1,106 matches
-
de ansamblu asupra, 166-167 scopuri, 168-169 structura, 171-172 și sprijin, 170-171 tipurile, 167 sisteme majoritare în două tururi, 194, 197 Skocpol, T., 25, 37, 38, 40 Sloan, 370 Smith, G., 168 Smith, J., 274 socializare, 305 "societatea bună", 387 societate plurală, 82-84, 87, 91 socialiste, partide, 144-145, 149-151, 155, 161, 218 Solomon, Insulele, 95, 184 Somalia, 185, 341 Spania, și centralizarea, 241-242, 251 și conducerea personalizată, 159 și dictatura, 64, 85 și facționalismul, 98 și forțele armate, 329 și partidele politice
by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
auctoriale existente, în marea lor majoritate, încă din opera prima. Înfrângerea somnului promite de altfel a pune în pagină un program construit după regulile liricii moderniste, vizionare, aplecate asupra marilor interogații și dileme existențiale, contrase în cunoscuta formulă a identității plurale: "Vorbind despre mine, învăț să folosesc pluralul/. Duplicitatea pătrunde în chiar temnița umbrei" povero pagliaccio. Foarte rar, poetul Valeriu Stancu scrie și va scrie despre efemeridele noastre socio-politice, spre deosebire de romancierul Valeriu Stancu, mult mai atras (după cum o arată în special
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
hrănește cu alt sânge/ mai înainte mort pe-o altă față" etc. În volumul imediat următor, Fiul lui Eros și alte poezii (Editura Junimea, Iași, 1978), reține atenția o poezie circumscrisă, tematic, aceleiași problematici majore alteritatea gândită modern, ca ființă plurală, exuvială. Imaginația inimii este tocmai un astfel de text în care apare explicit imaginea unei scene interioare pe care se desfășoară un conflict surdinizat, însă cu atât mai puternic, între tendințe de semn contrar, materializate artistic în două metafore-simbol cu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
et sa modélisation", in Mircéala Symington și Béatrice Bonhomme (dir.), Libres horizons. Pour une approche comparatiste. Lettres francophones. Imaginaire. Hommage à Arlette et Roger Chemain, Paris, L'Harmattan, 2008, p. 367. * Dominique Temple, Las estructuras elementales de la reciprocidad, La Paz, Plural, 2008, pp. 16, 82-89. * Maurice Couquiaud, Chroniques de l'étonnement. De la science au poème, cuvînt înainte de Basarab Nicolescu, Paris, L'Harmattan, 2008, pp. 27, 28, 67. * Joseph E. Brenner, Logic in Reality, Dordrecht, Springer, 2008, pp. 52, 94, 111, 143
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
reguli bazate pe o anumită convenție culturală. Studiind procesele culturale ca procese de comu-nicare, semiotica vizează dezvăluirea sistemelor ce subîntind procesele. "Dialectica sistem-proces ne conduce la afirmarea dialecticii cod-mesaj" (U. Eco, 1972: 30-31). În viziunea lui Eco, codurile sînt totdeauna plurale și nu neapărat comune emițătorului și receptorului (cf. L. Pirandello: "Folosind cuvintele, le dați sensul pe care îl au pentru dumneavoastră; iar eu primindu-le, le investesc cu sensul pe cere îl dau eu. Am crezut că ne înțelegem, dar
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
română se confruntă cu imense provocări tehnologice, economice, manageriale pe care nu este pregătită să le gestioneze (cf. infra stadiul preprofesionist al jurnaliștilor și managerilor), * viziune maniheistă despre lume (utopie pozitivă pentru societatea socialistă; utopie negativă pentru cea capitalistă). * viziune plurală despre lume, în care totul devine scriptibil (Barthes) sau productibil (Fiske). Pentru România însă mediile internaționale oferă o viziune trunchiată, unilaterală, de dark ages discursivizată într-o retorică neagră a corupției endemice, naționalismului, xenofobiei; schematizarea realului este reducționistă și distorsionată
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
legale în vigoare, citind, de pildă, Monitorul oficial. În raport cu opera literară, receptorul poate fi: - real, extratextual - lectorul sau spectatorul; - intratextual, proiectat explicit în text (naratarul/tuul liric) prin mărci lexicograma ticale ale adresării directe (persoana a II a, singular sau plural, a verbelor, pronumelor sau adjectivelor pronominale posesive, prin substantive/grupuri nominale în cazul voca tiv etc., ca în secvențele: Eu sunt dator să spun povestea și vă rog să ascultați. - Ion Creangă, Povestea lui HarapAlb; Vrui, cititorule, să ți fac
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
confesiv) este expresia cea mai directă a comunicării poetice, realizată ca lirică a eului rostitor. Indicii textuali vizează categoria subiectivității: mărci lexicogramaticale ale persoanei I/a IIa (verbe, pronume și adjective pronominale la persoana I ori a IIa, singular sau plural), formule de adresare directă (substantive și adjective în cazul vocativ), mărci ale afectivității (interjecții, exclamații, interogații, pauze expresive, marcate frecvent prin puncte de suspensie ori linii de pauză), adverbe deictice (de loc sau de timp), pronume și adjective pronominale deictice
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
ține toată casan spinare, (a avea) o casă de copii/o casă grea, de casă, Casă de piatră!] Robotea fără odihnă, ținând toată casan spinare. Preferă prăjiturile de casă. 4. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la pers. I singular și plural (cu mine, ne), verbe la persoanele I și a IIa (am adus, veghez; Dormi!). 5. motive literare: noaptea, ploaia, căminul (spațiul protector), focul, veghea, săru tul etc. 6. secvențe care conturează dimensiunea temporală: e noapte neagră; povestea unei vremi de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neașteptată sau nostalgia recuperării purității originare. O altă trăsătură a acestui gen literar este prezența textuală a eului liric/pre zența instanțelor comunicării lirice. De exemplu, în poezia lui Ștefan Petică, eul liric este desemnat prin mărci ale persoanei I plural: Noi stam, (versurile) noastre. 9. Primul catren al sonetului Moartea visurilor - XIV asociază tema iubirii și tema creației, întro viziune tipic simbolistă. Imaginarul poetic reunește sugestii muzicale (mo tivul cântecului) și picturale (motive cromatice: fruntea sură din negrile ruine), în
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o voce impersonală marcată prin lipsa indicilor de persoană construiește imaginea unui țăran fără nicio legătură cu tradiția și cu spiritualitatea ances trală. Versurile următoare iau forma discursului la persoana întâi plural, care se scindează apoi în persoana a IIa plural (verbele la imperativ) și în indici ai persoanei I singular, pentru a surprinde singurătatea ființei în fața morții. Versificația postmodernistă sfidează normele comune ale limbii prin absența majus culelor (la începutul enunțurilor și al substantivelor proprii), prin absența semnelor de punctuație
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
să se audă discursuri cel puțin curioase care cer ca "judecătorii să aplice dreptul!". De parcă lucrurile n-ar sta deja așa, de parcă instigatorii omniprezenței securitare ar avea dreptate. Or, societatea noastră, în ciuda frânelor ce pot fi puse de guvernarea stângii plurale, este cucerită de valorile distructive ale pieței și ale modelului liberal care o însoțește. Din acest punct de vedere, violența și dominația devin valori pozitive, deși ele distrug încetul cu încetul spațiul nostru istorico-social, întemeiat pe solidaritate și egalitate în fața
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
în legătură cu identitatea umană, precum integritatea ori originalitatea sunt defundamentate și devaluate. O identitate situată temporal și spațial, în mod contingent și procesual, este construită și negociată la limita dintre ficțiune și fapt. De pildă, în viața online, identitatea, fracturată și plurală, este surprinsă în conjuncturi ale antagonismului și ale schimbării. Metamorfozele și hibridările devin de data aceasta corporealitățile identității online în contextele rețelei în care intersecția și nodalitatea dintre aspecte și valențe multiple sunt definitorii (de la autobiografismul și multimedialitatea din paginile
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a perspectivelor umane multiple și a aspectelor diferite ale eului. În cadrul analogiei dintre identitatea umană și tehnologiile ordinatorului, metafora ferestrelor ecranului corespunde modului familiar prin care utilizatorii se raportează la spațiul digital și, mai mult, relaționării cu imaginea unui eu plural și distribuit în lumile variate din rețea, jucând simultan roluri multiple. În această direcție, Turkle (1995Ă citează emblematicele și vulnerabilele cuvinte ale unui student care consideră lumea computerului mai „reală” și mai dezirabilă decât viața reală (real life sau RLĂ
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
de negare a umanului însuși. În contextul unor discursuri extreme, care învestesc în tehnoștiință speranța găsirii naturii „ultime” a corporealității și a universului însuși, considerăm că nu putem găsi răspunsuri „totale”, aflate la granița omniscienței. Mai degrabă pledăm pentru perspective plurale și parțiale asupra condiției (postăumane, subversive adesea, însă materiale și finite, microperspective aplicabile fiecărei probleme în parte. Într-o infinitate de simulări, puncte de vedere și postulate, existența și cunoașterea postumane nu pot decât să rămână finite și incomplete, relative
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
afirmației lui Haraway, „we are the cyborgs”, reformulând accepția pronumelui personal „noi” în contextul conectării identitare și al pericolului imperializării unei (singureă figurații de identitate. Prin urmare, astfel de perspective care cuplează feminismul digital la postcolonialism urmăresc introducerea unei viziuni plurale, dialogice și democratice asupra identității (o metodă de „dezidentificare” - vezi Gajjala, 2001Ă, dincolo de paradigma existențială și culturală de tip excludere, negare și respingere. Analizează situațiile de marginalizare online, circumstanțe care repetă problemele similare din spațiul realității fizice, cartografiază prezența sau
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
text]. Un text care se poate citi (sau decoda) în raport cu constrîngeri, convenții și coduri bine definite; un text adaptat la strategii ale lecturii (mai mult sau mai puțin stabilite). Textul lizibil (texte lisible) este un text moderat polisemic, un text plural parcimonios, un text parțial închis, în opoziție cu TEXTUL SCRIPTIBIL (texte scriptible), care este infinit polisemic, triumfător plural, perfect deschis. Textele narative sînt lizibile de-ar fi și numai pentru faptul că dețin semnificații în termenii unei logici a acțiunii
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
stabilite; un text care este (sau urmează a fi) scris, și nu (deja) citit. Textul scriptibil (texte scriptible) este un text care semnifică în infinit de multe moduri (în toate direcțiile). În opoziție cu TEXTUL LIZIBIL (texte lisible), el este plural la modul triumfător și cu totul deschis. Strict vorbind, termenul desemnează un ideal (paradoxal) și nu poate caracteriza textele narative, de-ar fi și numai pentru că ele semnifică în raport cu o logică a acțiunii (CODUL PROAIRETIC și diversele sale constrîngeri). Totuși
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
crăpa rînza de venin. Vecinilor arabi, care făceau parte și ei din regatul lui Antioh lV, ivriții le-au dăruit pe Elohim, o iudaizare a lui Ilah, divinitatea lor supremă cu sensul de Domnul sau Stăpînul, la care au adăugat pluralul im, fiindcă atît strămoșii ivriților cît și neamul lor arab au fost politeiști, deci goimii trebuie să citească și să înțeleagă ,,domnii” sau stăpînii” fiindcă acesta este sensul literar, adică un politeism mascat. Iar perșilor, pe care credeau că îi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prin literatura. Nu orice personaj se poate transforma în mit; pentru a accede la acest statut, el trebuie să satisfacă anumite condiții: să exprime sistemul de reprezentare al epocii în care vede ziua, să fie universal și exemplar, enigmatic și plural totodată. Tot ce este legat de Pariziana este enigmatic, ambiguu, impenetrabil, căutându-se cunoașterea acestui mister 39. Este interesant că Pariziana știe să organizeze 40 și să păstreze 41 aceste mistere. Clorinde devine o enigmă care preocupă la fel de mult că
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
a globalizării 4. 2. Substanța cărțiitc "2. Substanța cărții" Această carte concisă și clară, strâns argumentată și polemică, are ceva din retorica unui manifest. Cele patru capitole trec în revistă patru problematici clasice ale liberalismului politic anglo-saxon: toleranța liberală, valorile plurale, libertățile rivale, modus vivendi. Ca orice lucrare polemică, și Cele două fețe ale liberalismului propune serioase revizuiri ale canonului, precum și discutabile proiecte de viitor bazate pe „valorificarea moștenirii”, pe „întoarcerea la izvoare”. Astfel, Gray reliefează contradicția internă a tradiției liberale
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
la izvoare”. Astfel, Gray reliefează contradicția internă a tradiției liberale, o tradiție duală și ambiguă articulată în forma a două discursuri filozofice incompatibile: pe de o parte, teoria consensului rațional universal; pe de alta, proiectul coexistenței pașnice în societăți axiologic plurale. Oricine știe câte ceva despre utopie observă imediat, fără să recurgă neapărat la filozofia analitică, cât de dificilă este întemeierea societății bune pe fiecare dintre cele două concepții. Consensul rațional universal, care ar permite atingerea celei mai bune forme de viață
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
peste Lumini, fiindcă Luminile au adăugat impulsului liberal inițial o pernicioasă dimensiune utopică. Revenind la Hobbes, în mod paradoxal - dar e paradoxul oricărei reforme care se legitimează prin revenirea la surse -, încetăm a fi anacronici: societățile (post)moderne sunt complexe, plurale axiologic, ba încă din ce în ce mai mult astfel! Oamenii moderni deja, iar cei postmoderni într-un grad înalt, fiindcă sunt stimulați de multiculturalism, prăbușirea generală a canoanelor și permisivitatea sporită a societăților și statelor (cel puțin în Occident), adoptă deseori (succesiv sau
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
Toleranz. Zur Grundlegung einer interdisziplinäre und interkulturellen Toleranzforschung, Verlag, München, 1996. Wierlacher și coautorii, care pleacă (inevitabil) de la John Locke, insistă mult asupra „recunoașterii” reciproce a diferențelor (în sensul dat recunoașterii de Charles Taylor), în condițiile comunicării interculturale din societățile plurale moderne. Pentru o succintă sinteză care are meritul de a prezenta și discuția germană, vezi Notker Schneider, „Über Toleranz und ihre Grenzen”, în volumul colectiv Interkulturalität. Grundprobleme der Kulturbegegnung, Mainzer Universitätsgespräche, Studium generale, Johannes-Gutenberg Universität Mainz, f.a (2000). Pentru
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
le generează. Iată pentru ce, în textul care urmează, vom încerca să urmărim "detectivistic" aceste oglindiri imaginale spre a trage unele concluzii de parcurs despre realitatea oglindită, care, între timp, a dispărut. Retorica națională: politici și stiluri în acest peisaj plural, pentru economia textului de față interesează în primul rând politicile și mecanismele formale prin care ideea națională, căreia artele și arhitectura la finele secolului anterior nu doar i-au dat chip văzut, dar i l-au și modelat cu osârdie
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]