KorAP: Find »[drukola/base=pluvial & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...50 >

1,244 matches

Corola-journal/Journalistic/47802_a_49127

de la Ghermănești, dar spune că primăria face această lucrare și precizează că este vorba de un iaz. Primarul Apostol Mușat, neagă faptul că primăria lucrează pe terenul unui privat și spune că este vorba de un canal pentru scurgerea apelor pluviale.

Primăria îi aduce Lacul Snagov în spatele curţii, lui Marcel Hoară (2011) [Corola-journal/Journalistic/47802_a_49127]
Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363

trecerea de la un cadru la altul, unul din trecut, altul din prezent, se face prin reluarea aceluiași gest, ceea ce creează o tensiune dramatică puternică, un efect de ecou. Amintirile care fluctuează de la scenele luminoase, spre cele sumbre, amestecate cu cadrele pluviale ale unui oraș întunecat cu ganguri, pivnițe și clădiri covîrșitoare determină și explică dizolvarea personajului. Tornatore este un regizor al detaliului, al luminii și umbrei, spre exemplu, prinde în cadru imaginea barocă a unei fîntîni cu măștile grotești ale unui

Necunoscutele lui Tornatore by Angelo Mitchievici (2007) [Corola-journal/Journalistic/9038_a_10363]
Corola-journal/Journalistic/281897_a_283226

apă a unor noi consumatori în zonele Fabricii de Zahăr, Rapsodiei și Piața Histria. În domeniul canalizării, cea mai importantă lucrare o reprezintă înlocuirea rețelei pe strada Gheorghe Lazăr (300 m lungime), astfel creându-se condiții optime pentru evacuarea apelor pluviale în zona pasajului CFR. OCTAVIAN NICA Fabricarea și etichetarea produselor l Ingrediente și materii prime utilizate Recent, ministrul agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, ministrul sănătății și președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor au emis Ordinul nr. 523/808/351/2003

Agenda2004-1-04-gen3 (2004) [Corola-journal/Journalistic/281897_a_283226]
Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206

al lui Uli Edel, chiar dacă subiectul ultimului este terorismul extremei stângi și nu spionajul propriu-zis. Aceeași atmosferă de anii ’70, același gust de cenușă și oțel în cerul gurii. Cenușiul decorurilor din filmul lui Alfredson se însoțește cu o atmosferă pluvială, sumbră, cu o răceală pe care o accentuează trenciurile posomorâte ale anilor ’70 preluate parcă din filmele noir ale lui Jean-Pierre Melville, pentru că ce altceva este George Smiley (Gary Oldman) decât un „samurai” al Războiului Rece, așteptând răbdător momentul ultimei

Șah-Mat by Angelo Mitchievici (2012) [Corola-journal/Journalistic/4881_a_6206]
Corola-journal/Journalistic/281588_a_282917

de fundație și de bază vor fi realizate din 7 cm nisip, 30 cm balast și 25 cm piatră spartă. Înlocuirea îmbrăcăminții bituminoase se va realiza din 10 cm anrobat bituminos și 4 cm beton asfaltic. Pentru asigurarea scurgerii apelor pluviale se va menține nivelul carosabilului de dinaintea decapării. Încadrarea părții carosabile se va realiza cu borduri prefabricate din beton. Se vor executa marcaje rutiere aplicate cu vopsea pe carosabil. LILIANA SCRIPCĂ Amenajări adiacente l Liniei de tramvai de pe str. 1 Decembrie

Agenda2003-42-03-6 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281588_a_282917]
Corola-journal/Journalistic/281083_a_282412

Drumuri Municipale“ și au constat în înlăturarea îmbrăcăminții rutiere degradate și înlocuirea cu una nouă, de calitate ridicată. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a mai spus că în continuare se execută lucrări de refacere a racordurilor cu străzile adiacente. Apele pluviale de pe carosabil vor fi colectate prin receptori de colectare racordați la canalizarea existentă. Finalizarea lucrărilor de amenajare a intersecției din Piața Bălcescu este preconizată pentru sfârșitul lunii iunie. agenda prefecturii l CERERI DE FINANȚARE l DELEGAȚIE CANADIANĂ l PROPUNERI DE

Agenda2003-23-03-3 (2003) [Corola-journal/Journalistic/281083_a_282412]
Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003

de la industriile locale și republicane precum și de la alte activități asemănătoare (transport, construcții, industria extractivă); - alte ape uzate (de exemplu de la satisfacerea nevoilor tehnologice proprii rețelei tehnice edilitare) precum și alte ape ce se îndepărtează prin obiectele ce compun canalizarea. Apele meteorice (pluviale) provin din colectarea precipitațiilor ce cad pe terenuri amenajate și neamenajate (intravilan și extravilan) care se îndepărtează prin canale închise sau deschise fiind dirijate în receptor sau în stații de epurare funcție de gradul de încărcări în impurități. Ape din surse

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
funcție de gradul de nocivitate față de rețeaua de canalizare, de stația de epurare și în special față de apele receptorului. Ape convențional curate a căror compoziție nu afectează calitatea apelor receptorului și pot fi evacuate direct (deversateă. În această categorie intră apele pluviale (în partea a doua a ploiiă precum și apele industriale folosite ca ape de răcire sau de recirculare foarte puțin impurificate. Noțiunea de convențional curată este analizată funcție de variația în timp și spațiu a calității apei receptorului. Apele uzate vor fi

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
se recomandă a fi aplicat la localități mari și la localități mici amplasate în zone de șes. 1.4.2. Sistemul separativ (divizor) Acest sistem este prevăzut cu o rețea de conducte pentru ape uzate și o rețea pentru ape pluviale. În mod obișnuit apele meteorice sunt evacuate prin rigolele străzilor direct în râu, iar în cazul când capacitatea acestora este depășită se prevăd rețele subterane separate de cele a apelor uzate. (figura 1.10). Când sistemul de canalizare separativ este

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
uzate. (figura 1.10). Când sistemul de canalizare separativ este alcătuit din două rețele subterane de conducte, ele devin mai scumpe decât sistemul unitar, motiv pentru care sistemul separativ se recomandă în localități mici, în localități de munte unde apele pluviale pot fi evacuate la suprafață prin rigole. La deversarea în cursul de suprafață trebuie prevăzute minim un desnisipator și un separator de grăsimi și uleiuri. De asemenea și la industrii se recomandă sistemul separativ, apele convențional curate (de spălare, răcire

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
1.2.1.1. Stabilirea debitelor la intrarea în Stația de epurare (2002Ă În baza analizei statistice a debitelor măsurate la intrarea în Stația de epurare pe tot parcursul anului 2002 au rezultat următoarele: 2.1.2.1.2. Debite pluviale a. Determinarea debitelor pluviale aferente S.E. Tg. Mureș Conform datelor de la Centrul de Meteorologie, cantitatea medie pentru anul 2002 de apă de ploaie căzută pe suprafața orașului Tg. Mureș a fost de 50 l/mp. Suprafața aferentă sistemului unitar din

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
Stabilirea debitelor la intrarea în Stația de epurare (2002Ă În baza analizei statistice a debitelor măsurate la intrarea în Stația de epurare pe tot parcursul anului 2002 au rezultat următoarele: 2.1.2.1.2. Debite pluviale a. Determinarea debitelor pluviale aferente S.E. Tg. Mureș Conform datelor de la Centrul de Meteorologie, cantitatea medie pentru anul 2002 de apă de ploaie căzută pe suprafața orașului Tg. Mureș a fost de 50 l/mp. Suprafața aferentă sistemului unitar din rețeaua de canalizare a

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de 177 l/s. Repartiția acestui debit: - evaporație și infiltrație = 45 l/s; - influent în S.E. Tg. Mureș = 68 l/s; - deversat în emisar prin camerele deversoare = 64 l/s. TOTAL Qpl =177 l/s b. Situații maxime ale debitului pluvial în perioada 1997-2001 Aceste informații din paragraf sunt numai informative pentru a atenționa viitorii proiectanți de variațiile maximale care pot apare la intrarea în Stația de Epurare dacă nu sunt controlate deversările prin camerele deversoare în amonte de Stația de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
B4) Interpretarea rezultatelor privind debitele de infiltrații 1. Debitul mediu de apă uzată la intrarea S.E. pe timp uscat = 847 l/s (cf. măsurători) 2. Debitul mediu de apă uzată ieșită din debitul S.E. datorită legăturilor la conducta de ape pluviale din rețeaua în sistem separativ = 54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la alți operatori (în zonele limitrofeă = 24 l/s 4. Debitul pluvial (177 l/s), din care (repartiție statisticăă:infiltrație și evaporație - influent

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
uzată ieșită din debitul S.E. datorită legăturilor la conducta de ape pluviale din rețeaua în sistem separativ = 54 l/s (cf.AQUASERV) 3. Debitul mediu de apă furnizat (facturată la alți operatori (în zonele limitrofeă = 24 l/s 4. Debitul pluvial (177 l/s), din care (repartiție statisticăă:infiltrație și evaporație - influent în S.E. Tg. Mureșdeversat în emisar 177 l/s 45 l/s 68 l/s 64 l/s 55 5. Debite care ajung în S.E. datorate surselor de suprafață

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
I-a - se ia în considerare bilanțul total de ape pe întreaga suprafață a orașului. - Din debitul de alimentare cu apă a orașului (660,35 l/s) scădem debitele care pleacă din sistemul unitar (Quz) în conductele de transport debit pluvial (54 l/s): 660,35 - 54 = 606,35 l/s Din 606,35 l/s scădem debitul de alimentare al localităților limitrofe: 606,35 - 24 = 582,35 l/s (în ipoteza când toate pierderile din sistemul de alimentare cu apă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu apăă: 847 - 60 - 1 = 786 l/s - Facem diferența între canalizare și alimentare: 786 - 582,35 = 203, 65 l/s @ 204 l/s - Adăugăm la 204 l/s 90% din debitul cantonat în sol ca aport al debitului 56 pluvial (0,9 x 40 = 36 l/să 204 + 36 = 240 l/s - Adăugăm la aceasta aportul suplimentar de infiltrații datorat creșterii numărului de defecte în timp datorat uzurii calculat (50% x 230kmă x 50% = 115 x 0.5 = 54,5

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
rețeaua de canalizare = 129 l/s - neluată în considerare la facturare - pentru echilibrul bilanțului de ape Calcul 172,5 l/s + 25 l/s + (40 l/s + 129 l/să x 0,9 = 350 l/s 90% din aportul debitului pluvial și respectiv a pierderilor ajung în R.C.P. și 10% ajung în pânza freatică în zona R.C.P. - râul Mureș Concluzie - debitul din infiltrații în cele două variante poate fi: - varianta I-a 322,5 l/svarianta a-II-a 350 l/s Concluzie

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei agenți economici care apar la facturare cu cantitați negative, sau cărora li s-a facturat doar meteoricul. Diferențele care au rezultat din această filtrare au fost considerate nesemnificative (2l/s) Populația Tg.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
cu 365 zile, obținându-se volumul de apă uzată epurată în 2002. Agenți economici Tg. Mureș S-a luat în bilanț cantitatea de apă canalizată, facturată în 2002, aferentă agenților economici Tg. Mureș. Nu s-a luat în considerare debitul pluvial facturat acestor agenți economici. S-au eliminat acei agenți economici care apar la facturare cu cantități negative, sau cărora li s-a facturat doar meteoricul. Diferențele care au rezultat din această filtrare au fost considerate nesemnificative (2 l/s) Populația

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
de epurare. Reprezintă date estimate de către secția canal Debite din diverse surse Debite care intră în sistemul de canalizare din diverse surse: izvoare canalizate, drenaje, cursuri de suprafață care intră în sistemul de canalizare. Reprezintă date estimate de către secția canal Pluvial influent în stația de epurare Reprezintă diferența între debitul intrat în stația de epurare luând în calcul toate zilele și debitul intrat în stația de epurare în zilele de timp uscat Debit uzat nefacturat Este diferența între cantitatea de apă

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
fi 38,3% din totalul de debit. 5. Alți operatori - din 764800 m3/an se scad 338.738 m3/an ce revin agenților economici din zona limitrofă, obținuți din Deci: 764.800 - 338.738 = 426.062 m3/an. 6. Debit pluvial - este valoarea din tabelul comparativ, respectiv 2.144.448 m3/an. 60 Tabelul 2.7. - Tabel comparativ a apei uzate pentru anul 2002 față de M.P. la intrarea în Stația de Epurare U.M. Agenți economici facturați Populație cu restituție 100% Tg.

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
suprafețelor, cât și a lungimilor debitul total uzat se calculează prin suma valorilor din coloanele „debitul total” și debit uzat industrial. Astfel în prima metodă debitul total uzat este egal cu suma coloanelor 17 + 18 + 19. 2.3. Determinarea debitului pluvial (meteoric) Calculul debitului meteoric se face conform STAS 1846-2/2007. Acest debit se determină, de regulă, admițânduse ca model o ploaie de calcul uniform distribuită pe întregul bazin de canalizare, cu intensitate constantă pe durata de concentrare superficială și de

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
determina secțiunile colectoarelor este necesară cunoașterea tipurilor de secțiuni. Atunci când cele patru forme prezentate nu corespund regimului de debite, forma poate fi modificată sau completată cu chiunete de curgere (situația sistemului unitar unde debitele uzate sunt foarte mici în comparație cu debitele pluviale). 111 Forma secțiunii transversale a conductelor se stabilește luându-se în considerare:condițiile hidraulice de curgere, pentru asigurarea vitezei de autocurățire; - condițiile de fundare;gabaritele de execuție disponibile; - durata de execuție; - existența altor construcții subterane sau supraterane din zonă (fundații

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
și aceleași modele de tabele de verificare. 3.2. Dimensionarea rețelei de canalizare pentru debitul meteoric Rețeaua de canalizare pentru ape meteorice poate fi alcătuită din rețea de conducte (rețea subteranăă sau canale deschise (rigole) 3.2.1. Determinarea debitului pluvial (Qplă Debitul pluvial se obține prin aceeași metodă ca la sistemul unitar se va ține cont de panta terenului „it” pentru determinarea „Qpl”. 3.2.3. Verificarea dimensionării Datorită faptului că în acest caz există numai debitul pluvial, Qpl, verificarea

Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA (2010) [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]