3,116 matches
-
mod normal calde și plăcute, În nopțile răcoroase o bluză cu mânecă lungă sau un pulover subțire fiind suficiente, asta, desigur, În cazul În care nu sunteți o persoană ca Heidi, care preferă straturile: vestă impermeabilă din goretex, pantaloni din polar, cămașă pretratată cu factor de protecție solară 30 și substanță Împotriva țânțarilor, o șapcă ce reține căldura și o pătură din material special foarte ușor cântărind mai puțin de o sută de grame - cu alte cuvinte, un arsenal compact de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
În chineză, birmaneză, thai și engleză: „Contrabanda cu droguri se pedepsește cu moartea“. Asta Îi alertă pe câțiva dintre prietenii mei, care Începură să se Întrebe dacă nu cumva, fără să vrea, aduseseră cu ei vreun fel de substanțe ilegale. Polarul, Își aminti Wyatt și se ridică. Căutase În toate buzunarele, și-n cele secrete? Oare nu uitase vreun joint de marijuana În vreunul dintre ele? Bennie se gândi la o cutie În care Îndesase tot felul de pastile care se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
le Împletească scaune onoraților lor oaspeți. Pată Neagră le spusese că străinilor nu le place să stea pe rogojini. Vaselină și Os-de-pește aduseră o grămadă de haine și le puseră pe jos. Arătară spre ele: Luați, luați. Hei, uite-mi polarul, spuse Rupert și trase de o bluză portocalie. Ceilalți scotociră și ei În grămadă și găsiră hainele pe care și le luaseră cu ei pentru plimbarea matinală, care acum li se părea atât de Îndepărtată. — Crezusem că au rămas În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
are un caracter formal. Exemplul pe carel oferă este din astronomie. „Pentru a demonstra că pământul nu este plat, [...] pot conchide apagogic și indirect: dacă pământul ar 56 PRIVIND ALTFEL LUMEA CELOR ABSURDE 43. 44. 45. fi plat, atunci steaua polară ar trebui să fie întotdeauna la aceeași înălțime; cum acest lucru nu se petrece, urmează că el nu este plat.“ Cu acest exemplu se riscă totuși destul de mult. Un fapt de observație poate fi discutabil, încât e greu de spus
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
prieteniei...!” III SAMAVOLNICĂ ARESTARE!! Deosebit de geroasă iarna anului 1976 continua să persiste, obligând mercurul termometrelor să coboare, să tot coboare. În aceste condiții meteoroligice Tony Pavone nu Întreprinse nimic, de fapt Încă nu se hotărâse ce anume, deoarece datorită gerului polar nu se Încumetase să iasă prea mult din casă și, nici la telefon nu Încerca să Întreprindă unele investigații, convins fiind de insuccesul unui asemenea Încercări. În câteva rânduri cumpără bilete la teatru dar, spre dezamăgirea lui nu realiză mare
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
convingerea aproximativ științifică: planeta noastră a fost vizitată În trecutul Îndepărtat de făpturi deosebit de inteligente...!! Numai așa se explică Potopul, dacă Întradevăr a fost, ce evident pământul nu putea fi acoperit de apă datorită ploilor ci, drept urmare a topirii calotelor polare...! O dovadă În plus o mai avem În legătură cu statuiele din Peru precum și alte enigme nedeslegate până la ora actuală În mod sigur tot În Peru unde presupușii vizitatori au construit diferite cifre și unele magnifice semne, În mod sigur mesaje, ce
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
cineva să observe diferența folosind resursele țării numai În favoarea sărmanilor locuitori...! Imaginar făcând o comparație Între țara lui ce Încă nu depășise era primitivă, Germania Federală distrusă de război și Încă nu se reabilitase complet, Canada cu ghețurile și frigul polar, cu Republica Sud Africană ce era acoperită aproape În totalitate de pustiul deșertului de nisip, În timp ce Australia puțin cunoscută și prea departe de civilizația modernă, nu rămânea decât America pe care o Îndrăgise și mai mult datorită acelui reportaj din
Legea junglei by Dumitru Crac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1624_a_3102]
-
nălucile celor doi soldați, apărând și dispărând pe meleagurile de vizavi. Mai era încă anul 1946: câteva zile, dar doamna Pavel, cu casa plină de musafiri, nu realiza însemnătatea istorică a anului care se termina sub lumina înghețată a stelei polare, și nici nu gândea la asta, cum nu gândise nici la anii anteriori - ai războiului și încheierii acestuia - ca și la atâția alții care purtau întâmplări, amintiri, evenimente, egale sau neegale în scurgerea zilelor, fără sinteza sau semnificația lor din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
din vremea împroprietăririi era ursuz, el însuși era senin și solemn ca actul ce-l săvârșea. Cei doi - Ana și tânărul învățător - stăteau nemișcați, atenți la vorbirea lui, se uitau la el cum s-ar uita niște rătăciți la steaua polară, el era drept, părea o statuie anume pentru momentul acela nerepetabil. Când solemnitatea se termină, și după ce primarul le întinse mâna și-i felicită, cei doi se întoarseră unul spre altul, aflându-se acum față în față: În momentul acela
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
the North Atlantic Treaty Organisation (NATO), created by the U.S.A. in 1949, having the location in Paris, at the beginning and then in Bruxelles, with 12 countries as members. These two military organisations were the result of the two polar world, with two superpowers having global interests, which have organized military and political alliances, in fact power blocks. This situation brought the world to the Cold War and a danger of a nuclear war between the two military blocks and
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
Germană, Ungaria, Polonia), culminând, însă, cu evenimentele de la Praga, din august 1968. Atunci, frăția socialistă și-a arătat adevărata față. Uniunea Sovietică și patru aliați docili ai săi au aplicat pedagogia tancurilor, transformând Primăvara de la Praga într-o lungă noapte polară. Pe atunci, Radio Erevan (celebru pentru glumele sale) comenta: Este adevărat că Cehoslovacia a solicitat intervenția Armatei Roșii, însă cererea a fost formulată în anul 1939 și aprobată abia în 1968. În ziua de 21 august 1968, răsuna puternic vocea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
au căutat în haremuri o răsplată de paradis pe pământ a trudelor războinice din această viață. În cea mai mare expansiune a forței lor, acești oameni ai săbiei nu și-au putut ridica ochii spre orizontul unde locuiește steaua noastră polară, ci s-au mărginit între aromele cuhniei și miresmele haremului, amestecând în ele și izul sângelui. Virusul bizantin a mai primit și adaosul vicleniei europene. Astfel istoria celui mai mare sultan turc, Soliman cel Măreț, a avut țesute în ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
să nu poarte asta tot timpul - și era puțin mai în vârstă decât mine, treizeci și cinci spre patruzeci de ani, probabil. Mergem mai departe? a întrebat. Mie îmi convenea. Nu aveam răbdare să zăbovesc prea mult. Ne-am trezit la Cercul Polar. —Trish iubea urșii polari, a zis. Deși îi tot spuneam că sunt niște fiare. S-a uitat lung la ei. Arată drăguț, însă. Care e animalul tău preferat? M-a prins pe picior greșit; nici măcar nu eram sigură că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
tot timpul - și era puțin mai în vârstă decât mine, treizeci și cinci spre patruzeci de ani, probabil. Mergem mai departe? a întrebat. Mie îmi convenea. Nu aveam răbdare să zăbovesc prea mult. Ne-am trezit la Cercul Polar. —Trish iubea urșii polari, a zis. Deși îi tot spuneam că sunt niște fiare. S-a uitat lung la ei. Arată drăguț, însă. Care e animalul tău preferat? M-a prins pe picior greșit; nici măcar nu eram sigură că am un animal preferat. —Pinguinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
cenușii vulcanice eliminate în atmosferă de ultimele explozii active din Țara de Foc.“ La puțin timp după aceea citea oricui voia să-l asculte: „Problema își are originile în curenții de pe coasta vest-africană și mișcările moleculare inexplicabile observate în calotele polare.“ Și apoi: „Irakul încearcă să fure musonul creând în mod deliberat un front de presiune scăzută deasupra provinciilor și deturnând vânturile de deasupra Indiei.“ Ba chiar: „Un muzician maghiar se oferă să atragă norii de ploaie din Europa în India
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2296_a_3621]
-
ochească jos, că nu i-o mai pusesem de pe vremea când norocosul de Lindbergh a traversat Atlanticul, da’ nu voia nici să se bucure alta de scula mea. Soția mea e atât de rece, că servitoarea îi zice dormitorului „calotă polară”. Oamenii mă întreabă „Mickey, prinzi ceva?”, iar eu scot un termometru din chiloți și arată zero grade. Oamenii îmi spun „Mickey, mor femeile după tine! Trebuie că te spală, te usucă și te calcă regulat”. Iar eu le spun „N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
atins pământul făgăduinței și că vin de departe, după atâția alții, să cuceresc viața, acolo unde pulsul ei bate mai bogat. N-aveam domiciliu asigurat dar dădusem telegramă la un hotel. Până acolo a fost un parcurs nesigur prin ceața polară. Camera era oprită pare-se și când am coborât, grăbită, am lunecat de pe scara trăsurei și pe trotuarul sticlos, întocmai ca adinioarea, lin ca pe patine - și Mini surise misterios. Fratele meu, posac de nesomn, discuta nu știu ce litigiu despre etaj
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
e, doar sunt femeia cu genele din aripi. Poveste cu mistreți Era o vreme de început de veacuri. Mistreții aveau colții de fildeș. Se răcoreau, în zilele arzătoare, înotând, în amonte, prin apa aceea limpede și rece ca o zi polară. Peștii se oglindeau jucăuși, ca într-o zbatere de pleoape. Când râul mușca furios din maluri, mistreții se retrăgeau vlăguiți la marginea pădurii de cleștar, mirosindă a poveste, își așezau trupurile masive în bătaia zănatecă a soarelui, strigându-și somnul
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
o dată. Nicicând nu poți fi sigur că ajungi la hotarul unei noi zile. Magnifică pățanie, ziua, o, da, don Dominic Vancea era pregătit. Acțiunea reîncepe, cacofonia-miracol a zilei îl va reprimi. Costumat în negru, proaspăt ras, bilă lucie, ca luna polară, mâinile în buzunare, buzele țuguiate a fluier. „Dezamăgirea însăși e un foc, iar realitatea un vis treaz. Norocul de a muri înainte de moartea patimilor“... da, maestre d’Aurillac, așa este. Fruntea toridă, dreaptă și tare, de senator roman. Chelia romană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
dimineața, să plece prin zăpadă fără cafeaua băută, ochii mei ascuțiți pot urmări întorși spre înăuntru un tren nesfârșit spre sărăcia din nordul țării, cu oameni pe culoare, mâncând pâine, brânză, ceapă, parcă s-ar pregăti pentru o foamete lungă, polară. Așa trebuia să înceapă orice voiaj de iarnă spre Moldova. În București, prima ninsoare conștientizată, dând predispoziții lirice și cerșetorilor, cade abia spre a doua jumătate a lui decembrie. Plăcerea zăcerii la birou trebuia să fie cu atât mai mare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
39, Hitler - n-a pretins niciodată că liberează oaia. Măcar știai o treabă: „dreptul lupului”, dreptul-celui-mai-tare! Însă fratele nostru, Rusul... Repetând minciuna cu „ajutorul”, o crede și Rusul de rând... - Chiar așa? - Chiar așa... În lagăr, la dracu, dincolo de Cercul Polar, stau de vorbă și cu un profesor. Nu mujic, nu militar, nu diplomat-sovietic, nu activist de partid: profesor de istorie, ucrainean pe de-asupra. Doar profesor de liceu - dar de istorie! Din vorbă-n vorbă, vine vorba despre Țările Baltice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Cei câțiva, puțini, care-i spuseseră că nu știu nimic despre mine - nu știau și pace bună, mai ales că eu fusesem ridicat la Începutul lui ianuarie ’41. În iulie, În august mă aflam demult la mama dracului, dincolo de Cercul Polar, or ei erau supraviețuitorii de la Balta - ai auzit ce s-a petrecut acolo, când frontul românesc s-a apropiat... - Da, câteva mii de oameni, ridicați după declararea războiului, la 22 iunie. Basarabeni... - Și, după 1 iulie, „suspecți” transnistrieni și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
despre cărțile pe care le-am citit, despre vremea de a doua zi... cam atât. Să nu-mi spui că-ți imaginai că noi, cei de-aici, sărim ca arși și țipăm ceva de soiul: „Mâine o să plouă dacă ursul polar mănâncă stelele în noaptea aceasta!“ — Nu, normal că n-am vrut să spun așa ceva. Doar mă întrebam ce fel de conversații se pot purta. — E un loc liniștit și lumea vorbește liniștit, spuse Naoko. Făcuse o grămăjoară de oase de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
scării. Grigore, care auzise zgomotul eșapamentului și semnalele sirenei, aștepta pe trepte împreună cu Titu Herdelea. Șoferul închise motorul, sări jos și se repezi de deschise portierele să poată coborî boierii cotoșmăniți în blănuri, pleduri, măști și ochelari ca niște exploratori polari. Cel dintâi, Gogu Ionescu, izbuti să se descurce din învelitori și să ia contact cu pământul. Stătuse lângă șofer. Era enervat și plictisit din pricina emoțiilor călătoriei. Strânse mâna lui Grigore, declarând ursuz: ― Dragul meu, bine te-am găsit, dar să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
pe omoplatul lui roșu, cu fire sucite de păr, un neg monstruos. Vedeam vapoare încremenite pe mări de smarald, lăsând în urmă, la fel de încremenită, dunga alburie a siajului. Pe bocaportul unuia, doi marinari își cârpeau ciorapii de bumbac. Vedeam iepuri polari lăsîndu-și măslinele pe zăpada poroasă și un cangur adulmecând, cu nări negre și umede, coaja unui eucalipt. Fruntea Puiei începuse să frigă, radia o căldură roșiatică. Ester a privit din nou termometrul, care arăta acum 38 de grade. Și, de pe
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]