1,106 matches
-
cu ață în pom, ca în bradul de Crăciun: "Sunt măr de lângă drum și fără gard"). A ta din care este? Poezia, ca și iubirea, nu prinde rădăcini decât între oameni. O fi omul o ființă perimată, obosită, plictisită și plicticoasă, învechită pe pământul acesta, dar rămâne, totuși, cel mai bun pământ pentru sămânța poeziei. Dacă poezia e chiar și "mărul de lângă drum, fără de gard", mizez pe faptul că un fruct al acesteia îl va pocni în cap, din întâmplare, pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
L-am Întrebat dacă vrea să bea o bere cu mine. A răspuns: - Aș vrea, dar, din păcate... din păcate nu sînt În măsură să Întorc oferta la rîndul următor. Clar, era cineva care trăia din muncă fizică, autodidact, un plicticos Înfiorător o dată ce te-a ochit ca „om cu o inteligență superioară”. Am comandat două beri și el a continuat să-mi spună cum era el obișnuit să Întoarcă oferta. CÎnd au sosit berile, a zis: - Să găsim o masă unde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
munca neîntreruptă alături de compasiune și generozitatea față de semeni, îl predispun pe Cehov la o detașare față de falsele valori, dar și la o tristețe lucidă pentru că nu are un ideal căruia să se consacre, deoarece, cum spune personajul din O poveste plicticoasă: . Viziunea despre om Omul, această coroană a creației divine, a decăzut atât de mult, încât nu-și mai merită tronul de rege pe care a fost așezat de către Dumnezeu. Tocmai acest om îl preocupă pe Cehov și luptă cu toate
Aspecte etice în opera scriitorului rus A. P. Cehov. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela Lupiş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1383]
-
ultimii oameni ciupiți de văr sat, pe ultimii holerici, difterici, tuberculoși, canceroși, pneu monici, sifilitici și blenoragici, ca și pe ultimii deficienți fizic sau sexual. Mai trebuie amintită aci lupta dusă de la Începutul veacurilor Împotriva unor dușmani ai omului mărunți, plicticoși și primejdioși. Împotriva, adică, a muștelor, a ploșnițelor și a gân dacilor din locuințe, a păduchilor și puricilor de pe om și de pe plante, a țânțarilor febrilitanți a căror exterminare a Întârziat până În zilele noastre, prin descoperirea insecticidelor DDT. Mai rămânând
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
conferințelor, expozițiilor de pictură și manifestațiilor de mare artă dramatică sau muzicală, trebuie să mai amintesc aici - și la un loc de cinste - de acele mult pasionante exerciții ale noastre de „reto rică“ și gimnastică mintală, mai vii decât orice plicticoase ore de seminar universitar, cu disputele noastre Înverșunate și ome rice și cu borcanul de muștar zvârlit drept În capul preopinen tului, [dispute] pe mari și insolubile chestii literare, sociale și artistice ale timpului, prin odăițele din dos ale cârciumilor
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
Înaintaș, pe Aloysius Bertrand, cu poemele lui În proză despre care, bineînțeles, onorata comisie nici că auzise; la fel cum maestrul nostru de muzică, harnicul și pedantul Ion Costescu, mă amenința cu repetenția atunci când neglijam (spre paguba mea de astăzi) plicticoasele sale solfegii, fredonând, În schimb, prin clasă din Beethoven, Wagner sau César Franck, motiv de notă proastă și corijență la muzică. Tot cam prin aceeași vreme (1905) eram abonat, clan destin, la un chioșc de pe bulevard cu un leu și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
cu această Înșirare, astăzi de poveste. Mihalache Popescu mi-a cerut să-i fac o cerere de subsidiu pentru studiul cântului și, cu avizul maestrului meu de la Sf. Sava, căruia, cum spuneam, nu-i prea Învățam solfegiile cele anoste și plicticoase, umplându-l pentru asta de amă răciune și făcându-l să mă arate cu degetul Întregii clase a cincea, ca pe un monstru sau ca pe un fenomen: — Ia priviți, vă rog, și ascultați, ce voce are! Ce voce! și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
naiba, acea pavăză fricoasă și Înțeleaptă care să reziste relelor Îndemnuri și ispite? și apoi, când să mai fi avut timp și de unde răbdarea și as tâmpărul cuminte, abia intrați aici, ca să deliberăm și să ne aplicăm, gospodărește, la amănuntul plicticos al dezbrăcatului de bluza cu nasturii ei prea mult Înșiruiți, de fusta cu copcile ei prea mult capsate, de cămașa cu anexele ei minore și prea de tot fragile, care acum zăceau toate, bucăți-bucăți, la picioa rele zeiței rămase, goală
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
-vă, vă rog, concentrați-vă!“, interveneau patroa nele cu sugestiile lor stăruitoare sau cu infama lor dexte ritate de a gâdila sărmanele simțuri ofilite prin mijloace manuale, labiale, bucale sau digito-anale, În crearea unui fals climat de lubricitate, ori de câte ori vreun plicticos fenomen de inhibiție sexuală sau vreo prostată buclucașă puneau În situație dificilă pe nefericitul client. În după-amiaza zilei de 4 aprilie 1944, le-am văzut Întreprin derea lor de plăceri tarifate din strada G. Clemenceau distrusă de bombele inamice și
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
așa-ziși "autori" de aviație care își închipuie că, aruncând cu lopata documente de arhivă peste documente de arhivă, întocmesc o carte. Rezultă ceva ilizibil, bun doar ca sursă de informații. O carte de istorie nu trebuie să fie ceva plicticos, prăfuit, încărcat de date și cifre, ci să pasioneze. Ca și un roman cu deosebirea că nu mai este ficțiune, ci sunt lucruri reale, care au existat. M-aș bucura ca lucrările mele să fie citite de specialiștii în domeniu
Aviatori de altădată by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/895_a_2403]
-
destui. Unul dintre ei, eram chiar eu. Dar și mai speriați decât mine erau Mitică Vâlceanu și Tavi Loghin. Am fost coleg de bancă cu Tavi Dumnezeu să-l ocrotească - și parcă-l văd și azi, în orele lungi și plicticoase de matematică, cum stătea cu capul sprijinit în palmă, scriind poezii pe câte un colț de hârtie. Arunca din când în când privirea pierdută pe geam, undeva departe, spre fabrica de spirt, care încă era părăsită. Profesorul Galan, care era
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
aceea care zac extrauterin, împachetați într-un strat de calciu, ani de zile. Primul interviu, dacă e de un ceas, două, îi face până și pe resemnați mai vioi, însă tot cabotini. E de mirare cât de convenționali și de plicticoși pot fi oamenii care ar avea ceva de zis, dacă nu trec de punctul critic al oricărui interviu mai consistent. Într-un dialog de șase ceasuri însă, se schimbă treaba. La început, inventatorul i-a răspuns corect reporterului la întrebări
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
privești pe indieni mergînd prin zăpadă, lăsînd impresia că nu-și fac nici o grijă pentru picioarele lor goale cu pielea Înăsprită, În timp ce noi ne simțeam degetele Înghețate În frigul cumplit, În ciuda ghetelor și a șosetelor de lînă. Într-un ritm plicticos, constant, mergeau În șir, repede și cu pași mărunți, ca niște lame. Depășind acea bucată dificilă, camionul și-a continuat drumul cu un avînt Îndoit și, curînd după aceasta, am trecut de cel mai Înalt pas, unde se Înălța o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
a Început să profereze insulte și să facă scandal, pînă s-a găsit cineva să-i tragă un pumn În față și o mamă de bătaie. Episodul ne-a indispus un pic, fiindcă bietul om, deși era homosexual și foarte plicticos, fusese foarte drăguț cu noi și ne dăduse, fiecăruia, cîte 10 soli, ceea ce ne-a adus totalul la 479 al meu, respectiv 163,5 al lui Alberto. Miercuri ploua cînd s-a crăpat de ziuă, așa că nu ne-am mai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
stau în picioare, dar care te sâcâie. și mai cu seamă acest simțământ al disponibilității senzuale, amestecat cu plictiseală și dezgust. Nimic grav, în fond. și tocmai aici se ascunde problema: nimic grav, și totuși o mie de mici problemuțe plicticoase care îți fac poftă să te duci naibii și să nu te mai întorci! Lipsă de necesitate în relațiile cu „oricine“: s-ar putea să existe, dar tot așa de bine s-ar putea să nu mai existe! Indiferență. Simțământ
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cei care, înecați, străpunși ori otrăviți, se stingeau unul după celălalt sau ochii noștri, umeziți de atâta frumusețe... Aceasta a fost prima noastră călătorie în altă lume... A doua urma s-o facem în munți... Până atunci - o singură și plicticoasă formalitate: examenul meu la Institutul de Cinematografie. Începuse sesiunea definitivă: sute de candidați din toate colțurile țării, reușiți ca și mine la examenele prealabile, inva daseră Bucureștiul. Comisia, prezidată de Victor Iliu, se întrunea zilnic, fie dimineața, fie după amiaza
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
am urcat la întâmplare și care aducea cu o hală de piață cu scaunele așezate din loc în loc, nu se afla decât o singură persoană. Faptul că planul ne reușise atât de bine, dar mai ales mutra urâtă și nasul plicticos al vecinului nostru de călătorie ne înve seliră peste măsură. Am început să râdem din te miri ce, să vor bim tare și numai în franceză (pesemne că îl comentam pe vecinul nostru), să cercetăm harta turistică a Pietrei Craiului
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
a schimba cu orice preț, undeva, în străfundul inimii, un piculeț de tristețe și de sfârșeală pentru cerurile albastre, pentru lumina soarelui, pentru adierea caldă a vânturilor, pentru apele verzui ale lacurilor, ce te așteptau oricând primitoare la marginea Bucureștilor... Plicticoasă făptură omenească, veșnic nemulțumită, veșnic tânjind după alte celea! 24 septembrie 1954 Mi-e dor de Florino! Îmi lipsește, o, cât îmi lipsește când, spo vedindu-mă lui, aș putea vedea mai limpede în mine însumi... În perioada aceasta de luptă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
cele mai mici amănunte, se întâmplă la un moment dat să te cuprindă o furie neputincioasă împotriva acestui fel de a viețui din care lipsește însăși trăirea, din care lipsesc cele mai elementare emoții ale existenței. Totul devine judicios, totul plicticos, mort. Arunci cât colo cartea care, oricât de frumoasă, pare searbădă și cauți omul viu și pasiunea care îi dă viață... și nu le găsești. Aici apare rostul marilor prietenii și al dragostei. Aici - nosta lgia și dorul după dânsele
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
ne înfăptuim visul. Tot restul e numai închipuire și prejudecată zadarnică. PARTEA A II-A De profundis clamavi, Domine! 1 199 1. Dintru adâncuri am strigat, Doamne! (lat., v. Psalmul 129) Alb și Negru 14 decembrie 1954 Astăzi - o zi plicticoasă, lungă la nesfârșit în plictiseala ei zadarnică... Dictatorul le pune capac la toate: o comedie care nu mai e comedie, tristă, sfâșietoare în cruda ei realitate, realitatea noastră cea de toate zilele... Pași prin ploaie cu Florino... Liniște. Drumul drept
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
I-am răspuns că am atunci când umblu pe jos și în pat - înainte de a adormi și după trezire... Destul de puțin. În orice caz, cert este că nu simt nevoia să gândesc mai mult decât atâta. 7 martie 1955 O febrilitate plicticoasă... Încerc să mă debarasez de dânsa. Să fie oare de vină Primăvara? Dar nu mai e timp pentru Primăvară! 9 martie 1955 După o pasă proastă, în care totuși m-am ținut bine, simt că începe din nou o perioadă
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
12 ianuarie 1956, am simțit că a început un an nou. 16 ianuarie 1956 Am terminat prima parte a cărții lui Robert Graves Eu, Claudius împărat. Cartea m-a prins și mi-a fost un tovarăș plăcut în aceste zile plicticoase de dinainte de examene. Fără să vreau, mă urmărește ideea analogiei dintre mine și Claudius: această retragere din viața activă în virtutea unor cauze obiective și subiective, renunțarea benevolă la vanitățile dorite ale existenței și închinarea totală problemelor de literatură și gândire
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
complexul "diferenței". Tot Dostoievski, despre Geneva, pe care a vizitat-o în anul 1868: "oraș hemoroidal, unde vremea se schimbă neîncetat. Oraș savant, cu grămezi de cărți în biblioteci și mulțime de savanți. Toți îți vorbesc foarte deschis, franc (...) Foarte plicticoasa, abominabila Genevă. În toată viața mea nu am întâlnit ceva mai trist, mai întunecat și mai absurd decât aceasta sumbră cetate a protestantismului". 24 ianuarie 2003 Nu, nu cred că mă înșel. Atunci când am venit în Occident și am început
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
soț, de la soț la etcetera - ca în Sherlock Holmes. Rapiditatea neașteptată cu care poliția a descoperit asasinul e îmbucurătoare pentru toți cei care-l iubim pe marele englez. Sigur că sunt oameni serioși care susțin că Sherlock Holmes e depășit, plicticos, lipsit de profunzime, căci azi crimele nu se mai dezleagă repede, cu fleacuri, pornind de la nasture, de la un fir de păr etc. Metoda lui - bazată pe eternul amănunt - n-ar mai fi modernă. Vorbe. În domeniul crimei nu există «clasic
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de la un fir de păr etc. Metoda lui - bazată pe eternul amănunt - n-ar mai fi modernă. Vorbe. În domeniul crimei nu există «clasic» și «modern». Nu există nimic «profund» și nimic «superficial» în desfășurarea unui asasinat. Nu există nimic «plicticos» sau «antrenant» în descoperirea unui asasin. Crimele sunt așa cum sunt, detectivii - aceeași ; la urma urmei, nici nu există crime, ci doar amănunte, veșnicele amănunte: un nasture, un șiret, o amprentă, un dinte, etcetera. Mai ales etcetera”. 28: La New York, femei-polițiști
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]