2,329 matches
-
a primi stimuli noi este mai mică. Atracția erotică pentru cel în care poți citi ca într-o carte nu se produce sau se stinge. Unele cercetări experimentale confirmă această ipoteză - în terminologia limbajului curent, ea s-ar numi „a plictiselii” -, dar alte date sunt însă nonsuportive. Dintre cercetările sistematice ce atestă efectul suprasaturației de stimuli, două sunt mai relevante. Y. Talmon (1964), studiind un număr de 125 de cupluri căsătorite provenite din kibbutzuri evreiești, a constatat că nici unul nu era
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
ei și a cărei relevanță a fost demonstrată experimental, respectiv familiaritatea optimă, apare limpede că în comparația similaritate-complementaritate, prima este categoric decisivă. Familiaritatea optimă vrea să desemneze faptul că prea mult contact personal cu o anumită persoană conține și riscul plictiselii - vezi, pe larg, Iluț, 2000.) 5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)tc "5.4. Piața maritală. Mariajul ca „afacere” (schimb)" Mulți autori consideră că deși s-a produs mutația de la alegerea de către familie a partenerului conjugal la alegerea
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
încadrat (frame) într-un spațiu populat numai de atribute valoroase. Perspectiva prin care imaginea celuilalt este absorbită e total închisă, excluzând orice element neplăcut. În sine, acesta nu ar fi un lucru rău, numai că din varii motive - intervine și „plictiseala” sau, mai tehnic, „suprasaturația de stimuli” - imaginea idealizată se erodează, ajungând nu de puține ori până la aversiune. În principiu, cu cât idealizarea este mai pronunțată, cu atât dezamăgirea e mai mare. (Dar nu trebuie considerat totul numai în termeni de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
pe care autorul le-a cunoscut. Scrierile dedicate lui Lazăr Șăineanu nu sunt de ignorat sub aspect documentar. SCRIERI: Este viața o povară?, București, 1903; Chestiunea feministă, București, 1905; Puterea voinței, București, 1905; Tudor Vladimirescu și opera sa, București, 1906; Plictiseala, București, 1907; Inima femeiei, București, 1909; Învățământul limbilor străine în liceele din Germania, Franța și Italia, București, 1911; Ce îndrumare să dăm fiilor noștri?, București, 1918; Istoria literaturei franceze de la origine până la 1850, București, 1922; Romanul francez, București, 1922; Rostul
SAINEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289435_a_290764]
-
baby-boom, sunt candidați puțin probabili În a face efortul necesar pentru a menține adevăratul vis american În viață. Credința, disciplina, munca intensă, autosuficiența și sacrificiul personal nu sunt cuvintele pe care le folosim pentru a descrie tineretul de clasa medie. Plictiseala e mai degrabă o descriere a stărilor emoționale și mintale ale unui număr crescând de tineri americani. „Am fost aici, am făcut asta”, e o frază care se aude adesea printre tineri. Când acești tineri ating maturitatea, au fost peste
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mirare deci că băutura, drogurile și jocurile de noroc sunt În creștere. Când viitorul nu mai e ceva pentru care trebuie muncit din greu, fiind ceva deja experimentat și lăsat În urmă, rămâne numai plăcerea de moment În lupta cu plictiseala, pentru a mai trece timpul și rezista Încă o zi. O parte dintre observatorii americani social cred că unul dintre motivele pentru care visul american pierde teren este faptul că le-am dat prea multă putere tinerilor, dezvoltându-le un
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
fervoarea religioasă era Îmbinată cu succesul personal, ideea de popor ales a ajutat promovarea mobilității sociale și a spiritului democratic În America. Acum - când visul american de succes personal este considerat un drept, trivializat sau, chiar mai rău, obiect de plictiseală pentru un număr crescând de tineri americani bogați și de neatins pentru majoritatea americanilor mai săraci -, tot ce a rămas este ideea unui popor ales. Ales pentru ce? Fervoarea religioasă În căutarea unei misiuni - mai ales când aceasta este combinată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
condiționată de tip behaviorist, pledează susținătorii teoriei, și fenomenul capătă relief mai pronunțat încadrându-se în acela mai larg al efectului familiarității. Se pare că sunt aici în joc mecanisme fine psihofiziologice, cum e cel al bipolarității nou/vechi, acomodare/plictiseală, dar, mai cu seamă, al fricii față de necunoscut. Cu precădere în tinerețe și maturitate, formarea și schimbarea atitudinilor noastre au ca sursă compararea socială. Spre deosebire de învățarea socială, cu atât mai mult în formele ei de condiționare, aici mecanismul deliberativ este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mesajelor. În mod curent deci, e preferabilă o comunicare ce nu conține maxima informație în minime semnale - existând pericolul ratării mesajului -, dar nici o redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
redundanță accentuată, aceasta însemnând costuri (în primul rând de timp) și, pe de altă parte, suprasaturație, intervenind plictiseala, de unde proiecțiile negative asupra sursei emitente. Studenții au prilejul de a audia și cursuri prea „ermetice”, dense, precum și unele cu excesivă redundanță. „Plictiseala” în comunicare se datorează însă nu numai repetiției, redundanței, ci și faptului că informația oferită nu este interesantă pentru destinatar. 3) Comunicarea umană este prin esența ei intenționată. Intenționată în sensul că emițătorul dorește ca mesajul transmis să ajungă la
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
să se autocompătimească, fără sentimentul damnării; le suportă privindu-le cumva din afară, considerându-le parcă elemente ale normalității. În Mâine va fi luni, de pildă, un tânăr scriitor se înapoiază de undeva, cu trenul, într-o duminică, ros de plictiseală și mai ales împuns de gândul că a doua zi va fi luni, pentru el cea mai cenușie zi a săptămânii. În compartiment, unde se află doar cu o jună, măcinată și ea de urât, se înfiripă o idilă, semnificativă
LUMEZIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287896_a_289225]
-
mult decât atât, există riscul ca atitudinea dumneavoastră să se transmită (pe altecanale, dintre care cel mai semnificativ este cel nonverbal) și publicului. Vorbitorii cu experiență știu că, orice ar face, o stare negativă proprie pe care o au (propria plictiseală vis à vis de subiect ori oboseala, tensiunea, stresul etc.) va fi preluată de către ascultători. Dimpotrivă, dinamismul, satisfacția și implicarea vorbitorului în ceea ce prezintă au aceleași șanse de a fi stimulatori în plus pentru a asculta un mesaj. Figura 3
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de ascultare, ne propun o relație directă, cauzală între circumscrierea unor obiective de către receptor și ascultare. Se precizează, de altfel, că, în lipsa acestui deziderat, oamenii ascultă fără a ști cu exactitate pentru ce fac acest lucru, ceea ce-i conduce la plictiseală și iritare. Cercetările în domeniu demonstrează că eficacitatea ascultării crește atunci când obiectivele sunt identificate și specificate; sunt propuse astfel patru tipuri de ascultare: - ascultăm ca să înțelegem; - ascultăm ca să reținem; - ascultăm ca să analizăm și să evaluăm conținutul; - ascultăm ca să dezvoltăm relații
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
despre capacitatea de a discerne duhurile și despre viziuni și vise (26-40). Apoi vin capitolele despre ascultare (41), despre cumpătare și înfrînare (42-52), despre boli (53-54), despre necesitatea de a renunța la atracțiile lumii (55-57) și de a învinge akedía, plictiseala și dezgustul față de experiența spirituală (58), de a nu uita numele lui Dumnezeu și de a invoca numele lui Isus (59-61). Semnalăm, de asemenea, îndemnul de a ne lăsa deposedați de propriile bunuri, renunțînd la procese (63-64), și de a
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
Barbu Cioculescu Cu mulți ani în urmă, atras de numele lui Lawrence Olivier, neuitatul Hamlet blond și Richard al III-lea brun, am asistat cu plictiseală la derularea unei pelicule în care vedeta juca pe un iremediabil cabotin, ce-și irosea viața intimă, încredințat că este un mare și neînțeles artist. Numărul în care se producea pe scenă cabotinul de music hall înfățișa, cu baston și
Mic bilanț de ocazie by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17119_a_18444]
-
Există anumiți elevi care manifestă un comportament nepotrivit și dificil atât În clasă cât și În afara acesteia. Răspund obraznic, distrag atenția colegilor sau Îi deranjează, nu respectă regulile și regulamentele școlare, au o atitudine care denotă plictiseală și lipsă de motivație, nu se pot concentra, nu se implică În activitățile clasei, Întârzie la școală, folosesc un limbaj neadecvat și lista poate continua. Cele mai multe manifestări de comportament nepotrivit au drept cauze următoarele: curriculum neinteresant, prea dificil sau prea
COMPORTAMENTE DIFICILE, ATITUDINI NEPOTRIVITE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena ANDONE, Emanuel ANDONE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2187]
-
perspectivă psihologică, sociologică, religioasă etc. S-a generalizat credința că agresivitatea are doar forme active, Însă nu mai puțin distructivă este cea pasivă, manifestată prin refuzul de a vorbi, refuzul de a se conforma regulilor, de a elibera spațiul, indiferența, plictiseala. De asemenea, i s-a acordat o importanță minoră agresivității indirecte, des Întâlnită În rândurile fetelor: bârfa, denigrarea unei persoane În absența ei etc. Septimiu Chelcea definește agresivitatea ca fiind orice formă de comportament care are ca scop vătămarea sau
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
are nevoie de cel puțin trei ore pentru a fi pregătit. Sunt 10 ore, În condițiile În care un adult lucrează, În medie, 8 ore/zi. Pe lângă orarul supraîncărcat, intervine și accentul pus de mulți profesori pe latura informală, intervenind plictiseala, lipsa de motivație, premise pentru dezvoltarea unui comportament agresiv. Deficiențele de comunicare Între profesor și elev pot reprezenta și ele cauze ale agresivității. Un profesor slab pregătit, cu dificultăți În prezentarea mesajului, care utilizează metode de predare exclusiv expozitive, care
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
pot reprezenta și ele cauze ale agresivității. Un profesor slab pregătit, cu dificultăți În prezentarea mesajului, care utilizează metode de predare exclusiv expozitive, care admonestează elevii, Îi ironizează și ridiculizează, care nu comunică eficient poate obosi elevii, poate induce acestora plictiseală, ori reacții agresive. Cercetările de tip psihologic au demonstrat că la baza agresivității poate sta o subapreciere a eului, o autoevaluare scăzută. Intervenții Pentru a avea șanse de reușită, intervențiile trebuie inițiate de la vârste fragede, dacă se observă la copilul
COMPORTAMENTUL AGRESIV ÎN ŞCOALĂ: CAUZE, INTERVENȚII. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Oltița Camelia CUZA () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2179]
-
clarifica locurile obscure. În privința metodei sale de lucru, Ieronim declară că va proceda ca și în cazul celor doisprezece profeți: nu va cita toate versetele, ci se va opri asupra punctelor problematice, „pentru ca întinderea și numărul cărților să nu pricinuiască plictiseală cititorului”. Dat fiind demersul său de a comenta un text care, mai ales în ultimele sale capitole, ridică destule probleme de ordin istoric, el recurge la diferiți istorici greci, iudei sau latini: Callinicus Sutor, Diodor, Polibiu, Posidonius, Claudius, Theon, Andronicus
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ceva mai numeroase și recuperând o tipologie socială și psihologică aparte, realizează sinteza literaturii sadoveniene de inspirație provincială. În centrul romanului stă o ipostază moldovenească a „oamenilor de prisos” din literatura rusă (Turgheniev, Cehov), un boier care, ca să își omoare plictiseala, se apucă să o formeze intelectual pe o tânără fată de extracție modestă. Repetă astfel experiența lui Pygmalion, dar e prea laș pentru a ține piept prejudecăților și provoacă o catastrofă sentimentală, sfârșită cu sinuciderea tinerei. Literatura sadoveniană consacrată târgului
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
sufletești și morale a individului. Ea se manifestă prin tristețe, care este o stare prelungită de durere morală, o deprimare sufletească apăsătoare ce imobilizează persoana. Tot aici sunt incluse grija, ca formă de neliniște, de frământare sufletească și morală, precum și plictiseala, care este o formă activă de tristețe, o existență inertă, goală, lipsită de sens, o conștiință vidă care caută ceva, fără să știe Însă precis ce vrea. dă Deprecierea, reprezentând forma care se opune, În planul sentimentelor morale, orgoliului, așa cum
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ar fi explicarea semnificației durerii corporale și a durerii psihice. Să Încercăm să vedem care sunt semnificațiile durerii morale și durerii metafizice. Durerea morală este o tulburare timică fundamentală a stării de dispoziție emoțional-afectivă, o stare de suferință resimțită interior. Plictiseala, spleen-ul, tristețea sunt semne ale unei dureri care mă apasă sufletește. Această durere Îmi amintește că eu sunt singur și destinat morții. Este acel memento mori. Literatura de specialitate numește această stare de apăsare morală, pe care o apropie
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de rezervă, de evitare, sunt aparent pasive, și aceasta numai din punct de vedere formal extern. Ele sunt motivate și elaborate ca rețineri În planul conștiinței morale. Din acest motiv ele nu trebuie etichetate ca forme de lașitate sau de plictiseală, de epuizare morală, de fugă din fața unui pericol. Evitarea nu este fugă. Fuga este o reacție psihologică de apărare automată, o retragere din fața unui pericol. Lașitatea este renunțarea la confruntare și retragerea dată de o stare de slăbiciune morală. Atitudinea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
toate femeile de moravuri ușoare. Narațiunea se compune dintr-o suită de secvențe cinematografice, populate cu o serie de indivizi cu preocupări ce frizează libertinajul. Sylvia Vodiș, soția unui ins bogat, instruită, mondenă, practică amorul doar pentru a-și alunga plictiseala, într-un soi de înțelegere tacită cu partenerul ei de viață, de asemenea un libertin. Un personaj bine individualizat este Vlad, student, el însuși narator al romanului. Aventura erotică a lui Vlad, stăpânit de convulsii de gelozie, se aseamănă cu
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]