1,649 matches
-
Intră la un negustor de fierărie, un evreu, la care se găsesc asemenea obiecte. „Jupâne, îi zise dl. Pogor, te rog să-mi dai o talancă. De oi sau de boi? întrebă evreul. Ba de boi, s-a grăbit dl.Pogor să răspundă”. După lectură, se trecea în sala în care masa era întinsă. Mai precis năvăleau în sala cu pricina „și se așezau după voie - după cum precizează Negruzzi. Nici un loc de onoare ori rezervat, nici o deosebire între junimiștii bătrâni și
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
sale, râsul mesenilor nu mai avea sfârșit. Ce fericită achiziție pentru societatea noastră acea figură țărănească și primitivă a lui Creangă! Tobă de anecdote, el avea totdeauna câte una disponibilă, fiind cele <<corosive>> specialitatea sa, spre marele haz al lui Pogor... ba se poate zice...a tuturor junimiștilor... Când râdea Creangă, ce hohot puternic, plin, sonor, din toată inima, care făcea să se cutremure pereții! Singur râsul lui înveselea societatea fără alte comentarii”. Despre Mihai Eminescu este interesant de știut că
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
talent adevărat. Cine este acest Eminescu? Nu știu, poezia e trimisă din Viena. Foarte interesant, zise încă o dată Maiorescu, lasă manuscriptul la mine. Peste câteva zile, fiind adunarea Junimii și Maiorescu cetindu-ne versurile Venere și Madona, toți și mai ales Pogor au fost încântați de acest poet necunoscut. Despre calitățile de ziarist ale lui Eminescu, tot Negruzzi ne spune: „Știu de la intimi de ai lui C. A. Rosetti că acesta, în momentul când îi soseau gazetele, lua totdeauna întâi Timpul în
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
care contrasta așa de mult cu cursurile celor mai mulți profesori ce ascultasem în Germania, materia cea interesantă a prelegerilor, cunoștințele variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
variate și bogate ale oratorului, într-un cuvânt strălucita lui elocvență îmi făcură efectul cel mai adânc”... Când pronunțăm numele lui Pogor, primul lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
lucru care ne vine în gând este Junimea. El este „veselul volterian” numit de Maiorescu. Vorbind despre Pogor, Ana Conta Kernbach susține că „Singura lui patimă a fost cititul. Citea tot ce-i cădea în mână. Ziua, noaptea, sănătos, bolnav, Pogor citea”. Apoi continuă „Cu mersul mărunt și săltător, cu mâinile în buzunar, zâmbet malițios, privire piezișă, barbișon mefistofelic și pălărie pusă veșnic strâmb... Chip de epigramist veninos și ștrengar cinic...A admirat mai mult belșugul gândirii decât finețile ei...a
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
migăloase, icoane viu colorate, și nu cizelare măruntă”. Iubea femeile, dar a scris un singur aforism pe care l-a publicat în Convorbiri literare. „Femeia este aprigă în ură și crudă în răzbunare, pentru că știe mai bine a iubi”. Lui Pogor nu-i plăcea politica,dar nu a scăpat de ea. Spiritul lui nu se astâmpăra nici când se afla în jilțul oficial de primar. Se știe că a fost un vrednic primar al Iașilor în mai multe legislaturi. Într-una
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
până spre cerul înseninat cu Crai Noul cel mai perfect văzut vreodată, parcurgi mai multe planuri de culori și forme pe orizontală - malurile albe, linia orizontului roșie, apa verde - sau pe verticală, palmierii, proiectați pe orizontul de foc. S-a pogorât asupra tuturor o liniște aproape cosmică. Incomparabilă. Deci! Ultima noapte la Cairo, din prima parte a excursiei, s-a consumat sub semnul oboselii. Seara, înainte de culcare, ne-a fost oferit un spectacol cu dans din buric, cu mascați și jongleuri
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
pașoptiștilor de tip Mihail Kogălniceanu (a se vedea programul revistei "Dacia li-terară", Iași, 1840), tânărul transilvan cu înalte studii europene inaugurează un ciclu de conferințe pe teme de educație, estetică și psihologie. Din 1864, i se adaugă prietenii prelectori Vasile Pogor și Petre P. Carp. Unele conferințe vor fi tipărite în revista "Convorbiri literare", altele vor vedea lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică, prelectorilor inițiali alăturându-se junimiști precum Iacob Negruzzi, A.D. Xenopol, Al.
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
1876, sala Universității ieșene este animată de un nou conferențiar (de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra românilor din Principate"... *** La 9 februarie 1974, în Casa cu ferestre luminate (reședința de altă-dată a familiei Vasile Pogor, apoi a interbelicului istoric Gh. Brătianu sediul muzeelor literare ieșene, spațiu de exprimare predilectă a junimiștilor), au fost reluate prelecțiunile. G. Ivănescu a vorbit despre "Preocupări filologice în epoca Junimii", iar Alexandru Dima despre "Personalitatea lui Titu Maiorescu". Această a
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
vorbită" are un înțeles mai larg, referindu-se și la aspectele istorice, sociale etc., fiind traductibilă în mai potrivita formulă "tipăritură vorbită". Cu atât mai mult cu cât, un an mai târziu, în 1864, lui Maiorescu i se alătură Vasile Pogor și P.P. Carp, ulterior numărul prelectorilor crescând, la fel ca și diversitatea temelor alese 19. O oralitate de tip socratic, cu valențe paideice, într-o constantă încercare de a "moși adevărul" și de a înscrie mersul lucrurilor pe calea cea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
moși adevărul" și de a înscrie mersul lucrurilor pe calea cea bună. 5. Prelecțiunea ca posibilitate a întâlnirii Celuilalt Deși cronologic, dar și ca fundament întemeietor, prelecțiunile sunt anterioare Societății "Junimea" (fundată de Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, P.P.Carp, Vasile Pogor și Theodor Rosetti, în 1864, la o dată oarecum nesigură nici măcar pentru fondatori), de la un moment dat prelețiunile pot fi înțelese ca o extensie a chiar Societății "Junimea", pe linia unei organizate "aduceri afară" a discuțiilor constructive ce aveau loc fie
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
în 1864, la o dată oarecum nesigură nici măcar pentru fondatori), de la un moment dat prelețiunile pot fi înțelese ca o extensie a chiar Societății "Junimea", pe linia unei organizate "aduceri afară" a discuțiilor constructive ce aveau loc fie în casa lui Pogor, fie în cea a lui Negruzzi, fie în cea a lui Maiorescu. Junimiștii resimt nevoia unei depășiri a inevitabilei intimități create la "ședințe", în sensul întâlnirii unui "Celuilalt lărgit", sau, în mereu utilele terminologii nicasiene, un "Sine lărgit". Nu știu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
întâlnire ai nevoie pentru a te defini, pentru a te confirma. Una erau reacțiile relaxate ale junimiștilor, ludice și neprotocolare, altceva însemna să simți feed-back-ul favorabil, freamătul aprobativ al unei săli înțesate care nu te urmărea "trântită pe canapea", precum Pogor, sau Negruzzi, ci ca și cum de ceea ce spui tu ar fi depins întreg universul. Tocmai de la acest "Sine lărgit", fie alcătuit și din cucoa-ne dornice de senzații noi, veneau imboldurile pentru a continua munca aceasta ingrată de educare și autoeducare. Nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
pentru a continua munca aceasta ingrată de educare și autoeducare. Nevoia de public e perceptibilă așadar mai mult pe filiera unor necesități de natură intelectuală decât pe cea a orgoliilor personale, sau a goanei după celebritate. Dacă în ședințele de la Pogor întâlnirile cu Celălalt se derulau într-o manieră informală, uneori alunecând în zonele "uliței mici", în cadrul prelecțiunilor se exersează întâlnirile tehnicizate, nu atât de plăcute (tracul fatal unor prelectori) dar, fără îndoială, cu urme mai adânci în ambele tabere: tabăra
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
mai puțin cunoscuta perioadă portugheză a reputatului istoric al religiilor, una din "ușile" esențiale, însă, pentru accederea la traseul formării lui Eliade. Domnule Sorin Alexandrescu, să ne oprim mai întâi asupra temei prelecțiunii pe care ați ținut-o la Casa Pogor și care vizează două aspecte distincte ale operei lui Eliade. Da, eu am impresia că e mai mult decât atât: o evoluție a lui Mircea Eliade, de la ceea ce ar putea fi primul aspect, adică ziaristul cultural care în anii '30
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
furnizat prozatorului Simirad inedite teme de reflecție; căci nu e chiar floare la ureche să fii ambasador în Cuba... Așa se face că, în una din zilele sfârșitului de an 2006, Constantin Simirad și-a lansat la casa junimistului Vasile Pogor volumul de proză "Iguana neagră", lansare dublată de o savuroasă prelecțiune pogoreană, pe teme cu specific ...cubanez. Realele calități de povestitor l-au ajutat să înfățișeze în imagini vii, cu umor și melancolie, scene din viața de zi cu zi
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
Sunt mulți nostalgici în România care ar gusta așa ceva, mai ales că genul acesta jurnalier este foarte la modă. În felul în care l-aș prezenta eu, cred că nu le-ar conveni deloc. De altfel, în Prelegerea mea de la Pogor, am prezentat fapte din Cuba deloc favorabile comunismului de acolo. Cuba prezintă interes din perspectiva turismului, dansului, exotismului... Cum sunt cubanezele? Sunt frumoase până la o anumită vârstă. Este un melanj, un metisaj între africani și latino-americani. Cuba e născută din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
moldovenească din secolele XV și XVI, ca și multe altele, sunt tot atâtea contribuții fără de care istoria culturii românești ar fi fost mai săracă. Adevărat "boier" al spiritului, prezent la Iași, pe finalul anului 2006, academicianul a ținut, la Casa Pogor, o remarcabilă prelegere despre spiritul Moldovei și a demonstrat că, indiferent de culoarea politică, indiferent de pozițiile administrative, structura de pro-funzime a unui intelectual autentic poate să rămână nealterată. Publicul ieșean a avut șansa întâlnirii cu un intelectual rafinat, în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
academicianul a sedus asistența prin fermitatea și farmecul expunerii. Domnule academician, ce repre-zintă pentru dumneavoastră postura aceasta de prelector junimist? Cum se pliază ea pe personalitatea dumneavoastră? În primul rând, una dintre acele experiențe culturale inconfundabile pentru că aici, la Casa Pogor, ai conștiința că urmezi primei serii de prelecțiuni. Aceste prelecțiuni au întemeiat spiritul critic din cultura românească. Te simți purtat de valul spiritului trecut. Este, absolut, un privilegiu și l-am simțit ca atare. "Intelectualitatea moldavă, ieșeană în particular, este
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
și la comunismul de dinainte de Ceaușescu. Ce s-a întâmplat în vremea lui Ceaușescu a fost o aberație. Întotdeauna, într-o țară latină, politicul va influența cultura. "Aș numi această perioadă drept una încă post-revoluționară" În prelegerea ținută la Casa Pogor, ați etapizat cultura română în Ev Mediu și Modernism. În ce perioadă ne aflăm acum? Un modernism târziu? Sau preferați denumirea de postmodernism? Nu, postmodernism este un termen prea savant și are conotații culturale prea mari. Eu aș numi această
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
zeci de volume tematice și a mii de articole care, însumate, dau socoteală despre anvergura celui care, din 1990, este director al Institutului "A.D. Xenopol" Iași. Interviul de mai jos a fost prilejuit de o admirabilă prelecțiune ținută la Casa Pogor, purtând titlul "Istoria ca pedagogie", o prelecțiune ce configurează un crez ipostaziindu-se ea însăși în model paideic pentru cei ce apucă pe dificila cale a studierii istoriei. În fața unui public ales, Alexandru Zub a făcut încă o dată proba impresionantei sale
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
a intra în dialog cu unul dintre ieșenii cei mai de preț pe care Iașul i-a avut vreodată. Domnule Profesor, propun să începem dialogul nostru cu o scurtă incursiune pe marginea contextului în care, la 31 ianuarie, la Casa Pogor, ați punctat cea de-a patra ședință a noii serii din Prelecțiunile Junimii. Spuneți-mi, așadar, ce reprezintă pentru dumneavoastră, sub raport cultural, Societatea Junimea și junimismul în general. Aproape nu există nume important din cultura română modernă care să
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
ajutat, se pare, a-și impune discursul. O făcea cu bună credință, chiar dacă împingea logica până la ultimele consecințe, iar rezultatele se cunosc. "Fără prezența divinității, istoria nici nu ar exista." Revenind la prelecțiunea pe care ați ținut-o la Casa Pogor, mi s-a părut, să-mi spuneți dacă mă înșel, că sunteți adeptul unei perspective hegeliene asupra istoriei, anume ca întrupare progresivă a spiritului în lume. Pe de altă parte, nu agreați dihotomia eliadescă între istoricitate și sacralitate. Sacralitatea nu
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
decidă întoarcerea la patria-mamă, dar n-au făcut-o. Asta vorbește de la sine despre drama lor, dar și despre obligațiile pe care statul român le are față de românii din diasporă" Ca o ironie a sorții, momentul prelegerii dumneavoastră de la Casa Pogor a fost precedat de lansarea cărții unui basarabean, Victor Ciutac. Dumneavoastră ați subliniat ideea globalizării, basarabeanul a mizat mult, ba chiar totul, pe gândul acesta nepieritor al alipirii Basarabiei la România. Credeți că discuțiile acestea mai sunt posibile, sau intrarea
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]