, minunat, splendid, priveliște încântătoare, ceea ce te desfată” (Dex.-pag 748) In viziunea autorului, ținutul Viezurenilor este un paradis, un loc plăcut cu priveliști încântătoare, acel „Picior de plai // Gură de rai” din balada „Miorița” Această imagine pământeană a raiului mioritic este asociată cu aceea din visul tatălui Melisei, vis în care, discutând cu ea, Melisa apare... „înveșmântată în alb din cap până-n picioare ... cu floricele la urechi, printre
PARADISUL ÎNSÂNGERAT, RECENZIE DE DUMITRU PĂSAT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 419 din 23 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357933_a_359262]
-
526 din 09 iunie 2012 Toate Articolele Autorului De-a lungul anilor trăim întâmplări care ne marchează mai mult sau mai puțin viața și, uneori, în momentele noastre de liniște, privim cu nostalgie spre trecut, către ele. Azi, departe de plaiul nostru mioritic, prețuiesc mai mult ca orcând prietenia, sinceritatea și loialitatea, posibil și din cauză că aceste trăsături de caracter au început să fie din ce în ce mai greu de găsit pe la noi, oamenii. Câinii, în schimb - ca și toate animalele, în general − nu cer
URSU” de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 526 din 09 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358287_a_359616]
-
Acasă > Stihuri > Anotimp > PĂMÂNTUL VREA IUBIRE Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 502 din 16 mai 2012 Toate Articolele Autorului Dumnezeu ne-a lăsat moștenire aleasă Pământul cu plaiuri însorite, pădure deasa Apele ce izvorăsc din munți, apoi coboară Spre mari, oceane, văzduhul le-mpresoară! Dar, dragul de cunoaștere ne-a aruncat Începând cu Adam în strămoșescul păcat De încălcare a Legilor Divine, în neascultare Tot “progresând” așa, acum
PAMANTUL VREA IUBIRE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358465_a_359794]
-
S-a împlinit! Desăvârșire! Însă marea bucurie a fost scurtă A urmat război și jertfă multă Iar țara, din nou s-a împărțit De ocupantul dinspre răsărit. Din inimă strig, Domnul fie lăudat Stai azi tot mândră, c-altădat Însorită, pe plai, unde smeriți vin Slăvitorii Domnului și se închin! Ești templul Izvorului de năzuinți Pentru copii, pentru părinți Pentru nepoți și strănepoți Spre mântuire deschizi porți! Pe drumul către Dumnezeu Spre veșnicie, chiar un ateu În tine dacă intră, rămâne uimit
PESTE VEAC de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 502 din 16 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358463_a_359792]
-
lui de cîine de pază și numai că nu lătra de bucurie, pentru că și asta era o faptă de armă demnă de un luptător sub drapelele armatei spaniole conduse de Castaldo, pe vremea lui Ferdinand, fratele lui Carol Quintul, pe plaiurile Ardealului, deși nu vă vine să credeți! În fiecare luni, după ce îi plecau bucureștenii, dom' colonel umplea o cutie cu toate gunoaiele și le căra conștiincios acasă, pentru că, din punct de vedere tactic și mai ales strategic, nimic nu e
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 43-48 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358316_a_359645]
-
gorjenii entuziaști care îl sărbătoreau pe Constantin Brâncuși, cel care a dus numele nostru peste toate meridianele lumii, preschimbându-l în renume, căci monumentala sa operă din Parcul Tîrgu Jiu, închinată eroilor legendari care și-au dat viața pentru apărarea plaiului, este testamentul artistului față de țara sa, Mama România. Așa cum spunea genialul scuptor: „Zăvoiul m-a învățat să înțerleg graiul lemnului și al pietrei” la fel și scriitorul-compozitor Marin Voican-Ghioroiu în opera sa îl adoră pe cel dârz și statornic, cel
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
cei ce viața și-au jertfit: Eroii legendari, pe care i-ai slăvit, Iar ființa lor e Calea Robilor. Părinte drag, primește-n dar Ofranda FIILOR ce te slăvesc... Și fie a se-mplini ce îți doresc: Să odihnești în plaiul strămoșesc.” În încheiere aș dori să recomand celor care citesc revista „Actualitatea Muzicală” să-și facă timp și să treacă pe la magazinul „Muzica” din București, să răsfoiască această carte de excepție „Ne vedem la Paris”, și vă asigur că intrând
DUBLĂ LANSARE DE CARTE: „NE VEDEM LA PARIS” de GEORGE BACIU în ediţia nr. 588 din 10 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358029_a_359358]
-
liniști-pești, și diafane/ Căderi spre oare care astru?" (Trecea o doamnă). Folosind interogația retorică, poetul instituie starea de interacțiune permanentă cu cititorul. Nu puteau lipsi din versurile poetului Adrian Erbiceanu nici anumite nuanțe folclorice menite să trezească în noi nostalgia plaiului mioritic, cum se întâmplă în distihul ce are drept titlu cuvântul care, numai pentru români are o rezonanță specială - „Dor": „Jos la răscruce, gata de ducă/ Ce mă mai ține, mă tot hurducă.// Dorul atârnă frunza saracă/ Dragostea vine, dragostea
ADRIAN ERBICEANU: „PRINTRE SILABE” de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358036_a_359365]
-
Acasa > Literatura > Recenzii > JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 656 din 17 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI Comuna Domnești - Argeși, gradină luxuriantă ruptă din rai sfințit, plai de legendă, mușcelean, leagăn de aleasă cultură în care mândrii domneșteni au cultivat dragostea nețărmurită pentru limbă, port și tradiții populare, miercuri 19 septembrie 2012 în „Palatul vieții mele” (cum îi place să alinte Casa de cultură), distinsul prof. Ion
JERBE DE FLORI PENTRU EROI NEMURITORI de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358083_a_359412]
-
2012 Toate Articolele Autorului IARNA MEA FRUMOASĂ Nu te-am văzut, de-acum un an În mantia pufoasă. Vii pe pământ amerian, Tu, Iarna mea frumoasă! Te-am îndrăgit de copilaș, Când întindeai un voal Imaculat, ca de mătasă, Pe plaiul meu natal. Trecut-au anii, s-au topit Ca fulgii tăi căzuți în palmă, Iar viața mea spre asfințit, Mai monotonă și mai calmă, Coboară iarnă ca și tine, Tăcută, monotonă, rece Și bătrânețea încet vine, Frumosul an, îndată trece
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]
-
urât și rău, Te înțelegi cu vântul Când încingeți în nopți cu ger Un dans cu vijelie, La gura sobi-aș sta stingher, Să scriu o poezie. Dar n-am să pot. Doar peste-un an mă vei găsi acasă, Pe plaiul meu, bucovinean, Tu ești și mai frumoasă! =15 noiembrie 2000= Ninsoarea a acoperit pământul. Mă bucur de fiecare dată și parcă sunt la un spectacol, nu mă satur privind întinderile albe. Gândurile-mi fug mereu pe meleagurile noastre, pe unde
IARNA MEA FRUMOASĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 555 din 08 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358157_a_359486]
-
tradițiilor, portului și a înfloririi economice a Daciei (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană ... ), dar de cele mai multe ori... au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare. Toate aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul autor, Gheorghe Dragomir, în paginile
„ROMÂNIA ÎNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATIUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN” de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358172_a_359501]
-
aoreola destinului care a căpătat nuanțe aurii și strălucește cu intensitate. Vrăjitul nai acompaniază corul. Note seducătoare spun cu nostalgie despre lupta pe care o duc, cei înstrăinați de țară, ca să se ca să arunce lanțurile singurătății: „Românul care-și iubește/ Plaiul, portul și limba,/ Dor și numai dor!.../ Fericit e că trăiește,/ Alături de măicuța.../ Și se afă-n țara sa!” Îl privesc și-l admir ca pe un drag frete gorjan, și-mi dau seama că ar fi în stare să-și
DOINĂ DE JALE, COMPOZITOR ŞI INTERPRET GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357489_a_358818]
-
mai e nimic de furat!”, constatare contrazisă mai apoi din plin de partidele și regimurile care i-au succedat! Parafrazând remarca sincer-panicoasă, se poate replica celor care ar fi tentați să afirme că în Ț.T.I- vezi titlu - deopotrivă „plai mioritic” și „grădină a Carpaților”, nu a mai rămas nimic de furat, cu sensul de golit de conținut, că „Nu mai e nimic de compromis!” după ce unii analiști politici și jurnaliști au comentat că ar fi fost deja compromise la
ŢARA TUTUROR IMPOSIBILITĂŢILOR – NU MAI E NIMIC DE COMPROMIS ? BA DA, DOCTORATUL ! de MARIA SAMAUNT în ediţia nr. 575 din 28 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357617_a_358946]
-
2012 Toate Articolele Autorului B A B Ă I A R N Ă Bezmetică și aiurită, Cu viscolu-n șotii te ții ... Deși te-ai lăsat mult dorită, Eu tot te iubesc și tu știi ... Târziu ți-ai întins plăpumioara, Pe plaiul meu sfânt, legendar, Îmi cântă în suflet vioara, De dulce și de amar ... De dulce, că iată-s ACASĂ, În jur, totu-i alb ca-n povești, Amar, că puterea mă lasă, Șoptindu-ți mai rar: ,,Unde ești?” Dar iată
BABĂ IARNĂ de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357656_a_358985]
-
în “Destinul meu”: “Destinul meu nu-i este dat oricui./ Măcar să nu-i mai bateți niciun cui.” Are trupul “lipit de cruce” iar moarte-i pare mai dulce “decât o viață pământească”. Versuri precum: “Pudră albă de cenușă/ Risipită peste plai,/ Gerul strecurat sub ușă,/ Vântul șuierând prin nai”- sunt o bijuterie plină de farmec. În poezia “ Gânduri” se întreabă:” De unde atâtea sălbatice gânduri/ Îți tulbură mintea cu suflet cu tot?!”... Pune print re rânduri ” lacrimi,/Zâmbet/ Și lună și soare
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
re rânduri ” lacrimi,/Zâmbet/ Și lună și soare/ Și păsări/ Și fluturi,/ Bucurii și durere...” În “Dor de Bucovina” “Printre veacuri tulburate/Ți-ai purtat cu drag veșmântul./ Locuri binecuvântate,/ Vă sărut, umil, pământul” 4. Gabriela Mimi Boroianu născută pe plaiuri mehedințene, în Drobeta-Turnu Severin, a învățat să iubească frumosul privind cun răsare și apune soarele în apele Dunării. Are o activitate literară plină de succes, a publicat poezii în diferite antologii și volumul “ Cântând iubirea”. Gabriela trăiește în țara, “unde
O ANTOLOGIE DE POEZIE IZVORÂTĂ DIN LIVADA ÎNFLORITĂ A IUBIRII de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1456 din 26 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357627_a_358956]
-
ori spirituale și mai cu seaamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, coordonator și organizator al multor activități, societăți și acțiuni culturale, de anvergură națională și internațională, în ținuturile binecuvântate ale Țării Românești și nu numai (Oltenia, Argeșul plaiurilor dumneavoastră natale, Râmnicul, într-un cuvânt, Muntenia toată și Dobrogea străbună) - unde colaborați și cooperați atât de frumos, de bine și de eficient cu toată preoțimea și intelectualitatea zonei și care, din aceste motive, vă stimează, vă respectă și vă
LA MULŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATE DOMNULE PROFESOR MIHAIL DIACONESCU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 537 din 20 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357664_a_358993]
-
protopop la Brașov; apoi marele cărturar și teolog învățat - Mitropolitul Antonie Plămădeală al Ardealului - trecut și el la cele veșnice în 29 August 2005 la Sibiu, care l-a respectat, apreciat și regretat foarte mult; de asemenea a venit Arhipăstorul plaiurilor sale natale - Andrei al Alba Iuliei. Apoi, au mai fost de față Episcopii: Epifanie al Buzăului, Calinic al Argeșului și Mușcelului, Gherasim al Râmnicului, Timotei al Aradului, Iustinian al Maramureșului și Sătmarului - cu adânca-i prețuire și recunoștință ce i-
PREA SFINŢIA SA DR. VASILE COMAN – EPISCOPUL ORADIEI (1910 – 1992)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358615_a_359944]
-
toată schela care era în biserică și în exterior, pentru construcția actualelor turle, cu tot ateismul și dusmănia care se propaga în capitală și în țară, verbal și în presă, cu toată sărăcia și foamea care se întindea pe toate plaiurile țării, totuși biserica era plină de închinători și ascultători, care primeau cu înțelegere și evlavie, tălmăcirile ce se făceau pentru slujbele amintite mai sus. În această vreme, mai precis în toamna anului 1945, a apărut ca musafir la Mănăstirea Antim
PĂRINTELE ARHIMANDRIT SOFIAN BOGHIU (1912 – 2002) – APOSTOLUL BUCUREŞTILOR, DUHOVNICUL RUGĂTOR, PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR PRECUM ŞI ICONARUL SUFLETELOR NOASTRE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 4 [Corola-blog/BlogPost/358520_a_359849]
-
o jumătate de oră), întâlnim puncte de belvedere, locuri de unde se pot admira: Dunărea, Mala Cucuiova, Trescovățul Mic și Trescovățul Mare. Sunt la altitudini din ce în ce mai ridicate, culminând cu platoul Muntelui Trescovăț, loc de unde se deschide o panoramă impresionantă, atât asupra plaiurilor românești, cât și a celor sârbești. Având o altitudine de 755 m, Muntele Trescovăț este unul din cei mai înalți munți ai Parcului Natural Porțile de Fier. Dificultatea itinerariului nu este ridicată, cu excepția porțiunii de urcare propriu-zisă a muntelui, din partea
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
originii morilor de apă în spațiul carpatic s-a emis atât ipoteza pătrunderii lor aici din zona mediteraneană, după cucerirea Daciei de către romani, cât și ipoteza autohtonicității lor, aducându-se ca argumente bogăția de grâne a Daciei, întinderea holdelor până pe plaiurile munților, forța hidraulică de pe râurile repezi cu debit bogat. Documentar, morile de apă sunt atestate încă din secolul al XII-lea, ele înmulțindu-se considerabil în secolele următoare. Dintre morile de apă, cele cu roată orizontală - ciutura - punct de vedere
DUNĂREA A BĂTUT ŞI PORŢILE DE FIER S-AU DESCHIS de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358644_a_359973]
-
tradițiilor, portului și a înfloririi economice a DACIEI (privită cu admirație de către istoricii antici, în raport cu civilizația caldeeană, ateniană, egipteană, persană, romană...) dar de cele mai multe ori au suflat adevărate uragane pustietoare, aducând îngheț, sânge vărsat de legendarii martiri care-și apărau plaiul, lacrimi și suferință în credința lui Dumnezeu, că această națiune are destinul să supraviețuiască și să devină un centru spiritual al unei lumi viitoare; toate aceste fapte sunt descrise, cu lux de amănunte de către remarcabilul autor general de brigadă GHEORGHE
ROMÂNIA ÎĂNTRE SCUTUL ANTIRACHETĂ AMERICAN ŞI KATUŞA RUSEASCĂ. TIMP ŞI DESTIN de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 513 din 27 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358696_a_360025]
-
Dican, președintele Filialei Vâlcea a Uniunii Artiștilor Plastici din România. Prezintă expoziția criticul de artă Corneliu Ostahie. • 18.30 - Parcul Zăvoi, în fața Teatrului ARIEL Moment poetic: PE ARIPI DE ARMINDENI Cele mai frumoase poeme și eseuri despre Râmnicu Vâlcea și plaiurile sale. Cu concursul unor actori de la Teatrul ARIEL și a poeților invitați la Salonul Național pentru Literatură și Artă și la Festivalul Cărți, care vor citi din creațiile lor închinate municipiului Râmnicu Vâlcea, minunat colț de țară. Editura „Antim Ivireanul
EDIŢIA A IV-A A SALONULUI NAŢIONAL DE LITERATURĂ ŞI ARTĂ „ROTONDA PLOPILOR APRINŞI” (14-18MAI 2014) de REVISTA SINGUR în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344608_a_345937]
-
pleacă Spre un tărâm foarte-ndepărtat, Puterea când simți, că te părăsește, Iar gând la tinerețe, lacrima-ți aduce, Deschide fereastră din sufletul curat Adieri de... aripi tristețea să-ți alunge! Toți simțim odată regretele plecării. Trecători suntem pe un plai frumos... Cei ce am știut să iubim vâltoarea Mării unduite cu-al ei val duios, Cei care-am gustat din amarul vieții Știind să prețuim... fagurii cu miere Noi, ce admirăm petala din grădina Și ne bucurăm de-a serii
NU PLÂNGE... de DOINA THEISS în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344646_a_345975]