2,904 matches
-
și trei de topice diverse (șase ape mai mari sau mai mici, afluenți ai rîurilor Valea Mare, Barcău, Crișul Alb, Mureș, Someș, Șaru; cincisprezece sate în județele Arad, Alba, Neamț, Hunedoara, Sălaj, Bihor; două depresiuni, în Munții Săcărîmbului și în Podișul Someșan). Corelate etimologic cu acesta sunt și toponimele: Alma (sat în județul Sibiu), Almășel (un pîrîu, afluent de dreapta al Cracăului; o „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Geoagiu; un sat în județul Hunedoara), Almășeni (o „văiugă“, afluent de dreapta
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Neamț). Nicolae Drăganu mai consemnează un munte Ardeal (la sud-est de Săliște), un pîrîu Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În popor numele Ardeal desemnează numai Podișul Transilvaniei (Podișul Tîrnavelor și Cîmpia de la nord de Mureș), așadar numai regiunea înaltă și deluroasă din interiorul cetății carpatice, neincluzînd zonele joase, depresionare de la contactul cu muntele (Depresiunile Maramureșului, Făgărașului, Sibiului, Hațegului etc.). Aria de acoperire a toponimului este, de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Nicolae Drăganu mai consemnează un munte Ardeal (la sud-est de Săliște), un pîrîu Ardeoanu, un vîrf de deal și o poiană pe valea Teleajenului, Ardelei, un deal Ardița, un pîrîu Ardaloaia etc. În popor numele Ardeal desemnează numai Podișul Transilvaniei (Podișul Tîrnavelor și Cîmpia de la nord de Mureș), așadar numai regiunea înaltă și deluroasă din interiorul cetății carpatice, neincluzînd zonele joase, depresionare de la contactul cu muntele (Depresiunile Maramureșului, Făgărașului, Sibiului, Hațegului etc.). Aria de acoperire a toponimului este, de fapt, străveche
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
etimoane diferite, nu întotdeauna ușor de precizat, fără documentare istorică, de teren și lingvistică. Bîrlad Toponimul desemnează în prezent un municipiu din județul Vaslui și un rîu, afluent al Siretului, precum și cîteva nume rezultate prin polarizare de la primele: Culoarul Bîrladului, Podișul Bîrladului, Bîrlădeanca (o colină din zonă), Bîrlădel (afluent al Siretului). Consemnarea într-un document rusesc de la 1174 a numelui unei localități Berlad, aflată undeva în afara Rusiei (principele Andrei de Suzdal îl trimitea pe David Rostislavici să se ducă în Berlad
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
formate: Breaza de Jos și Breaza de Sus (localități componente ale orașului Breaza), Breaza de Sus (sat al comunei Breaza, județul Suceava), Breazova (un deal în Depre siunea Bozovici și două sate, în județele Hunedoara și Timiș), Breazu (culme în Podișul Niculițelului și sat în județul Iași). Corelate etimologic cu Breaza pot fi toponimele: Breza, Brezaia, Culmea Brezei, Brezenița, Brezeu, Breznicioara, Breznița Motru, Breznița-Ocol, Brezoaele, Brezoaia (trei nume), Brezoi (patru nume), Pleșa Brezoiului, Brezon (germ. Brezonsdorf ), Cioaca Brezovii, Berezana, Berezeni, Berezlogi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
comparația cu albaneza (alb. bukur, „frumos“), care însemna, se pare, „frumos“. Antroponimul (încă folosit în onomasti conul romînesc ca nume de familie sau chiar de botez) și poate, uneori, apelativul originar se regăsesc în numeroase alte toponime: Bucur (culme în Podișul Covurluiului), Bucura (loc în Munții Retezatului, „vîlcea“ care se varsă în Arieșul Mare și sat în județul Mehedinți), Bucureasa (sat în județul Gorj), Bucurel (deal în Podișul Hîrtibaciului), Bucuroaia (sat în județul Bihor), Bucuru („vîlcea“ care se varsă în Pîrîul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
poate, uneori, apelativul originar se regăsesc în numeroase alte toponime: Bucur (culme în Podișul Covurluiului), Bucura (loc în Munții Retezatului, „vîlcea“ care se varsă în Arieșul Mare și sat în județul Mehedinți), Bucureasa (sat în județul Gorj), Bucurel (deal în Podișul Hîrtibaciului), Bucuroaia (sat în județul Bihor), Bucuru („vîlcea“ care se varsă în Pîrîul Cheia). N. Drăganu a identificat în documentele medievale nume de persoane grafiate Bokor, Bocorel, Bukurel etc. sau de sate (Bokorfal va) și în afara teritoriului romînesc, dovadă a
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Interesant este că încă nu au fost implicate în ecuația etimologică toponimele Carasa (colină în Cîmpia Jijiei și sat în județul Botoșani), Caraslău (afluent de stînga al Oituzului), Carastelic (afluent al Crasnei și sat în județul Sălaj), Carasuluc (culme în Podișul Mangaliei), neclarificate, etimologic, din cîte știm. Un microtoponim omonim din Oltenia, care desemnează o baltă, este considerat de DTRO urmaș al unui antroponim (neatestat din cîte știm), deși apelativul caras, care denumește o specie de pește, era la îndemînă cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
numele celui mai important centru economic și cultural al Transilvaniei, fostă capitală, înainte de Marea Unire din 1918, actualmente municipiu sub numele Cluj-Napoca, reședință a jude țului Cluj. Prin polarizare, el a determinat formarea unor „sateliți“ toponimici: Dealul Clujului (culme în Podișul Huedinului și deal în Dealurile Clujului), Dealurile Clujului (în Podișul Someșan), Făgetul Clujului (rezervație peisagistică în Dealurile Feleacului), Vîrful Clujului (în Munții Bihorului), Fînațele Clujului-Copîrșaie (rezervație botanică în Dealurile Clujului), Fînațele Clujului-Valea lui Craiu (rezervație botanică în Dealurile Clujului). Este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
fostă capitală, înainte de Marea Unire din 1918, actualmente municipiu sub numele Cluj-Napoca, reședință a jude țului Cluj. Prin polarizare, el a determinat formarea unor „sateliți“ toponimici: Dealul Clujului (culme în Podișul Huedinului și deal în Dealurile Clujului), Dealurile Clujului (în Podișul Someșan), Făgetul Clujului (rezervație peisagistică în Dealurile Feleacului), Vîrful Clujului (în Munții Bihorului), Fînațele Clujului-Copîrșaie (rezervație botanică în Dealurile Clujului), Fînațele Clujului-Valea lui Craiu (rezervație botanică în Dealurile Clujului). Este toponimul cu cele mai vechi atestări din regiune. În perioada
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
acest dicționar, cît și în surse mai vechi: Covurluiul cu Apă și Covurluiul Sec, Cîmpia Covurluiului, Dealul Covurluiului, Lacul Covurluiului (situat în Lunca Covurluiului), Pîrîul Covurluiului (afluent de dreapta, lung de 32 de kilometri, al rîului Chineja), Pădurea Covurluiului (în Podișul Moldovei). Toponimul origi nar, autentic-popular, este Covurlui, celelalte fiind creații literare, administrative, cu rol de standardizare și de sistematizare a nomen claturii geografice. Gustav Weigand, Iorgu Iordan și alții consideră că numele are la bază un compus cuman, kuwarul-uj, „vale
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
20 de kilometri, afluent de stînga al Tîrnavei Mari, al unui sat în județul Hunedoara și al altuia în județul Mureș. De la hidronim s-au format, prin polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
polarizare, toponimele (unele intermediate de antroponime): Crișan (grind în Delta Dunării; movilă în Podișul Casimcei; „vîlcea“, afluent de stînga al pîrîului Chichirgeaua; vîrf în Munții Bihorului); Crișca (culme în subcarpații Buzăului); Crisciov (sat în județul Hunedoara), Dealul Crișii (deal în Podișul Hîrtibaciului), Cristelec (sat în județul Sălaj) Dealurile Crișanei (sate în județele Constanța, Hunedoara, Tulcea), Crișeni (deal în Feleac; vîlcea, afluent de dreapta al Tîrnavei Mari; sate în județele Alba, Cluj, Harghita, Satu Mare, Sălaj); Criștior (pîrîu, afluent de stînga al Crișului
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Bătrînel, Plimbărel, Necăjel). Dobrogea Este numele provinciei istorice din sud-estul Romîniei, învecinată cu Marea Neagră și prin care trece Dunărea înainte de vărsare. Cuprinde teritoriul județelor Constanța și Tulcea, așadar inclusiv litoralul Mării Negre și Delta Dunării. Prin polarizare, a fost creat toponimul Podișul Dobrogei. Numele actual apare în documente la începutul secolului al XV-lea sub forma Sahra-i Dobruğa (în turcește, „cîmpia Dobrogei“) apoi, sub forma Dobritza, Dobritze. Cea mai mare parte a cercetătorilor consideră că toponimul are la bază un antroponim, probabil
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Galați. Făgăraș Este numele unui municipiu din județul Brașov. De la toponimul Făgăraș s-au format, prin derivare și compunere: Munții Făgărașului, Golul Alpin al Munților Făgăraș, Făgă rașul Nou (sat în județul Tulcea), Depresiunea Făgărașului (sau Țara Făgărașului, parte a Podișului Transilvaniei), Vîrful Făgărașului, Culoarul Central Făgărășean (subunitate a Mun ților Făgărașului), Făgărășel-Berivoi (pîrîu, afluent de stînga al Oltului), Transfăgărășan (șosea alpină peste Munții Făgărașului). În maghiară numele este Fogaras, iar în săsește, Fugresch. Este atestat începînd cu 1231, dar documentul
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
din județul Dolj, Huniea Albă și Hunia Comeana (o tautologie toponimică) din județul Mehedinți. Corelate cu grupul de nume din jurul lui Hunyad par a fi Huedin (nume de oraș din județul Cluj), Dealul Huedinului (din Depresiunea Huedinului), Depresiunea Huedinului (din Podișul Huedinului), Podișul Huedinului (parte a Podișului Someșan). Numele a fost atestat sub formele Bánfy Hunyad (rom. Hoegyin, Hogyegyinu). Se pare că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin dublă adaptare fonetică), notat în
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Dolj, Huniea Albă și Hunia Comeana (o tautologie toponimică) din județul Mehedinți. Corelate cu grupul de nume din jurul lui Hunyad par a fi Huedin (nume de oraș din județul Cluj), Dealul Huedinului (din Depresiunea Huedinului), Depresiunea Huedinului (din Podișul Huedinului), Podișul Huedinului (parte a Podișului Someșan). Numele a fost atestat sub formele Bánfy Hunyad (rom. Hoegyin, Hogyegyinu). Se pare că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin dublă adaptare fonetică), notat în documente, într-
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Hunia Comeana (o tautologie toponimică) din județul Mehedinți. Corelate cu grupul de nume din jurul lui Hunyad par a fi Huedin (nume de oraș din județul Cluj), Dealul Huedinului (din Depresiunea Huedinului), Depresiunea Huedinului (din Podișul Huedinului), Podișul Huedinului (parte a Podișului Someșan). Numele a fost atestat sub formele Bánfy Hunyad (rom. Hoegyin, Hogyegyinu). Se pare că este vorba de redarea pronunției săsești Hoinden a ungurescului Hunyad (deci deformarea deformării, prin dublă adaptare fonetică), notat în documente, într-adevăr, cu formele Hoinden
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și culturale ale Romîniei, fostă capitală a Moldovei (înainte de unirea din 1859), astăzi reședința județului cu același nume. Mai există: un Iași, nume de sat (județul Brașov), IașiGorj (sat din acest județ), Iașu (în maghiară Jászfalva, sat din județul Harghita), Podișul Iașilor (pădure din Subcarpații Gorjului), Valea Iașului (pîrîu, afluent de stînga al Argeșului), Vîrful Iașului (din Muscelele Argeșului), Dealu Ieșului (din Dealurile Tîrnavei). Au mai fost toponime similare, astăzi dispărute, în județele Harghita și Olt. Ipoteza lui Al. Philippide, potrivit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de masculin, Leaotu, al unui pîrîu de 47 de kilometri, afluent de dreapta al rîului Teleajen. Forma mai veche, consemnată în Dicționarul „Frunzescu“, este Laiotă. Asociabile etimologic ar putea fi Laia Mare, vîrf în Munții Vlădesei și Dealu Laiului, în Podișul Solcăi. Fiind comparat cu toponimele Lehota, foarte frecvent în Slo vacia, care desemnează de cele mai multe ori sate, i-a fost propus ca etimon apelativul vechi slovac lhota, lehota, „ușurare, scutire de dări, sat nou colonizat scutit temporar de dări și
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
culoare“ - vezi Neagra Șarului), Balta Verde, Zelena (< sl. zelena, „verdea“), Vînăta etc. Mehedinți Este numele județului cu reședința în municipiul DrobetaTurnu Severin și a unuia dintre vechile ținuturi istorice romî nești. Prin polarizare, au fost formate toponimele Munții Mehe dințiului, Podișul Mehedințiului, Geoparcul Platoul Mehe dințiului. Din aceeași familie etimologică fac parte, probabil, toponimele Mehadia (sat în județul Caraș-Severin), Mehadica (sat în județul Caraș-Severin și rîu, afluent de dreapta al rîului Belareca), Dosul Mehadiei (culme în Munții Semeni cului), Mehedința (sat
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Mulgești) din județul Timiș, Moldovița (depresiune și sat în Bucovina, vîrf lîngă Moldova Nouă), Moldovenești (vîrf de deal și sat în apropierea Clujului), Molivișu (vîrf în Munții Vlădesei), Vîrful Molizii (deal în Culoarul Orăștiei), Muchia Molvii (Munții Siriului), Dealu Molzii (Podișul Secașelor), Fundu Moldovei (localitate din județul Suceava). Intermediate sau corelate cu antroponimia au fost semnalate numele Moldoveanu (vîrf în Munții Făgărașului), Moldovanca (culme în Munții Călimani), Moldovoi (atestat documentar în Ardeal) și Moldoveni (localitate în județele Ialomița și Neamț). Derivatele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
același nume, Padeș. V. Frățilă consemnează și alte microtoponime Padeș în teritoriul județelor Alba, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș. Din aceeași sursă etimologică, în ultimă instanță, pot face parte toponimele Padea (sat în județul Dolj), Padiș (vîrf în Munții Vîlcanului, podiș în Munții Bihorului, rezervație naturală mixtă în Munții Bihorului), Pădeșele (deal în județul Caraș-Severin), Pădejelu Mare și Pădejelu Mic (poieni cu fînețe în Depresiunea Almașului) și numeroasele Padina sau Pădina din diferite zone ale țării. Putem spune că țara este
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Prahova, Vaslui, Argeș, Dîmbovița). Este întîlnit și ca nume de familie (provenit, probabil, dintr-un supranume etnonimic). Variantele cu ș în loc de s sunt mai numeroase: Șcheia (pîrîu, afluent de dreapta al Sucevei; sate din județele Iași și Suceava; vîrf în Podișul Central Moldovenesc) și Valea Șchiauții („văiugă“, afluent de stînga al pîrîului Dăișoara, formată cu sufixul diminutival -uța de la Șchiaua). Apelativul romînesc schiau, șchiau (< lat sclavus, „slav“) a existat în romîna veche cu sensul „slav, bulgar“, iar astăzi și-a restrîns
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
la constatarea lui Ovid Densusianu privind corespondențele toponimiei și onomasticii romînești de origine slavă din Hațeg cu numele de origine slavă din nord-estul Carpaților. Tîmpa Este numele unor vîrfuri din Munții Gurghiului, Ignișului, Postăvarului (deasupra Brașovului), al unei culmi din Podișul Babadagului, al unui deal din Piemontul Cîndeștilor, al unei movile din Cîmpia Romanațiului, al unui sat din județul Hunedoara și al unei rezervații botanice din Masivul Postăvaru. Sunt corelate etimologic: Tîmpa din Pîrîu (vîrf din Munții Lotrului), Piciorul Tîmpei (alt
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]