2,966 matches
-
și printre voi mă simt mândru și eu, venit precum un frate, între frați! De-un neam suntem, dar azi când vă vorbesc străină vi se pare limba mea, pe-acei strămoși în voi nu-i întâlnesc și-n ochi plecați zăresc o ceață grea! O, voi, ce vă-nchinați printre ruine, mă rog la suflet să-l păstrați întreg, s-aveți curată curgerea în vine, chiar dacă graiul greu vi-l înțeleg! Nădăjduiesc că-n voi n-a dispărut tot ce
CUVÂNTAREA LUI MIHAIL CHONIATES CĂTRE ATENIENI de ION MIHAIU în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354510_a_355839]
-
nici la populară, care, ai observat, nu este genul după care să mă dau în vânt. - Nu-i nimic. Aici suntem țărani cu toții, chiar dacă am învățat un pic mai multă carte decât ei. Să nu uităm de unde am plecat. - În privința plecatului eu fac excepție. Sunt născut și crescut la oraș, în Galați, într-o familie de intelectuali. Tatăl meu este un cunoscut doctor chirurg în Galați, iar mama profesor la Universitate. - Auzi, soro!!! Și tu cum ai reușit să ajungi la
CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1529 din 09 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353687_a_355016]
-
îl doboară Ci singurătatea știu munții tăi pot fi de piatră de lemn de iarbă sau de cer înalt și albastru câmpiile mele sunt arse de fulgerele așteptatelor ploi de aprilie timpul trece greu când cei ce promit uită cei plecați nu ajung cei ce iubesc nu știu și atunci în memoria așteptării se naște un prunc de iubire verde și de lapte crud maiestoasa lumină se aprinde în noi răsăritul venind după așteptatele ploi rază lui taie drumul prin hau
EXTRAS DIN MEMORIA AŞTEPTĂRII de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1570 din 19 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353993_a_355322]
-
septembrie 2011 Toate Articolele Autorului UN FEL DE EPITAF! Noi suntem, ca fulgii de zăpadă, Viața asta trecătoare, este ca zborul fulgilor. Te-ai născut, Crești zburând, de sus în jos, pâna la mormânt, care este în pământ. *** PĂRINȚI Mamă plecată, La părinți, Din ceruri, La sfinți. Rămas la tată, Cu vitregă mamă, Nebăgat în seamă, Am plecat în lume, Asta vă pot spune. Referință Bibliografică: Un fel de epitaf! / Mihai Leonte : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 270, Anul I
UN FEL DE EPITAF! de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354036_a_355365]
-
și-au dovedit durabilitatea în timp. În multe locuri, sunt singurele forme de agregare comunitară care mai există. Gândiți-vă că sociologii deplâng disoluția familiei moderne și post-moderne, că singurătatea și boala macină bătrânii care locuiesc în sate având copiii plecați la oraș sau, și mai rău pentru ei, în străinătate. În această situație comunitățile religioase sunt singurul loc în care oamenii își mai regăsesc demnitatea umană, în care se întâlnesc, se cunosc și se recunosc ca aparținând aceleiași comunități. Parohiile
DESPRE VIZIUNEA DOMNULUI VICTOR OPASCHI – SECRETAR DE STAT PENTRU CULTE, CU PRIVIRE LA RAPORTURILOR DINTRE STAT, BISERICĂ ŞI CULTE RELIGIOASE, ÎN ROMÂNIA CONTEMPORANĂ [Corola-blog/BlogPost/352928_a_354257]
-
și cu zâmbet a lor ură/laudele lor , desigur, m-ar mâhni peste măsură” - Mihai Eminescu Cri-cri-cri, Doamnă gri, nu credeam c-o să mai vii, Că puteam și eu să-ți spun, adu-mi frânghie și săpun. Râzi cu privirea plecată, Dumnezeu izbucnește-n văpăi, Aureola filtrată pe urmele celor din văi. Dinspre Capul Fecioarei, răspunsul întârzie mult, Nu vrem ecoul avariei, morții nu-i facem cult. Noaptea, îngenuncheată, tu vei veni, albul pur, Ne va orbi, posedată fi-vei de
ANTROPO-ILOGICE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353080_a_354409]
-
să port minciuna și în alte locuri. Deja, parcă aud vocea naratorului cum ar încheia una din ultimele ierni ale unor personaje ca mine, poate și ca tine: Se simțea atât de vinovat și umil față de ochi nevăzuți și suflete plecate, încât trăia din amintiri inventate. Dorea să ofere un zâmbet, un cadou, o vorbă bună și nu doar de sărbători. Fiecare răsărit se transformase într-o pedeapsă. Câte ar fi rostit acum dar cuvintele se întorceau bolnave în propriile-i
IARNA TRECUTA de ALEXANDRU BUZOIANU în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353094_a_354423]
-
la picioarele mele. Ochii îi erau triști și parcă umezi, dar plini de acea afecțiune sinceră, de care doar animalele sunt în stare. Am intrat în casă și am luat căldările pentru a aduce apă de la fântâna de peste drum. -Dacă plecați îmi lăsați mie câinele, m‑a întrebat tanti Safta, vecina care tocmai umpluse gălețile cu apă. -Unde să plec, am întrebat‑o. A zâmbit și a plecat spre casă cu gălețile pline fără să‑mi răspundă. Mirată am privit în urma
DIN CARTEA BIETUL OM SUB VREMI CAP I VREMEA SCHIMBARII de DORINA STOICA în ediţia nr. 1085 din 20 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/353174_a_354503]
-
Băieții erau prezenți. Își luă la revedere de la ei. Beth era în camera ei. Urmărea, de sus, din dosul perdelelor. - Să fiți cuminți! Aveți grijă de sora voastră. Alma s-a urcat în trăsura. Leon s-a întors cu capul plecat și a intrat în conac. Nu-i plăceau nici lui despărțirile. - Domnișoară Alma, fiți liniștită! Voi fi atent și voi îngriji de fratele, sora noastră și de tata. - Vorbești alambicat, Eduard. Tatăl vostru este om matur, vă va ocroti. - Știu
MY LORD (IX) de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 2169 din 08 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/352699_a_354028]
-
mirabila-i candoare/ locul în care doruri se unduiesc în vers.// [ ... ] Căsuța mea,/ comoară de vis și nestemate/ ea, dulce sărutare la pragul nemuririi/ un leagăn fermecat, parfum de bunătate/ ființa mi-o îmbracă în straiele iubirii.” („Căsuța mea”) Chiar dacă, plecată să-și desăvârșească studiile, copila cu sufletul-floare se-ntoarce mereu „la pragul de legendă” al casei părintești, de-acolo răzbătând spre sufletul ei o „Chemare tainică”: „O tainică chemare - ca focul arzătoare/ Îmi poartă pașii-agale în lumi nemuritoare/ Prin filele
PAULA DIANA HANDRA, PAŞI DIAFANI PE GÂNDURI DE MĂTASE de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353597_a_354926]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1552 din 01 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Pe malul iazului, la moară, O salcie adânc plecată, A apei față o-nfioară, În verde, toată îmbrăcată. Surâde gârla alintată Și susură răspuns de drag, Sărută salcia înc-odată Și se prăvale peste prag Purtând la vale bucuria Redefinirii de pe maluri, Ea cântă lumii feeria În tonuri dulci de madrigaluri
PE MALUL IAZULUI, LA MOARĂ de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353742_a_355071]
-
ce se-aprind între lacrimi ce se sting Doamne, io mi-oi da silința iubirii să fiu sămânța. chiar de noapte n-oi durmi chiar de ziua oi trudi și genunchi nu-mi rod în rugă eu ți-oi fi plecată slugă. cât oi fi eu pe pământ nu am să-ți ies din cuvânt să predic, lasă-mi menirea, cum ne-ai învățat, iubirea. Referință Bibliografică: când o fi să trec de prag / Valeria Iacob Tamaș : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
CÂND O FI SĂ TREC DE PRAG de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 236 din 24 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354085_a_355414]
-
Acasă > Versuri > Ipostaze > UNDE ERAI... Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Răspunsul meu e simplu... Eram plecată, eram pe drum, ca un nebun Da, m-am întors și am văzut doar scrum și fum. Eram demult plecată, eram pe drum. Ieri ți-ai fi dat și viața, dar azi, acum? Eu n-o mai vreau! Zâmbeam la
UNDE ERAI... de COSTI POP în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354114_a_355443]
-
Autor: Coști Pop Publicat în: Ediția nr. 1193 din 07 aprilie 2014 Toate Articolele Autorului Răspunsul meu e simplu... Eram plecată, eram pe drum, ca un nebun Da, m-am întors și am văzut doar scrum și fum. Eram demult plecată, eram pe drum. Ieri ți-ai fi dat și viața, dar azi, acum? Eu n-o mai vreau! Zâmbeam la braț străin că meritai Puteai muri, că eu trăiam râzând... De tine, când pe spini călcai. Nu te mai văd
UNDE ERAI... de COSTI POP în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354114_a_355443]
-
am dorit cândva, Și am văzut, era simplu de priceput Mă-ndrept acum, senina, spre locul unde-i scrum, Întreaga și cu sufletul meu drag Și văd doar fum și văd doar scrum... E tot cea mai rămas acum. Eram plecată când mă iubeai, eram pe drum Și nu eram cu tine, stii bine Eram demult plecată, eram demult pe-alt drum. Weißenkirchen im Attergau,Austria 18 mai 2013 Referință Bibliografica: Unde erai... / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UNDE ERAI... de COSTI POP în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354114_a_355443]
-
unde-i scrum, Întreaga și cu sufletul meu drag Și văd doar fum și văd doar scrum... E tot cea mai rămas acum. Eram plecată când mă iubeai, eram pe drum Și nu eram cu tine, stii bine Eram demult plecată, eram demult pe-alt drum. Weißenkirchen im Attergau,Austria 18 mai 2013 Referință Bibliografica: Unde erai... / Coști Pop : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1193, Anul IV, 07 aprilie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Coști Pop : Toate Drepturile Rezervate
UNDE ERAI... de COSTI POP în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354114_a_355443]
-
cele mai cumplite destine din istoria omenirii: „Dar iudeii n-o lăsară/Cu cununa fără spini,/ Că voiau ca El să moară/ Sângerat și-n mare chin.// Atunci salcia miloasă/ Nu s-a mai-nălțat în sus/ Și-a rămas ușor plecată/ Ca să-L plângă pe Iisus.” Părintele Răzvan Negoescu care a vizitat Locurile Sfinte le-a făcut cunoscut credincioșilor că în cetatea veche a Ierusalimului se păstrează până astăzi poarta prin care a intrat Mântuitorul călare pe mânzul asinei - Poarta de
RITUALUL PASCAL ORTODOX de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354058_a_355387]
-
garanția”, câte opt sute de dolari, pentru care ți-am amanetat casele conform contractului, dă-ne restul de bani și vom pleca! ─Conform contractului?... Păi, după contract trebuie să plătiți și avionul, și viza, și cazarea, și mâncarea, ...așa că mai bine plecați și vă angajați în altă parte! Noi de aici nu plecăm decât acasă și numai dacă ne dai banii pentru care ți-am muncit trei luni, câte o mie șase sute de dolari de persoană, au răspuns ei, înțelegându-i șiretlicul
...JAFFO, LOC ANTIC AL REVELATIILOR! de ALEXANDRU ŞI MARICUŢA MANCIUC TOMA în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354040_a_355369]
-
robești într-u credință Întreg poporul Său. Făcuta-i orbu ca să vadă Și să meargă, ologu, Iar pâinile le-ai înmulțit Să saturi tot norodu. Din morți pe Lazăr ai sculat Și ai trezit fecioara, Și cu privire-n jos plecată, Ai îndurat ocara. Vândut de Iuda Tu ai fost, Pe treizeci de arginți, Și răstignit pe cruce-apoi, Alături de bandiți. Ceruta-i Tatălui Ceresc, Să-i ierte pe cei care S-au lepădat și te-au hulit, Iertare și-ndurare. Ai
PRICEASNĂ MĂ IARTĂ DOAMNE de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354230_a_355559]
-
Prăpăd domnește-n templu... coloane cad în geamăt icnind... catapeteasma se frânge cu zgomot de urgie... e zbucium... și e groază... e durereee!!! Iudeii se încurcă vrând scapare!! * Sub îmbeznata boltă, dincolo de miezul nopții, vremea-i prielnică grijirii mormintelor celor plecați. Urcușul se alină. Tot greul smeritele îl poartă în suflete cernite. L-au dus în trista criptă de ieri. Și astăzi, cum se cere, venit-au purtând balsamuri ca să-l ungă cu mâini curățate de lacrimile șterse. Nici bine de
ÎNVIEREA de ANGELA DINA în ediţia nr. 2297 din 15 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354233_a_355562]
-
inimi dorul după locurile natale. Lacrimi de dor, dar și de fericire, se vedeau pe fețele multor ascultători, dând de înțeles că nimic nu e mai trist și apăsător decât dorul de țară. Și acest dor care apasă inimile celor plecați, se evidențiază tot mai mult în preajma Sărbătorilor de iarnă. Pe scena Casei de Cultură a urcat vestitul cântăreț Nicu Wagner, o personalitate importantă în comunitatea română din München. Plecat, de asemenea, de foarte multi ani din România. La fel ca
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
decât dorul de țară. Și acest dor care apasă inimile celor plecați, se evidențiază tot mai mult în preajma Sărbătorilor de iarnă. Pe scena Casei de Cultură a urcat vestitul cântăreț Nicu Wagner, o personalitate importantă în comunitatea română din München. Plecat, de asemenea, de foarte multi ani din România. La fel ca el, mulți cântăreți ca Ligia Bodea, Lidia Părăuan, Ramona Vas, Mariana Demeter și mulți soliști instrumentiști au colindat spre bucuria sufletului nostru și spre slava Pruncului Isus, bucurându-se
COŞUL CU COLINDE de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1076 din 11 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/354586_a_355915]
-
secretara și mă lăsă, cu o cafea în față... Se făcu deja ora 18 (eram acolo de la 13)!!!!!!!!! Oare cât durează o ședință de Senat? Nimic nu mă deranja mai mult decât..o nevoie fiziologică. Dar dacă vine cât sunt plecată? Ca în bancul cu ardeleanul și cu cuiul de pe scaun, “Dacă trăbă...trăbă!”, mi-am încercat rezistența vezicii urinare. Pe la 18,30...când afară era aproape întuneric...intră decanul...în trening, cu papuci de casă. Venise să-și ia ziarele
DISPĂRUT FĂRĂ URMĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 553 din 06 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354651_a_355980]
-
din 19 martie 2012 Toate Articolele Autorului NIMICURI Te-am iubit acum o vară Aveam fluturi în stomac Sufletu-mi era „pe-afară” Știai bine că te plac. O iubire pe furate... N-o doream, dar a venit De ce tu, plecat departe Tocmai tu, nu m-ai iubit? Chip romantic, aventura Alte lumi duceai cu tine, Eu voiam iubire pură Tu zâmbeai, trecând de mine Așteptam cu dor cuvinte Orice lucru ai fi spus Cine râde, cine minte Nu credeai că
SCRISORI DE DEPARTE (POEME) de CARMEN BARBU în ediţia nr. 444 din 19 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354663_a_355992]
-
din 05 martie 2012 Toate Articolele Autorului Rugăciunea Rugăciunea este prietena ta când pendulezi între singurătate, tristețe sau durere. Îți înmoi buzele în călimara inimii și-apoi începi să scoți suferința, neliniștea, zbuciumul care s-au îngrămădit acolo. Cu capul plecat, mâinile împreunate și cu genunchii atingând umil pământul, ochii încărcați de lacrimi își încep sfioși ruga către Cer. Este momentul cel mai intim dintre tine și Dumnezeu, când nevoia de El îți încarcă ființa și-L cheamă cu fiecare celulă
RUGĂCIUNEA de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 430 din 05 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354753_a_356082]