2,913 matches
-
enorme care le separă, există în ele mai multă stofă culturală comună decît între Bretagne și Provence, decît între Flandra și Țara Bascilor, și, neîndoielnic, decît între Portugalia și Austria, Italia și Suedia. Să fie europeană doar această diversitate, această pluralitate? Nu există și un fundament, o unitate, un prin-cipiu de ordine și de organizare care să răspundă necesității noastre de astăzi? Or, fundamentul Europei este pierderea fundamentelor (Imperiul, Mediterana, Creștinătatea); ordi-nea Europei este dezordinea șantierului plin de zbucium. Europa nu
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și crize; ea trăiește de pe urma lor. Acestea sînt, și ele, în egală măsură producătoarele și produsele ei. În cultura europeană sînt importante nu doar ideile călăuzitoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci și contrariile acestora. Geniul european nu rezidă numai în pluralitate și în schimbare, ci și în dialogica pluralităților care produce schimbarea. El nu se regăsește în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
și ele, în egală măsură producătoarele și produsele ei. În cultura europeană sînt importante nu doar ideile călăuzitoare (creștinism, umanism, rațiune, știință), ci și contrariile acestora. Geniul european nu rezidă numai în pluralitate și în schimbare, ci și în dialogica pluralităților care produce schimbarea. El nu se regăsește în producerea noului ca atare, ci în antagonismul dintre vechi și nou (noul de dragul noului se degradează în modă, superficialitate, snobism și conformism). Cu alte cuvinte, lucrul cel mai important în viața și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
economie subdezvoltată, strivită de birocrație, incapabilă să suplinească necesitățile populațiilor urbane. URSS este un stat a cărui forță o reprezintă monopolizarea totalitară a puterii de către Partidul unic; însă punctul vulnerabil al totalitarismului este faptul că pentru el orice deviere, orice pluralitate, banale într-o democrație, se poate dovedi fatală. Așa se explică justețea celor două teze opuse: cea care afirmă cu tărie că URSS este cea mai mare amenințare pentru Europa și cea care ne asigură că, de fapt, contra-dicțiile sale
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
Vechea identitate europeană se întemeia pe convingerea deținerii exclusive a Rațiunii și Civilizației. Noua identitate ar trebui să se întemeieze pe tradiția critică și autocritică a rațiunii și să înțeleagă ambivalența civilizației născute în Europa, pentru a se deschide spre pluralitatea culturilor lumii. Intelectualii au misiunea / funcția de neînlocuit de a pune public problemele fundamentale ale culturii, ale cetății și, mai mult chiar, ale eticii. Ei au jucat un rol istoric de cataliză în formarea conștiințelor naționale în Germania, Italia, precum și
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
în infernurile concentraționare, contrazice libertatea, egalitatea și fraternitatea. Însă Partidul este cel presupus a constitui conștiința luminată a poporului, iar ierarhia nu este justificată filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
este cel presupus a constitui conștiința luminată a poporului, iar ierarhia nu este justificată filozofic, ci mascată de teoria și discursurile oficiale. Diferența filozofică majoră rezidă în relația siste-mului cu pluralitatea, conflictualitatea și complexitatea sociale. Totalitarismul tinde să anihileze orice pluralitate politică, orice conflictualitate socială și să ocolească orice dialogică de funcționare care comportă antagonisme. El instituie o Unitate "monolitică" la vîrf: într-adevăr, conducerea Partidului concentrează în sine, în mod cvasi-teocratic, competența politică, filozofică, științifică, polițienească, militară, iar toate Puterile
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
alienați mintal, trădători și spioni. Putem așadar înțelege că democrația nu este expresia Poporului unanim, așa cum se pretinde a fi totalitarismul, ci dimpotrivă, organizarea dialogică complexă a societății întemeiată pe Suveranitatea populară. Aici se evidențiază diferența cheie. În optica democratică, pluralitatea nu este o anomalie, ci un fenomen firesc și util. În sînul unei familii, al unui grup, al unei clase, al unei societăți, se pot manifesta idei diverse și opuse, nu numai cu privire la tacticile de urmat sau la strategiile de
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
ce frământă spiritualitatea modernității târzii. În timp ce cunoașterea pozitivistă și obiectivantă a servit drept bază de legitimare sistemelor stabile și realizării consensului, hermeneutica, înțeleasă ca o cercetare a "fenomenului comprehensiunii" și recunoaștere a falimentului determinismului hiper-raționalist, a îndreptat cunoașterea spre înțelegerea pluralității, interpretarea diferenței și punerea la îndoială a "metapovestirilor" (Lyotard 1993) care au legitimat sistemul de gândire și acțiune al modernității. Fie că a fost vorba despre cultivarea rațiunii și libertății, emanciparea proletariatului, întărirea spiritului național, creșterea capitalurilor prin economia de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cunoașterea și cultura social-politică de menirea comunitară și finalitatea terapeutică. Desigur, această situație este explicabilă prin "moștenirea modernă" a cărei pretenție de obiectivitate și raționalitate universală a devenit din ce în ce mai inoperantă pentru o epistemă dominată de antifundaționalismul, failibilismul, contingența, diferențierea și pluralitatea spiritualității postmoderne (Rorty 2000), dar și de deschiderile onto-teologice, ecumenice și ecosistemice ale transmodernității (Carpinschi 2008). În aceste circumstanțe socio-culturale, cred că se impune remodelarea eco-sistemică și comprehensivă a conceptului modern de "ideologie". Definițiile curente ale ideologiei se referă la
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
obiectiv elimină "vocea" parlamentarilor. În schimb, în regimurile de tip prezidențial, disciplina parlamentarilor nu este esențială, permițând inițiative cu impact real asupra politicilor și oferind "o voce" instituției parlamentare în procesul de guvernare. Relația cu conducerea partidului urmează aceeași logică. Pluralitatea opiniilor exprimate crește odată cu gradul de autonomie de care se bucură grupurile. Cu toate acestea, este foarte important de subliniat faptul că absența unei linii coerente în privința politicilor într-un anumit partid, dificultatea de a observa corelația între preferințele declarate
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
în consecință, rolul de reprezentare al Parlamentului nu este același. În cadrul Uniunii, Parlamentul nu poate revendica monopolul reprezentării 11. El împarte acest rol cu alte instituții, organe și diferite grupuri ale societății civile. Parlamentul European se află în centrul unei pluralități de moduri de reprezentare ce caracterizează sistemul politic european și între care nu există o ierarhie. Problema Uniunii Europene nu constă în lipsa formelor de reprezentare, ci în multiplicarea acestora și a locurilor în care se iau deciziile 12. De altfel
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
privit instituția prin intermediul actorilor săi și au analizat reprezentarea supranațională din perspectiva sociologiei rolurilor parlamentare 42. Aceste lucrări, încă puțin numeroase, au arătat că în ciuda tendințelor de specializare și raționalizare a practicilor și funcționării Parlamentului European, o mare parte din pluralitatea de moduri de exersare a funcției parlamentare subzistă 43. Într-adevăr, deputații își desfășoară activitatea într-o instituție tânără, a cărei natură și funcții sunt încă în plină transformare și a cărei organizare se adaptează conextului politic și puterilor sale
Despre Parlamentul European: democratizare şi democraţie by Nathalie Brack, Ramona Coman, Yann-Sven Rittelmeyer, Cristina Stănculescu [Corola-publishinghouse/Science/1399_a_2641]
-
autorul, populația evreiască a Bacăului a crescut procentual cu cca. 635%. Statisticile demografice privind creșterea numărului de locuitori, cele privind structura etnică, exodul rural, ca efect social al modernizării industriale, sunt relevante pentru a contura fenomenul urbanistic din acest spațiu. Pluralitatea domină mediul urban moldav atât sub aspect confesional, etnic, ocupațional, cât și din perspectivă educațională. O altă concluzie a autorului care reiese din analiza statistică a urbanizării privește spațiul românesc în ansamblul său: populația citadină a Moldovei era cea mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este nimic altceva decât o formă logică (la limită, chiar o rafinare a conceptului de "Ding an sich"). În tentativa sa de a evita sau măcar de a explica paradoxurile care apar din aparent nevinovată întrebare privitoare la unitatea sau pluralitatea conștiințelor, Kant "subliniază că necesitatea unității de apercepție este o necesitate de reflecție" (Guttenplan, 1995, p. 553). Însă eul obișnuit se concepe pe șine inevitabil în forma unei unități, fiindcă numai în această stare poate fi declanșat procesul extins de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
economice nu este niciodată spontană și automată, ci depinde de o infrastructură socială de asistență și de stimulente care să permită adaptarea. Un alt exemplu: forțele de piață tind să pătrundă în toate ungherele vieții sociale, violîndu-i, în felul acesta, pluralitatea de voci și de identități care (după cum o demonstrează dezbaterile privind calitatea educației și posibilitățile de îngrijire a copilului) sînt ele însele indispensabile funcționării forțelor pieței. Și un ultim exemplu: forțele de piață prezintă o orbire categorică. Ele nu reușesc
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
Trentmann, se datorează în mare măsură energiei grupurilor, precum și mișcărilor misionare, asociațiilor religioase și sindicale ce au luptat pentru drepturile lor de a supraviețui și de a se extinde sub forma unor asociații civile, folosind limbajul universalist ce amenința principiul pluralității pe baza căruia societățile civile se dezvoltau 24. În lucrările Democrația și societatea civilă și Societatea civilă și statul sînt prezentate numeroase exemple de ideologii moderne specifice cum ar fi dominația patriarhală, fetișul competiției de piață și ideologia socialismului care
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
instituții considerate a fi o invenție a lumii moderne, dar o invenție restrînsă la anumite regiuni ale globului și care nu se bucură de nici o garanție metaistorică de dezvoltare sau chiar de supraviețuire. Acestea sînt doar cîteva exemple din uimitoarea pluralitate de justificări normative ale societății civile, dar prezentarea lor este suficientă pentru a înțelege de ce unii critici au avut tendința să tragă concluzia că eforturile de justificare nu vor avea succes din cauză că însuși conceptul de societate civilă este un termen
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
pot fi și sînt cel mai bine exprimate printr-un tip de justificare normativă postfundaționalistă care, ea însăși, recunoaște și susține activ respectul pentru multiplicitatea codurilor și a formelor normative incomensurabile ale vieții sociale contemporane. Termenul de "societate civilă" semnifică pluralitate. Trebuie deci să încercăm să ne desprindem de obiceiul monist de justificare filosofică, prin referirea la un principiu întemeietor important, cum ar fi ideile moderne timpurii de dreptate dată de Dumnezeu, de drepturi naturale sau de principiul de utilitate sau
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
dintre teoriile cu tendințe normative; se vede, cu modestie, ca o abordare posibilă care insistă cu tărie pe necesitatea de a pune un accent mai puternic atît pe pluralismul teoretic, cît și pe un proiect politic destinat să înzestreze o pluralitate de indivizi și de grupuri, ne-ierarhică, să-și exprime deschis și fără violență solidaritatea și opoziția cu idealurile și modurile lor de viață individuale. Această înțelegere post-fundaționalistă a societății civile rezolvă și obiecția relativistă conform căreia societatea civilă este
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
și de stat, ale căror puteri de a da formă vieții cetățenilor sînt supuse permanent mecanismelor care permit disputa și reprezentarea. Cu alte cuvinte, procedurile cu tendințe normative ale societății civile de exemplu, libertatea garantată legal pentru asociații civile și pluralitatea mediilor de comunicare necontrolate de reprezentanți ai statului sînt condiții sine qua non ale unei vieți fără Fundamente politice sau etico-filosofice. Oricine respinge societatea civilă ca ideal sau ca realizare practică va cădea din nou, conștient sau nu, în capcana
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
recunoști complexitatea lumii, să suspectezi și să respingi ideologiile de orice fel, să vezi necesitatea de democratizare a ideii de socialism prin prisma vechii distincții stat-societate civilă și să fii de partea sistemelor sociale și politice care prezintă o mare pluralitate la nivelul instituțiilor autonome ale societății civile, administrate legal și răspunzătoare în fața instituțiilor de stat, organizate democratic.4 *** Nu a fost o mare surpriză faptul că unii "tovarăși" de stînga au ridicat obiecții față de proiectul meu. Atacul cel mai amplu
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care se pot împăca, de care pot să fie nemulțumiți, căreia îi pot întoarce spatele, dar de care nu au scăpare. Unitatea țelurilor și sentimentul de comunitate din societățile predemocratice lipsesc. Există diferențe, deschidere și o competiție permanentă între o pluralitate de grupuri de putere pentru a produce și a controla definirea realității. Din această cauză apar scandaluri publice atunci cînd publicul află despre evenimente ce fuseseră ținute secrete, tocmai din cauză că, dacă ar fi fost făcute publice înainte de vreme, nu ar
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
care pretinde a fi universală. Ea presupune că Națiunea este un factor biologic și că este principala formă de viață, ascunzînd în același timp propria ei particularitate prin mișcarea propriilor sale condiții de producție și prin încercarea de a înăbuși pluralitatea jocurilor de limbaj non-naționale sau subnaționale în societatea civilă și în statul în care se dezvoltă. Naționalismul este un gunoier. Se hrănește din sentimentul preexistent de naționalitate pe un teritoriu anumit, transformînd acea identitate națională împărtășită într-o parodie bizară
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
îndoială că, atunci cînd alte metode nu dau rezultate, naționalismul violent trebuie oprit prin violență pacificatoare, ale cărei mijloace (ne amintește von Clausewitz) nu trebuie folosite nici cu timiditate (din perspectiva societății civile) și nici cu nesocotință. Schimburile sociale între pluralitatea de cetățeni din zona europeană pot fi, de asemenea, sufocate sau restrînse prin puterea transnațională a unor corporații care încearcă să coordoneze piețele lor naționale, să-și perfecționeze sau să-și disciplineze forțele de muncă și să domine viața socială
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]