3,697 matches
-
atâta liniște și tristețe? Și curios din fire, într-o seară, în loc să se ducă la culcare , se prefăcu într-un călător oarecare și bătu la ușa săracului. Acesta, cum auzi că-i bate cineva în poartă, ieși bucuros și îl pofti pe călător în casa sa. Mare le fu bucuria și copiilor și soției acestuia care nu mai știa ce să facă pentru ca oaspetele să se simtă bine. Mare fu și uimirea Soarelui când văzu sărăcia lucie în care trăiau aceștia
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
vecinul meu, Să văd cât e de fericit, Poate așa eram și eu. C-așa suntem noi, ce-i săraci, Ne mulțumim doar cu puțin. Dar suntem buni, suntem cinstiți, Și cu plăcere împărțim! De foame ți-e , noi te poftim La masă să mănânci, Iar de ți-e somn, noi te lăsăm , În pat ca să te culci! Oftă omul din rărunchi și aduse vorba de vecinul lui , bogatul, pe care el îl considera un ,,om bătut de soartă" și spuse
OM SĂRAC ȘI OM BOGAT de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368519_a_369848]
-
să-i iei cu-n revolver.... Nici asta nu e o formulă Pentru un om de caracter, Atuncea cum? V-o spun chiar eu! Sunt om cu ani de experiență, Secretu-l vând, numai pe-un leu, (E chestie de concurență) Poftiți la mine la biro’! Este doar la doi pași de gară, V-aștept oricând, fără mișto, Chiar personal, în colț afară, Să vă ajut, io sunt decis, Și nu primesc bani de hârtie, Ca semn, să mă găsiți precis: În
CUM SĂ FACI UN MILION de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367811_a_369140]
-
ai răbdare până ies de aici și... putem să fim două cupluri la ofițerul stării civile? - Ohoooo! Ești mortal, Tinule! Stai acolo să te îmbrățișez, cumnate!... O poți cere de acum, te asigur, îl încurajă Eugen, în timp ce-l îmbrățișa. Da, poftiți! ridică el vocea, auzind bătăi ușoare în ușă. Era Laura cu doamna doctor Maria Popa, urmate imediat de asistente. Toate erau o ploaie de zâmbete binevoitoare și de bucurie, de parcă toate trăiau aceeași fericită întâmplare de viață a Laurei. După ce
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
Iuliana, după ce își lăsă privirile să se oglindească în ale lui Eugen doar pentru o clipă sau două. Mulțumim frumos! Avem cu noi tot ce ne trebuie, dar vă rugăm să ne anunțați imediat ce se... - Desigur, nu se pune problema. Poftiți, vă rog! Rămași singuri în salon, se priviră lung și lăsară să le scape câte un oftat de ușurare. Iuliana izbucni în râs și îl îmbrățișă drăgăstoasă pe Eugen. - Sunt atât de liniștită și bucuroasă, sultanul meu drag! Am mare
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]
-
până la capăt, te simți copilul Lui Dumnezeu, te simți tare că poți să o duci singur, te simți nemuritor, te... —Doamne! Don Quijote, eu nu asta vreau, să fiu nemuritor! Unul din neamul meu, chiar creatorul unui Luceafăr a zis: De poftiți la nemurire— Cât o am, v-o vând acuș! Ca să-i cumpăr dragei mele O păreche de mănuși...” — Străinule, nu te înțeleg, nu caut vorbe pe ales. Te-aș întreba însă altceva: ”Cele mai cumpllite înfrângeri nu-s renunțările la
ÎNTÂLNIRE CU DON QUIJOTE de ALEXANDRU MAIER în ediţia nr. 1519 din 27 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367839_a_369168]
-
copil îl minte, Eu am fost foarte cuminte. Știu bine, deși sunt mic, Moș Crăciun așteaptă-n plic De la copii scrisorele, Că vor daruri pe plăcere Și-l întâmpină cu drag Seara, obosit, în prag. Dar de ce Moș Nicolae Nu poftește în odaie ? Nimeni nu-l poate vedea Nici cu daruri, nici nuia. Și te-aș întreba, băiete, Cum știe ce pune-n ghete? ION I. PĂRĂIANU Referință Bibliografică: ÎL AȘTEPT PE MOȘ NICOLAE / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
ÎL AȘTEPT PE MOȘ NICOLAE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367864_a_369193]
-
și nu ieșea afară, colindătorii după ce-și terminau cântecul se deplasau la casa vecină și așa mai departe. Gazdele care doreau să-i primească, și aceștia erau în majoritatea cazurilor, ieșeau afară și după ce grupul își termina cântecul îi poftea în casă la masă. După cuvenitele urări de bine, de o parte și de alta a gazdei și a musafirilor, grupul se împărțea, după o regulă dinainte stabilită, în două peuci (grupulețe) și își începeau repertoriul, o peucă cânta o
RITUALUL COLINDĂTORILOR CE VESTESC NAŞTEREA DOMNULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1453 din 23 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367820_a_369149]
-
am timp, mă! -Păi...dacă vă aprovizionați din altă parte. -Se poate, mă, Georgică? Eu...numai de la magazinul tău. Dar, în ultima vreme am fost foarte ocupat. -Mă bucur că doriți să ne mai onorați magazinul. Vă salut și...mai poftiți! -Alo,alo, Georgică, stai mă! Nici nu mă-ntrebi ce vreau? Uite, vine revelionul și am nevoie de un kilogram de măsline. -Păi, dacă ziceți că ne vizitați magazinul, când vă faceți cumpărăturile, treceți pe la raionul de... -Lasă, mă, prostiile
UN KIL DE MĂSLINE de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367867_a_369196]
-
se spala pe dinți și nu aș vrea să... Poate vii mai târziu! Kleinergrois se trezi pe palier, cam nedumerit. Oamenii nu mai au simțul umorului, se gândi. Și sună, mașinal, la ușa lui Boris Israelovici Glazpapier. - Intră, intră, îl pofti gazda cu jumătate de gură. Ce faci? - Am venit să-ți povestesc o anecdotă, spuse vesel dentistul. Un israelian se duce la Roma și intră la o casă de toleranță... - La Roma nici nu sunt case din astea, opină gazda
SCHIŢE UMORISTICE (3) – SIMŢUL UMORULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1311 din 03 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/367914_a_369243]
-
mai frumoasă și cea mai grozavă poveste pe care am trăit-o în viața mea! Descărcă sacii, ajutat de curierul Moșului și apoi intrară în casă cu sacul plin de cadouri și alte lucruri trebuincioase. Veronica făcuse mâncăruri delicioase. Îl pofti împreună cu soția lui și pe moșul-curier înăuntru. Le povesti copiilor și nevestei sale despre Moș Crăciun din Pădurea Soarelui toată noaptea, și despre toată aventura care o trăise acolo, în timp ce mâncară bine și chefuiră până în zori, când curierul Moșului își
PĂDUREA SOARELUI (5, 6) de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1436 din 06 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367871_a_369200]
-
să înțeleagă! - De câte ori să vă mai explic? Când vedeți un om necăjit, nu-l mai chinuiți și voi! Și așa-i bătut de soartă! Off!, parcă nu ați fi mame, parcă nu ați avea și voi copii acasă... I-a poftit în cabinet ca pe doi oameni. Tată si fiu. Bietul om s-a înmuiat într-atât, încât nu mai putea să vorbească. De multă vreme nimeni nu mai vorbise așa cu el. Din țigan și din balaur nu-l mai
O FEMEIE ADEVĂRATĂ de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367372_a_368701]
-
un om în etate, având capul ras în întregime, acesta este preotul slujitor al lui Buddha, iar ceilalți doi sunt bărbați tineri, de vreo 20 de ani, și nerași pe cap. Când am ajuns la intrarea în templu, am fost poftiți să ne descoperim capetele, ceea ce am și făcut. Intrând în locul de rugăciune, am văzut drept în partea de răsărit, într-o firidă mare, statuia lui Buddha cu picioarele adunate sub el și cu mâinile puse pe genunchi, cu podul palmelor
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
cu apă, iar în vas - un căuș din nucă de cocos. Ofrandele aduse lui Buddha constau în verdeață proaspătă și flori. Acestea vor sta înaintea statuii până se vor veștezi, iar apoi sunt aruncate. După cercetarea pagodei, preotul ne-a poftit în locuința sa, care este chiar alături, dincolo de gardul templului. Nu am intrat înăuntru, rămânând în pridvor, însă am văzut printre ușile întredeschise ceva asemănător unei capele. Preotul le-a poruncit celor doi învățăcei ai săi să ne arate Păli
ANATOLIE TIHAI, UN MISIONAR BASARABEAN ÎN JAPONIA (1) de VLAD CUBREACOV în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367272_a_368601]
-
atunci când îl făceai, dar apoi consecințele erau o inimă franța și neîmplinire. În această perioadă, am întâlnit câteva fete creștine, de la organizația Alege Viața, care au venit la ușa mea. Au bătut: "cioc, cioc", la ușă, iar eu le-am poftit înăuntru. Reporter: Ceva de genul "Knock, knock on the heavens door". (cioc, cioc la ușă cerului) Ramona Acatrinei: Da, sau mai bine spus "knock, knock on the hells door"(cioc, cioc la ușă iadului), pentru că acolo în cămin nu erau
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367401_a_368730]
-
cu care să faci praf o pițipoancă? Te duceai la un vecin care avea o imprimantă mare, îl serveai cu o tărie și, în cinci minute plecai la volan să aburești gâsca. Sau poate spiritul de aventură te făcea să poftești un iaht înarmat cu arme nucleare și heliport. Eii, mai dura, te mai făceai mangă cu alt vecin, dar până spre seară plecai cu iahtul spre insulele din Marea Sargaselor. Aveai musafiri și îți trebuiau haine de fițe? Cinci minute
ÎN SFĂRŞIT, COMUNISM! de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/367418_a_368747]
-
vreau să întârzii la ore. Trec strada, mai merg puțin și ajung. - Bună ziua, îi spun florăresei. - Bună ziua, cu ce pot să te ajut? - Vă rog să îmi dați un buchet cu cinci margarete albe. - Bine. Te va costa patru lei. - Poftiți banii. La revedere! - La revedere! Până la urmă, nu am întârziat la școală. Dacă aceste rânduri au adus zâmbetul pe buzele domniilor voastre și v-au înseninat ziua, este doar pentru că florile pe care vi le-am prezentat și-au găsit locul
8 MARTIE ÎN OCHII COPIILOR de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367435_a_368764]
-
o sprijini de braț și o îndemnă să pășească mai departe. Ajunsă în fața ultimei trepte îngăimă un bună ziua abia șoptit. Atât Veronica cât și Ștefan, părinții lui Mircea au reținut cu satisfacție încurcătura în care se găsea musafira fiului lor. - Poftește Săndica. Așa parcă te numești după câte ne-a spus fiul nostru. Intră, noi nu mâncăm pe nimeni, spuse Veronica de la înălțimea rangului pe care dorea să-l evidențieze. - Vă mulțumesc... desigur... din nou bună ziua. Sunt puțin obosită de pe drum
PLOAIA CARE UCIDE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367399_a_368728]
-
ilic negru cu bumbi de argint, avea față negricioasă cu un neg mare în stânga nasului. Să trăiți, kapitanim, i se adresase turcul lui Georgescu, care își anunțase din timp sosirea, astfel că băncuțele de sub umbrarul lui Șenase se păstraseră neocupate. Poftiți, poftiți, ne îmbiase turcul cu ambele mâini, necontenind din temenele, mare onoare pentru mine vizita dumneavoastră. Vorbea perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
negru cu bumbi de argint, avea față negricioasă cu un neg mare în stânga nasului. Să trăiți, kapitanim, i se adresase turcul lui Georgescu, care își anunțase din timp sosirea, astfel că băncuțele de sub umbrarul lui Șenase se păstraseră neocupate. Poftiți, poftiți, ne îmbiase turcul cu ambele mâini, necontenind din temenele, mare onoare pentru mine vizita dumneavoastră. Vorbea perfect românește, doar un ușor accent trăda că folosea în mod curent altă limbă. Numaidecât măsuța de sub umbrarul dintr-o pânză vârstată în roșu
MEDEEA DE PE ISTRU (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 564 din 17 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366788_a_368117]
-
una specială, foarte corectă și fata este cea mai bună prietenă a ei. - Riscul tău, fratele nostru. Să nu cumva să profiți de statutul de sărbătorit și să te dai la fetele noastre. Doar voi ați stabilit regula: fără să poftești la bunul altuia. - Stați fără grijă. Am încredere în sora mea. - Atunci haideți la cursuri și mai vedem noi până sâmbătă seara ce va fi! La plecarea din aula facultății, cele două prietene ajunse în stradă au intrat în prima
MAX de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366861_a_368190]
-
1842, însoțit de Grigore Alexandrescu și Iancu Oteteleșanu fac o vizită prin mănăstirile și schiturile din Oltenia până la Turnu Roșu. În următoarea vară aflat în vizită la Câmpina se duce și la Breaza să-l viziteze pe G. Alexandrescu, aici, poftit la masă de doamna Bibescu, i se propune a primi funcția de poet de casă al domnitorului dar, refuză cu demnitate funcția. Tot în vara anului 1843 participă la înființarea Societății revoluționare “Frăția”. Bălcescu, Ghica și Tell devenind frați de
DE DOUĂ ORI PRIM-MINISTRU ÎN VREMEA LUI AL. I. CUZA ŞI, TOT DE-ATÂTEA ORI ÎN VREMEA LUI CAROL I de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2163 din 02 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367483_a_368812]
-
în Credința Creștinească, Avea râvnă pentru carte și viață Bisericească La 15 ani au măritat-o cu-n bun creștin tânăr-pescar Ducând o viață curățită de DUHUL SFÂNT prin al Său Har ! Dar socrul ei, satanizat, în toate zilele-a poftit-o Ea îl ruga ca pe un tată ; el, ca turbat, a siluit-o... Dar Tomaida a fost tare și a rămas neântinată Chiar și lovită cu turbare și de sabie tăiată... Soțul ei, aflând la muncă, tare mult s-
SF.MC.TOMAIDA de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367532_a_368861]
-
străinii se aprindea mai tare. Cu cât auzea mai multe de la acești misionari, cu atât își dădea seama că se află de abia la început cu cunoașterea. De la o vreme, îndrăgi aceste discuții cu străinii atât de mult, încât îi pofti seara, la lăsarea întunericului, să vină să înnopteze la el acasă. Aici, după ce oaspeții erau serviți cu bucate alese, discuțiile se întindeau mult până spre miezul nopții. Acest început de lucrare era cât se poate de prielnic pentru cei doi
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
Săraca de ea!... știi cum sunt astea bătrâne, curioase foc nevoie mare: voia s-o țină la picioare, să-i pună sângele în mișcare. C: - „Hodoroaga, io vrea între picioare?!...” Nu-mi vine să cred urechilor ce aud!... „Babornița a poftit la ea?!...” M: - Costică, ce vrei să zici de mama soacră? C: - Că i-ar place și ei tot încălzită. M: - Și mă rog, de ce să nu i-o dau și ei, că-i suferindă... vai și-amar de capul
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]