4,286 matches
-
fi schiatul, pescuitul, plutăritul sportiv, vânătoarea, cățărarea pe stânci și alpinismul. Ne-am oprit pentru câteva minute și am privit fermecătorul, interminabilul lanț al munților, cu vegetația lor abundentă, alcătuită dintr-o mare varietate de specii, păduri de foioase - ulmi, plopi, arțari, stejari, tei, paltin și frasin - care îmbracă poalele munților și pădurile de rășinoase - brad, pin - care urcă pe versanții munților. După acest drum lung parcurs, am ajuns în Statul Kentucky, conform originalului din engleză „Commonwealth of Kentucky”, cu capitala
DIN CAROLINA DE NORD ÎN KENTUCKY de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2009 din 01 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383300_a_384629]
-
loveau cu tărie de corpul din fibră de sticlă al bărcii mele. Speram să nu se întâmple așa și cu Iașul. Să fiu întâmpinat cu aceeași răceală și umezeală. Acum eram printre dealurile Vasluiului și ceața stătea agățată de ramurile plopilor de pe marginea căii ferate, spălând ghemotoacele de vâsc atârnate ca niște cuiburi de ciori de crengile golașe. Erau atât de multe, încât mi-aș fi dorit să le fotografiez, dacă era posibil. O dimineață umedă, cețoasă, cum numai Bacovia ar
SUB TEIUL LUI EMINESCU, A RĂSĂRIT IUBIREA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383438_a_384767]
-
MĂRȚIȘOR Autor: Gabriela Munteanu Publicat în: Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubite, ține-mă de mână, Când primăvara cântă-n rămurele Și-n zare simți venind iar rândunele! Iubite, ține-mă de mână! Auzi? În plopul sobru din șosea, Plâng mugurașii că deja plesnesc, Și doar căldura soarelui-și doresc, Să-i mângâie pe creștete de muguri... Auzi? A prins să crească iarba... Și tulburat de-atâta veselie, Un ghiocel s-a ridicat din glie Și
MĂRȚIȘOR de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383502_a_384831]
-
piciorongul, stârcul lopătar, broasca țestoasă de uscat. Până acum au fost inventariate peste 1800 specii de floră și peste 3500 specii de faună, moluște, pești, amfibieni, reptile, păsări, mamifere și peste 2000 de specii de insecte. Pădurile de salcie și plop alb formează un peisaj comun în rezervație, cele de nisipuri și de pe grindurile Letea și Caraoman reprezentând un punct aparte. Pe malul lacului Erenciuc se află singura pădure din Deltă de anin negru, arie protejată, a cărei prezență poate fi
DUNĂREA DE DORUŢA DUMITRU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1344 din 05 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383552_a_384881]
-
MTR) din București. 26 Septembrie - a avut loc întâlnirea spirituală și seara duhovnicească cu tema: "Despre tinerii de azi și relația lor cu familia creștină contemporană în fața provocărilor lumii actuale", invitat de onoare fiind Părintele Nicolae Tănase de la Parohia Valea Plopului, județul Prahova. 10 Octombrie - a avut loc întâlnirea spirituală și seara duhovnicească cu tema: "Biserica și destinul neamului nostru românesc în context actual", invitat de onoare fiind Părintele Protoiereu Gheorghe Colțea - Parohul Bisericii Ortodoxe Române din localitatea Moeciu de Jos
RAPORT DE ACTIVITATE – ACŢIUNILE/ACTIVITĂŢILE FILANTROPICE ŞI SERILE DUHOVNICEŞTI ORGANIZATE ÎN CADRUL PAROHIEI „SF. CUV. ANTONIE CEL MARE” – TITAN [Corola-blog/BlogPost/382843_a_384172]
-
pestrițe al destinelor. Vei fi un om întârziat. În noiembrie este atâta dor de moarte. Vântul spulberă praful de pe ruine Și după cumpenele de lemn De arin ale fântânilor cu gât Prelungit precum o girafa Meditând la răscruci de drumuri. Plopii își aud în depărtări Foșnetul melancolic. Aurul frunzelor toamnei intra În topitoriile reci ale materiei. E mult dor de moarte în noiembrie. Pe garduri putrede se cațără felinele. În lazaretele fricii cei singuri Scriu scrisori de dragoste pierdută. Adio, suflete
NOIEMBRIE (NOVEMBER) de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382902_a_384231]
-
odată cu speranța care-i mai ămăsese în însângeratul ei suflet, cerul s-a năruit înca o dată peste ea, ploaia nu contenește să rupă norii peste gândurile ei. Privește pierdută cum picăturile reci lovesc în geam cu violență, vântul rupe crengile plopului din curtea maternității și le înșiră pe aleea plină de frunze moarte. O imagine de coșmar amestecată cu trăirile ei. O voce se aude din capătul coridorului : -Mamele la alăptat!... repejor că plâng copilașii. Magdalena tresară, își pune halatul de
ÎNCHISORILE SUFLETULUI-DESTINUL MAGDALENEI- CAPITOLUL I de ANA PODARU în ediţia nr. 2227 din 04 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382941_a_384270]
-
vociferări și avea câștig de cauză. Nu se temea în genere de nici un animal, era însă foarte atent. În munții Apuseni dezmierda botul „catifelat” al unui măgar care păștea aproape zilnic într-o mică poiană la jumătatea drumului dintre cătunul Plopi unde locuiam și Valea Ierii; urmărea cu interes zborul păsărilor...Era interesat de orice vietate și se bucura de orice priveliște. La facultate a urmat simultan Filosofia, Istoria artelor și Dreptul. Cu o memorie excepțională, constatată de timpuriu și de
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (I) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2337 din 25 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383014_a_384343]
-
timpul estetic, lacul, cetina și teiul sfânt, salcâmul, buciumul și trandafirul, îngerul, demonul și visul, luna, lumânarea și steaua, balta, trestia și părul de aur, obrazul ca mărul, ochii mari și mâna rece, Venere, Madona și amintirea, marea, moartea și plopul. O listă nesfârșită a lui trei în multiplicare și iar multiplicare, în continuă reașezare. Azi îl chemăm pe cel treaz cu spiritul să audă vocile celor pe care i-a cântat. Poate ne influențează să nu mai semănăm un asemenea
EMINESCU S-A VRUT TROIENIT «CU DRAG DE ADUCERI-AMINTE. AZI MULŢI VOR SǍ AIBǍ AMNEZIE, FIINDCǍ ÎŞI AMINTESC PREA DES DE LUCRURI NECUGETATE! de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385319_a_386648]
-
din 14 martie 2017. Eu nu mai știu, Măiastro, Când mi-ai cântat la tâmplă; Iar aripa-ți ca neaua M-a îmbrăcat în har. În nopțile de smoală, De mi-ai fost faclă-aprinsă, Să-mi luminezi drumeagul Păzit de plopii albi. Eu nu mai știu, Măiastro, De-ai fost cu mine-n luntre, Pe râul care curge învolburat, păgân. Cu palmele-ți de fluturi Să mângâi valul rece, Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro, Că
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
buzele de jar. Citește mai mult Eu nu mai știu, Măiastro, Când mi-ai cântat la tâmplă;Iar aripa-ți ca neauaM-a îmbrăcat în har.În nopțile de smoală,De mi-ai fost faclă-aprinsă,Să-mi luminezi drumeagulPăzit de plopii albi.Eu nu mai știu, Măiastro,De-ai fost cu mine-n luntre,Pe râul care curge învolburat, păgân.Cu palmele-ți de fluturiSă mângâi valul rece,Pe-ntinderi de lumină,... albastre, spre liman. Eu am uitat, Măiastro,Că mi-
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
de neodihnă,Spre mâine,..sau spre ieri?... XV. ÎN MIEZ DE NOPȚI, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2255 din 04 martie 2017. În miez de nopți, Să-mi fie Sublimul clar de lună, Însoțitor și prieten Pe lângă plopii suri; O palmă ca mătasea Pe pleoapa adormită, O șoaptă parfumată, Un cântec de caval. Să-mi picure pe buze Nectar de iasomie; Mărgăritare scumpe, Din ochii umeziți. Sclipiri de gingășie Pe trupu-mi vâlvătaie; Izvoare-nmiresmate Să-mi murmure-n
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
tăcerii, O primăvară caldă Ivită dintre munți. Covorul de brândușe Să-mi fie alinarea, Iar pasărea măiastră Să-mi dea aripi spre cer. Citește mai mult În miez de nopți,Să-mi fieSublimul clar de lună,Însoțitor și prietenPe lângă plopii suri;O palmă ca mătaseaPe pleoapa adormită,O șoaptă parfumată,Un cântec de caval.Să-mi picure pe buzeNectar de iasomie;Mărgăritare scumpe,Din ochii umeziți.Sclipiri de gingășiePe trupu-mi vâlvătaie;Izvoare-nmiresmateSă-mi murmure-n dorinți.Desăvârșite clipeSub mantia tăcerii,O
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
un fir de iarbă verde;Un strop de ploaie, cer nemuritor,Lumină blândă, curcubeu și zâmbet.... XXI. ZBUCIUM, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2227 din 04 februarie 2017. Poate-mi vei sta de-acuma, De strajă pe sub plopi; Să-mprăștii peste lanuri, Sărutul ca o vară. C-o palmă ce alină Durerile din snopi, Că s-a ivit stăpânul, Cu un tăiș de coasă. Vor amuți de teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
teamă, Pădurile de brazi, Când fierul toporiștii Le va tăia din aripi. Vor da năvală corbii Și lupii cei hulpavi, Să-și stâmpere cu sânge, Nesațul și furia. Citește mai mult Poate-mi vei sta de-acuma,De strajă pe sub plopi;Să-mprăștii peste lanuri,Sărutul ca o vară.C-o palmă ce alinăDurerile din snopi,Că s-a ivit stăpânul,Cu un tăiș de coasă.Vor amuți de teamă,Pădurile de brazi,Când fierul toporiștiiLe va tăia din aripi.Vor
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
veghează Lăcrimând cu poezie. Noaptea curge-ntre ruine Și îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă? Tu cunoști a lumii boală, Vindeci patimile grele, Mai răsune` sub cerneală Numele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclină Ori te strigă depărtarea, Toți poeții se închină Și îți lasă neuitarea. Fila vremii te jelește Și o mângâie doar vântul, Doar iubirea-ți ce doineste A eternizat cuvântul. Citește mai mult Numele-ți sfințit de steleA eternizat
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
a pururi ne vegheazăLăcrimând cu poezie.Noaptea curge-ntre ruineși îți cântă o baladă, Inimile sunt străine, Cine rana să le-o vadă?Tu cunoști a lumii boală,Vindeci patimile grele,Mai răsune` sub cernealăNumele-ți sfințit de stele. Dacă plopii se înclinăOri te strigă depărtarea,Toți poeții se închinăși îți lasă neuitarea.Fila vremii te jeleșteși o mângâie doar vântul,Doar iubirea-ți ce doinesteA eternizat cuvântul.... V. SONETUL PĂMÂNTULUI, de Alexandra Mihalache, publicat în Ediția nr. 2163 din 02
ALEXANDRA MIHALACHE [Corola-blog/BlogPost/385242_a_386571]
-
Acasa > Poezie > Sonete > FUG FECIORII Autor: Camelia Florescu Publicat în: Ediția nr. 2082 din 12 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Leagă-mi ochii ! Leagă-mi vara! Strigă-mi plopii! Poartă-i seara , Pe sub tâmple! Să se scurgă, Să se-ntâmple Să n-ajungă. Să mă cheme Să m-adoarmă, Pui de lele Să mă cearnă. Leagă-mi noaptea ! (Și răscrucea) Uită-mi șoapta! Poartă-mi crucea! Peste dealuri, Peste
FUG FECIORII de CAMELIA FLORESCU în ediţia nr. 2082 din 12 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385354_a_386683]
-
este organizat de Teo Travel și World Line Cargo și are două misiuni simple. Să adune o parte cât mai mare din comunitatea românească la un eveniment care marchează ziua copilului și să adune fonduri pentru Asociația Copiii de la Valea Plopului, care are în îngrijire copii orfani sau abandonați. Ce ne-am propus noi - și cred că am reușit - a fost să organizăm un eveniment pentru familie. De regulă, evenimentele pentru adulți nu sunt potrivite pentru copii, iar cele organizate pentru
Cum am sărbătorit Festivalul Copilului la Cap-Saint-Jacques [Corola-blog/BlogPost/92837_a_94129]
-
au auzit vorbindu-se românește. Ni s-a reamintit ieri cât de important este să faci parte dintr-o comunitate și să sărbătorești acest lucru”, spune Luminița Stănescu. Banii strânși vor fi donați în conturile Asociației pentru Copii de la Valea Plopului, care are în îngrijire copii orfani sau abandonați. Noi facem asta din tot sufletul și credem că avem o datorie să îi sprijinim pe cei care au nevoie de ajutor”, mai spune Luminița Stănescu. Sperăm să se fi adunat din
Cum am sărbătorit Festivalul Copilului la Cap-Saint-Jacques [Corola-blog/BlogPost/92837_a_94129]
-
avem o datorie să îi sprijinim pe cei care au nevoie de ajutor”, mai spune Luminița Stănescu. Sperăm să se fi adunat din donații măcar tot atâtea zâmbete câte am văzut noi ieri la Cap-Saint-Jacques și pentru copiii de la Valea Plopului. Foto: Cristian Mijea / Știri de Montreal
Cum am sărbătorit Festivalul Copilului la Cap-Saint-Jacques [Corola-blog/BlogPost/92837_a_94129]
-
a făcut ca timpul de aproape două ore cât actorul acesta, -ca un trimis din alte sferel-a recitat pe Eminescu, a făcut să încremenească orice suflare, de om și de mediu, de crengile cu frunze dese ale teilor și ale plopilor „fără soț” care înconjoară acea Piață a României cu statuia „celui mai mare poet ce s-a ivit și se va ivi vreodată poate pe pământul românesc”. În momentul în care a deschis gura, dl. Boroghină ne-a smuls condiției
EMIL BOROGHINĂ cu recitalurile SHAKESPEARE şi EMINESCU în Statele Unite şi Canada [Corola-blog/BlogPost/93334_a_94626]
-
de poezie ca un amurg înflorit pe dinăuntru Într-o lume cenușie, balcanică, pestriță, tristă, egoistă, invidioasă, semiconștientă, cum este lumea literară românească, întâlnești oameni de o frumusețe extraordinară, încât ți se par monumente culturale sau crini înalți ca niște plopi proiectați pe zare... Orașul Roman are două asemenea personalități de o frumusețe spirituală care poate să nu te emoționeze și să nu te uimească. După ce am citit de mai multe ori cartea domnului Gheorghe A. M. Ciobanu, în care se apleacă
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
O carte de poezie ca un amurg înflorit pe dinăuntruîntr-o lume cenușie, balcanică, pestriță, tristă, egoistă, invidioasă, semiconștientă, cum este lumea literară românească, întâlnești oameni de o frumusețe extraordinară, încât ți se par monumente culturale sau crini înalți ca niște plopi proiectați pe zare... Orașul Roman are două asemenea personalități de o frumusețe spirituală care poate să nu te emoționeze și să nu te uimească. După ce am citit de mai multe ori cartea domnului Gheorghe A. M. Ciobanu, în care se apleacă
EMILIA ȚUŢUIANU [Corola-blog/BlogPost/383059_a_384388]
-
ORAȘ VOIEVODAL Cu ocazia aniversării a 627 de ani de la botezarea orașului Râmnic (județul Vâlcea) de către marele voievod Mircea cel Bătrân, sărbătoare celebrată în cadrul Zilelor Râmnicului și a ediției jubiliare, a cincea, a Salonului Național de Literatură și Artă „Rotonda Plopilor Aprinși” a fost realizată antologia de versuri și eseuri - ilustrată - „Râmnic, orașul domniei mele...”, sub coordonarea scriitorului Ioan Barbu. Numele acesteia a fost inspirat de un hrisov semnat de Domnitorul Mircea cel Bătrân, la 20 mai 1388. Cartea a apărut
O CARTE-TEZAUR, DAR SCRIITORICESC PENTRU UN ORAŞ VOIEVODAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1797 din 02 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383200_a_384529]