38,301 matches
-
a însoțit cu aceea pe care am încercat să o descriu. Destinul meu literar a vrut ca, îmbrăcîndu-mă la repezeală, îngrozit de urîțenia femeii, să uit a-mi prinde la încheietura mîinii acel ceas pe care îl consider punctul de plecare al unei nu știu cît de fericite sau nedesăvîrșite activități literare, acel mic obiect care, în epoca aceea, valora cît salariul pe cîteva luni al unui om de treabă. Mi-am amintit că îmi părăsisem ceasul doar după primii pași
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
Națională. Din nefericire, prima ediție a fost retrasă din librării și distrusă (aprilie 1948), odată cu cărțile și lucrările socotite adversare comunismului, și acest început al activității mele literare a cunoscut un sfîrșit foarte grabnic. Oricum, trebuie să recunosc, punctul de plecare a fost acel ceas de mînă uitat în încăperea prostituatei. I.C.: După cum ați mai scris, ați frecventat Cenaclul Petru Comarnescu în anii 1945-46, în cei cîțiva ani de relativă libertate de după război, după care a urmat noaptea comunistă. P.Ch.: După
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
lăsînd omul să fie, cu voia sa, acolo unde simte el că îi e locul să fie, iar acesta fără planul vreunor victorii false, înrobitoare... Iar cînd ajung jos, nu departe de lanțurile tiraniilor sfărîmate, jos, văd, în fine, la plecare și încăperea-muzeu de la temelia Statuii susținută de piedestalul robust de ciment... Peste tot în lume mi s-a întîmplat să văd, prin locuri istorice, fotografii de oameni participînd la fel de fel de evenimente de demult. Aceste mărturii mi se păreau convenționale
Statuia Libertății by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17201_a_18526]
-
Constantin Țoiu În februarie trecut ziarele anunțau plecarea într-o expediție lungă în Groenlanda a prințului moștenitor Frederik al Danemarcei. Însoțit de cinci coechipieri, prințul urmează să străbată în patru luni 3500 de km. prin estul giganticei insule de gheață. Mai aflăm că expediția poartă numele de Sirius
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
majore ale speciei... Gravitate nordică, însă și un haz pe măsură... În puține locuri ale planetei amestecul celor două stări fundamentale se face mai lesne și mai direct ca în poveștile simple, celebre ale copilăriei zugrăvită de Hans Christian Andersen. Plecarea temerară a lui Frederik mă face să răsfoiesc o carte pe care nu o mai deschisesem demult, - Poveștile lui Andersen cu Mica sirenă, Fetița cu chibrituri și celelalte. Astăzi au loc un fel de concursuri internaționale, o seamă de confruntări
Drum bun, Frederik! (intermezzo) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17234_a_18559]
-
or fi așteptând să crape și să pună mâna pe moaște". Odată cu mântuirea vieții prin artă - căci, după cum învață Aristotel de la pictor, personaj cheie în biografia sa, arta "te învață să ajungi în rai" - taina grijaniei devine realitate cotidiană: după plecarea din casă, în urma lui Aristotel rămân pe masă pâine și vin, însemne vizibile ale prezenței divinului. În mediul acvatic al memoriei ("A plâns și azi: îi vine să plângă permanent, se abține cât poate, îl inundă apa memoriei") și al
O meditație pentru zilele noastre by Roxana Pană-Oltean () [Corola-journal/Journalistic/17279_a_18604]
-
la viitorul meu literar în limba română etc. Singurul lucru la care mă puteam gândi era să plec cât mai repede. Mi-am vândut apartamentul în viteză, pierzând față de banii pe care îi băgasem în el. Am strâns actele necesare plecării în Canada și pe 17 noiembrie 1997 am depus dosarul de emigrare. Cu doar câteva luni în urmă nici nu-mi trecea prin cap să părăsesc țara." O biografie obișnuită, veți spune. Așa e. Dar cu ce este mai excepțională
Fie pâinea cât de rea, tot mai bine-n Canada! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17313_a_18638]
-
Machidon, scrisă în colaborare cu Tiberiu Vornic. 1957 - Apare romanul Orașul minunilor. Semnează în Iașul literar, nr. 7, povestea Șerfi. 1958 - Publică volumul de nuvele Șerfi. 1962 - Apare romanul Adolescenții. 1964 - Ioana Postelnicu e prezentă în librării cu romanul epopeic Plecarea Vlașinilor. 1972 - Publică romanul Toate au pornit de la păpușă, căruia i se acordă premiul Asociației Scriitorilor din Brașov. 1977 - Apare romanul Roată gândului, roată pământului. 1979 - Se publică romanul Întoarcerea Vlașinilor, încununat cu premiul Academiei Române. 1981 - Apare romanul Frank and
La 90 de ani, Ioana Postelnicu de vorbă cu Ovidiu Genaru by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Journalistic/17267_a_18592]
-
izbutit să creeze o singură națiune cu limbă unică, pentru că minoritățile naționale s-au opus, utilizînd și cerînd oficializarea limbii lor proprii, naționale. Sîrbii și croații au descoperit, pe la 1820, că vorbesc (dincolo de varietăți dialectale) aceeași limbă (sîrbo-croată), punct de plecare al unei potențiale națiuni iugoslave. Dar odată, azi, dezmembrat acest stat, sîrba și croata sînt declarate limbi distincte. Ca element liant, religia poate fi, uneori, la fel de Națiunea este, totuși, un concept democratic (născut sub această zodie), de aceea intelectualii progresiști
Națiunea - geneză, prezent și viitor by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17333_a_18658]
-
și apreciată de tânăra generație. De la apariție, 22 este clar angajată politic, într-o formă partizană, car O prostie sau o speranță? Marele divorț din PNȚCD i-a preocupat pe comentatorii din presa cotidiană timp de mai multe zile, ca și cum plecarea echipei conduse de Radu Vasile ar fi însemnat o prăbușire a partidului condus de Ion Diaconescu. Au fost numărați membrii din filiale care s-au alăturat lui Radu Vasile, au fost contabilizate toate nemulțumirile de tip "surse din interiorul partidului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
ziarelor ADEVĂRUL și ZIUA, care însă ar trebui să ajute la limpezirea rapidă a situației din partid. Adevărul pune în fața PNȚCD-ului problema corupției din partid, iar Ziua merge pe ideea că mesajul electoral al partidului a scăzut catastrofal după plecarea grupului Vasile. * Sînt și opinii contrare, precum în CURENTUL sau în CRONICA ROMÂNĂ, opinii potrivit cărora partidul condus de Ion Diaconescu a scăpat de un număr de disidenți supărători, fără ca asta să afecteze partidul. * Un editorial care nu ține seamă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
Ea nu există fie pentru că dragostea s-a consumat, fie pentru că nu a apărut încă. În contul acestei ambigue absențe se desfășoară, genial, nuvela lui Nabokov. Fialta e un spațiu metaforic, ea rezumă toate întîlnirile întîmplătoare ale celor doi, după plecarea lor din Rusia. Se întîlnesc pretutindeni, dintr-o tenacitate a coincidenței, pînă cînd bucuria cu care e infuzată revederea, dar și inexplicabila jenă ajung să facă din ei doi foști iubiți fără o iubire cu adevărat consumată. La Fialta se
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
dl Isărescu și-a potrivit și el ceasul după diverse ore aparent exacte care n-au făcut decît să întîrzie România. I se reproșează că a făcut jocul regimului Iliescu, inclusiv pînă la a lăsa vistieria țării aproape goală după plecarea de la putere a PDSR-ului. E un punct de vedere interesant și poate explicînd multe. Dar poate că guvernatorul BNR a înțeles ce se întîmplă, pe măsură ce lucrurile s-au întîmplat. Bine ar fi să le fi înțeles. Și să nu
Elogiile, ceasul și busola premierului by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17402_a_18727]
-
se întoarce acasă, unde numeroasă să familie o aștepta cu dor. Ea, plecând, mi-a lăsat că zestre un băiat de Țigan, din vechii mei adjutanți, format prin practică foarte bun servitor.(...) În Școala de la Sf. Sava ...Nu târziu după plecarea mamei, fiind timpul deschiderii școlilor, unchiul meu stărui și mă înscrise în școala de la Sfanțul Sava. Mă dete pe mâna lui C. Aristia, care-i era amic intim; și acesta, în considerațiunea etății mele și cunoștințelor înaintate ce văzu că
În vara anului 1837 by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17938_a_19263]
-
că un om care afișează convingeri politice atât de onorabile poate folosi drept rampă de relansare politică o emisiune de televiziune girata de Adrian Păunescu! Aici s-a ajuns: crestin-democratia își dă, fără rușine, mâna cu national-comunismul! asta da, buddhism! Plecarea intempestiva din P.N.T.C.D. a lui Victor Ciorbea și a fraților Boilă (doi bătrânei căzuți din luna, incapabili să realizeze că nu mai suntem în Transilvania secolului al XIX-lea, ci într-o țară balcanică de la sfârșitul milenului!) ne arată că
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
la Cotroceni, si se pare că nu era, că nu era privit cu ochi buni de mulți din propriul său partid - cît de mulți, asta se va vedea după ce Radu Vasile nu va mai fi prim-ministru, nu numai după plecarea grupării Ciorbea din PNȚCD. În primele luni ale guvernării cabinetului său, în partidele din coaliție se vorbea deschis despre alegeri anticipate, iar în opoziție se bătea moneda pe această temă. De-abia cînd a fost limpede că aceste alegeri mult
Un an de Radu Vasile by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17941_a_19266]
-
Cristian Teodorescu Experiența guvernării - se spune tot mai des în ultima vreme - e catastrofală pentru PNȚCD. Un recent sondaj de opinie pare să confirme această idee. Plecarea grupului Ciorbea din partid, în căutarea spiritului lui Iuliu Maniu, ar fi o dovadă de netăgăduit că PNȚCD a avut mai mult de pierdut din acești ani de guvernare. Membri ai partidului s-au lăsat corupți ori au căutat corupția
PNTCD si spiritul lui Maniu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17959_a_19284]
-
de fapt instituie, povestindu-l. Eroul lui Mariaș se întreabă, de la începutul românului, daca nu cumva există o coincidență semnificativă între moartea acestor două personaje (din trei care sînt importante pentru el pe durata șederii la Oxford) și propria lui plecare. Dacă m-aș mai fi aflat în viața lor și la Oxford (dacă m-aș mai fi aflat în viața lor de zi cu zi)", își spune cu recunoscută vanitate acest protagonist, "poate că ar mai fi trăit încă". Vanitatea
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
un român scris sub asemenea premise nu ar putea fi parodie: între narator și personaje se țese urzeala unei afecțiuni constitutive care nu poate lăsa loc pentru ironii destabilizatoare. Cine sînt cele trei personaje importante, dintre care două mor odată cu plecarea povestitorului? Doi bătrîni dons ai Oxfordului, Cromer-Blake și Tom Rylands, care vor juca fiecare, deși de la distanță, un rol important în experiența oxfordiana a naratorului. Mai greu mi se pare însă să răspund la cealaltă întrebare, cea implicită: cine este
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
va mai fi prezent, dispus deci să o observe, să o constate. Aceeași vanitate că și în cazul naratorului, care la început se întreba dacă nu cumva moartea celor doi prieteni ai săi s-a suprapus în chip semnificativ cu plecarea lui. Dar e tot o vanitate tragică și conștientă de sine, trecătoare deci, mai curînd un reflex al frustrării de a pleca, al obligației de a-ți recunoaște propria evanescenta. Moartea le îngrozește pe personajele lui Mariaș: cei rămași în
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
Personal, n-aș avea nici o suferință dacă mărunțeii ce se gudurau slugarnic pe langă pulpana lui Corneliu Coposu ar face un pas îndărăt și ar dispărea în neantul din care s-au întrupat. N-ar fi nici o suferință. Din nenorocire, plecarea lor de la putere și revenirea clicii iliesciene- așa cum indică sondajele, dar și starea de spirit a populației- ar reprezenta, pe plan internațional, deletarea definitivă a țării de pe orice lista a onorabilității. Pentru că așa hahalere cum sunt, așa neputincioși, duplicitari și
Sansa democratiei: lovitura de stat?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17961_a_19286]
-
de chipuri și destine de mari figuri ale teatrului nostoru este, la urma urmelor, si un spectacol în care răzbat acorduri de Recquiem. Prea multi n-au așteptat sfîrșitul montării, grăbiți, poate, spre o lume mai bună, spre un popas. Plecarea atîtor nume pare la fel de incredibilă că și apartenența lor la aceeasi generație. De aur.
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
revigoreze, să încurajeze și să stimuleze creativitatea, să incite spiritele, să creeze o atmosferă de efervescenta cultural-literară, să îngrijească fiecare sîmbure de talent (vorba lui N. Iorga), pînă va răsări, va da în floare și rod. Avînd drept puncte de plecare valorile perene ale trecutului literar (...) colaboratorii noii reviste vor fi chemați să-și sincronizeze scrisul cu ritmurile timpului modern și poate chiar (ar fi minunat!) să-l depășească.(...) Concomitent va încerca un dialog viu, continuu, cu autorii și cititorii din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
a adorat și l-am adorat pe Giuseppe Barberis, italianul venit în România cu ingineria lui și rămas aici pe vecie, cu noua lui familie. Din momentul morții lui, timpul pentru mine s-a împărțit în două: înainte și după plecarea bunicului meu. A urmat bunica mea. Și tot așa, o departajare a timpului, a lumii. Citeam undeva că moartea fiecărui ins este un proces continuu determinat lent și de dispariția celor care te-au iubit și pe care i-ai
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]
-
aceleași gene...Dezastrul cu Dominic care abia împlinise 50 de ani cînd s-a întîmplat. Șunt scene pe care le văd: cum a lucrat pînă în ultima clipă, cum m-a iubit pînă în ultima secundă înainte să se piardă... Plecarea părinților mei, a prietenilor mei dragi. Mi-amintesc și momentele teribile, de răscruce din viața mea. Dar și tot ce-a fost frumos, si luminos, și bun, și fericit. Am trăit dezastre dar și atîta dragoste! Cîtă bucurie că există
Cu Sorana Coroamă-Stanca, despre viată si scenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18009_a_19334]