7,062 matches
-
fusese schițat cu creta un penis și alături scria ÎN MĂ-TA. Cerul era acoperit, jos și neguros, Îngreunat de apă. Așa era de câteva zile; nu mai plouase de multă vreme, dar acum se apropia furtuna. Toată lumea dorea să plouă. Adevărul e că Adam nu se mirase de venirea soldaților. Toată luna fuseseră semne prevestitoare ale unei nenorociri de neocolit, Însă parcă numai el le văzuse. Marea se agitase săptămâni de-a rândul, iar pământul fremăta atât cât să stârnească
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe alocuri sumbră și misterioasă. Lucrul acesta era firesc În Perdo, unde până și cea mai neînsemnată schimbare a vremii poate să ducă la transformarea Înfățișării insulei. Când soarele e În Înaltul cerului și de neclintit, suspiciunea că ar putea ploua ar părea ridicolă, dar la vreme ploioasă, când apa mustește de pretutindeni, pare că nici soarele, ivit iarăși pe cer, n ar mai seca vreodată toată mocirla. Erau Însă și altfel de zile, așa cum fusese aceea, când uscăciunea prafului și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ei și a Întors spatele vântului. Stătea cu capul lângă Neng, Îi vedea micile cusururi ale obrazului, cutele delicate ale pielii pe suprafața cica tricei. Fata era numai zâmbet, i-a scos și limba, ca În prima zi. Începea să plouă. Primii stropi grei ai unei averse cădeau peste ei printre frunzele copacilor. — Ascultă, se face târziu, a zis Neng, și ești obosit. Cred c-ar trebui să te duci direct acasă. Nici nu suntem departe. — Dar vreau să merg cu
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
-tău tre’ să fie Îngri jorat. și mai ești și tare obosit. Nu vreau s-o Încasez, am tot Încasat-o pentru o grămadă de chestii. I-a dat bicicleta și s-a Îndepărtat de coastă, Îndreptându-se spre dealuri. Ploua cu găleata, un adevărat potop care n-avea cum să se potolească mai devreme de o oră, două. Rămas singur, Adam s-a speriat și s-a luat după ea. Neng s-a răsucit În loc. — Dacă te mai ții după
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
cu un mare prosop pe care-l ținea cu brațele Întinse, așa cum fac pescarii cu plasele, Înainte de a le arunca În mare. — Pe nicăieri, a răspuns el, lăsându-l să-i frece bine părul. Am venit mai Încet. A... a plouat. În Întuneric, Înfășurat În prosop, Adam și-a dat seama că nu prea era de crezut ce spune. A stat o clipă pe gânduri Întrebându-se dacă nu cumva s-ar cuveni să povestească tot ce se Întâmplase. Nu făcea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
locul unde drumul mare ocolea spre oraș și se des părțea de potecuța care continua drept spre școală despărțindu-se treptat de el până când se pierdea printre tufișuri. — Hai să tragem chiulul, poate mergem să ne plimbăm! Azi n-o să plouă, a spus ea cu ochii mijiți la soare. Au lăsat În urmă coasta și-au pornit să pedaleze de-a lungul cărărilor care duc spre dealuri, iar când poteca a devenit prea abruptă au pitit bicicleta după niște tufișuri și
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
nisipul țărmului la Începutul furtunii. Asta Îi aduse aminte de prima vacanță petrecută cu noua lui familie la Port Dickson. El Își dorise să vadă marea, să și dea seama dacă Îi mai provoca frica. Într-o după-amiază târzie, pe când ploua și nu i se dăduse voie să Înoate, a intrat În apă. Marea era caldă, atât de caldă, picăturile Îl loveau grele și reci În creștet, iar după ce Își băgase capul la fund clipocitul lor i s-a părut asemenea
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
sună vorba asta. Avea o rezonanță solemnă pentru ei. Profesor, președinte, cuvintele astea au putere asupra oame nilor săraci și fără școală. Am sosit În Olanda convins că sunt deosebit, că aș putea să schimb unele lucruri. Când am ajuns, ploua. Am luat asta drept o prevestire favorabilă, un semn că aveau să urmeze numai lucruri bune. Nici măcar o săptămână nu tre cuse până când să-mi dau seama că ploaia olandeză nu-i ca aceea indoneziană. Una Îngheață tot ce atinge
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
numai lucruri bune. Nici măcar o săptămână nu tre cuse până când să-mi dau seama că ploaia olandeză nu-i ca aceea indoneziană. Una Îngheață tot ce atinge, cealaltă Învie tot ce atinge. Cât am stat acolo n-a Încetat să plouă. Într-o zi, dacă o să devenim prieteni, am să-ți vorbesc despre miile de mici nedrep tăți pe care le-am suferit acolo, pentru moment Îți spun doar că au fost cei mai lungi, mai Întunecați și mai reci trei
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
ani de viață fără să cunoască plăcerea asta amețitoare? Au ajuns pe creastă, unde rândul de copaci se rărea și lăsa să se vadă valea. — Ne-am putea opri o clipă? a zis Karl, așezându-se pe iarbă. Nu mai plouase de o vreme, iarba Începea să ruginească. — știi, n-am mai stat niciodată pe-aici pe iarbă, a zis Margaret și s-a așezat lângă el cu picioarele Încrucișate În semi-lotus. Mi se pare ciudat, e-un obicei european. Niciodată
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
pe masă cu picioarele pe o bancă, gâfâind după fuga prin ploaie, râzând. Am noroi În pantofi, a zis Farah pe un ton indiferent. și eu. Cred c-ar trebui să așteptăm să treacă ploaia. Nu era cine-știe-ce furtună, dar ploua Îndesat, picăturile răpă iau pe acoperișul șubred și se scurgeau În șuvoaie pe șănțulețele tablei Înclinate de zinc ondulat. Au scrutat Întunericul, dar nu se mai vedea mare lucru. Stâlpii, balansoarul și leagănele de pe terenul de joacă pentru copii dispăruseră
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
culorile neoanelor. La intersecțiile Întunecate nu se uita la luminile semafoarelor. Nu ținea niciodată seama de celelalte mașini, nu ținea seama de nimic. În orașul acesta tânăr și grăbit, n-avea chef să stea locului și nici să se culce. Ploua. Străzile erau alunecoase, acoperite de mâzgă, marile imobile se goliseră și erau cufundate În tăcere, iar la periferie, În noile cartiere, maidanele care separau droaia de locuințe se pierdeau În beznă, astfel Încât În locul mormanelor de gunoaie și al bicicletelor stricate
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
aibă trecut. Ar fi vrut ca noaptea din ajun să nu fi fost decât un vis, iar luna dinainte nici să nu fi existat. El trebuia să se miște. Câtă vreme nu se oprea, nu i se putea Întâmpla nimic. Ploua. Uneori putea să-și imagineze marea. Străbătea În viteză orașul tăcut. Mulțumiri Îi sunt profund Îndatorat lui Nicholas Pearson, cel mai sensibil și mai Înțelept editor pe care și-l poate dori un scriitor; cu ajutorul lui am depășit numeroase furtuni
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
coapsele frumoase deși cam plinuțe. Poate se mai îngrășase, cine știe. Nina se urcă pe canapea, cu picioarele sub ea. Din când în când se apleca și o pipăia pe Carmina ca pentru a se convinge de realitatea existenței sale. Ploua cu amabilități. Carmina primi totul cu un zâmbet jenat. Apoi încet, încet, fără să forțeze nota pomeni numele celui ce-i bântuise atâtea săptămâni zilele și nopțile. Discuția se urni greu dar se urni. Carmina expuse dintr-o suflare concluziile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spate, gol, cu brațele sub cap, Ovidiu zâmbea tâmp, cu pleoapele lăsate, satisfăcut ca un morun care și-a depus icrele. Reveniți la han ospătarul i-a privit cu impertinență, în timp ce le lua comanda a spus, ca din întâmplare, că plouase cu o zi în urmă și fără îndoială pământul era ud, era chiar obraznic, asta nu se prea potrivea cu narațiunea francezului, dar în fine, în viață nu-i totul chiar ca la carte. Au băut cu înghițituri mari cafeaua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ascundă răceala din voce, dacă e așa de important pentru tine eu nu mă pot împotrivi. Pe urmă și-a luat din cuier trenciul și privirii ei mirate i-a răspuns. Am să te conduc până la gară. N-ai observat? Plouă. Tot drumul au tăcut amândoi. Ce mult seamănă cu o despărțire, și-a spus îndurerată Carmina. Pe peron s-au sărutat sec, ca din obligație și în vreme ce trenul se putea în mișcare, el a rămas neclintit pe bordura peronului, privind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
se petreacă în viața mea într-o perioadă așa de scurtă? Și cui, tocmai mie! Nu, ne-am văzut acum exact trei zile. Trei zile, fie, ce importanță poate să aibă o zi? Pentru mine are, spune-mi! Ieri a plouat, nu aveam umbrela la mine, am stat in cofetăria de lângă uzină. Am mâncat o prăjitură. Ieri n-a plouat, Carmina, tu mă înnebunești pur și simplu. A plouat alaltăieri. Alaltăieri, la dracu, ce importanță are, voiam să spun că ploaia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
acum exact trei zile. Trei zile, fie, ce importanță poate să aibă o zi? Pentru mine are, spune-mi! Ieri a plouat, nu aveam umbrela la mine, am stat in cofetăria de lângă uzină. Am mâncat o prăjitură. Ieri n-a plouat, Carmina, tu mă înnebunești pur și simplu. A plouat alaltăieri. Alaltăieri, la dracu, ce importanță are, voiam să spun că ploaia a spulberat o zi din cele trei. Atunci am venit acasă foarte grăbită. Nu încetase ploaia dar mă plictisisem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
poate să aibă o zi? Pentru mine are, spune-mi! Ieri a plouat, nu aveam umbrela la mine, am stat in cofetăria de lângă uzină. Am mâncat o prăjitură. Ieri n-a plouat, Carmina, tu mă înnebunești pur și simplu. A plouat alaltăieri. Alaltăieri, la dracu, ce importanță are, voiam să spun că ploaia a spulberat o zi din cele trei. Atunci am venit acasă foarte grăbită. Nu încetase ploaia dar mă plictisisem să tot stau în cofetăria aia. Era goală, murdară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
și dintr-odată, la una din vorbele ei o luminiță de alarmă îl învioră. Era goală? De ce să fie cofetăria goală? Uite așa, ce întrebare de gradul zero. Mi se pare imposibil, la ora când se iese din uzină, când plouă și cu siguranță că nu fuseseși singura care uitase umbrela acasă, să fie cofetăria goală. Ba, uite că era. Nu mă întreba cum, nu mă întreba de ce. Sau mai bine zis, în momentul în care m-am hotărât să plec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
mai sorbi odată din cafea. Foarte bună, cafeaua, exclamă,nu știu ce-i faci de iese așa bună, spuse și-i zâmbi. Mai departe, spune mai departe. Mai departe? tresări ea. Atunci am venit direct acasă. Pe jos? Nu, nu, cu autobuzul, ploua tot mai ploua când am plecat din cofetărie, prăjitura avusese o cremă grețoasă, nu prea fusese grozavă și o mâncasem pe toată. Autobuzul m-a zdruncinat, abia am așteptat să cobor, să ajung acasă. Nu te-ai întâlnit cu nimeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
din cafea. Foarte bună, cafeaua, exclamă,nu știu ce-i faci de iese așa bună, spuse și-i zâmbi. Mai departe, spune mai departe. Mai departe? tresări ea. Atunci am venit direct acasă. Pe jos? Nu, nu, cu autobuzul, ploua tot mai ploua când am plecat din cofetărie, prăjitura avusese o cremă grețoasă, nu prea fusese grozavă și o mâncasem pe toată. Autobuzul m-a zdruncinat, abia am așteptat să cobor, să ajung acasă. Nu te-ai întâlnit cu nimeni? Nu, am urcat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
ferestre. Eram agitată, nu știu de ce. Ploaia, neputința. Asta a fost alaltăieri, Carmina. Ce? Ploaia. Da, da, ieri, alaltăieri, la dracu, tot una, cum să deosebești o zi de alta, când toate sunt la fel, insipide. Te-am așteptat atunci când ploua. Aș fi vrut să vii atunci, sau să telefonezi măcar. Mă pisezi mereu cu telefonul acesta! Pentru mine nu reprezintă nimic. Și apoi nu trecuse decât o zi. Da, știu, ce importanță avea, dacă era să-mi consult conștientul puteam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
lungul culoarului, cu o jumătate de pas în urmă. Au coborât scările, au traversat holul larg. Cred că vă dați seama, îi spuse bărbatul, în timp ce ieșeau pe ușile duble, nici eu n-am avut nici o contribuție la comedioara asta. Afară ploua, bătea vântul, era frig, vrăjitoarea Emilia își dăduse toată silința să asigure condiții atmosferice prielnice. Ar fi în dezavantajul dumneavoastră, zâmbi el confuz, să-mi refuzați oferta. Mașina mea e în parcare, la doi pași de aici. Aveți tot dreptul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
explicat: Fii sigură că la mijloc nu a fost nici o rea intenție. Dar Carmina prefera ea însăși s-o ocolească pe Emilia. Multe zile nici la cantină nu s-a mai dus. Curând, interesul ei pentru acel concert simfonic, scăzu. Ploua aproape în fiecare zi, era frig. De la serviciu se grăbea să ajungă acasă, să facă o baie fierbinte, să se îmbrace într-o rochie călduroasă. De multe ori nu stătea nici la rând la pâine, pofta ei de mâncare era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]