KorAP: Find »[drukola/base=polițienesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...131 >

3,264 matches

Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303

conducerea comandanților de legiuni de jandarmi. Cauzele, care au condus la o asemenea decizie, au fost promptitudinea și operativitatea manifestată în decursul anilor, complexitatea misiunilor aflate în responsabilitate și, probabil, o mai mare seriozitate și profesionalismul în conducerea unor operații polițienești. A fost o etapă de coeziune între poliția urbană și cea rurală, având în vedere că acțiunile subversive erau inițiate la oraș, dar se aplicau, în mare parte, în mediul rural. Pentru informare rapidă și reprimare eficientă s-a ajuns

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de informații al acestei arme. Problemele și mutațiile apărute în apropierea granițelor României, mai ales prin dezmembrarea Cehoslovaciei, au conștientizat factorilor politici necesitatea întăririi măsurilor de ordine și siguranță. După desființarea statului cehoslovac (15 martie 1939), I.G.J. a accentuat măsurile polițienești în mediul rural, în paralel cu o activitate informativă „intensificată” asupra elementelor suspecte. Pentru o bună desfășurare a activităților și o compartimentare a muncii specifice, I.G.J. - Serviciul Jandarmeriei a elaborat și emis o serie de ordine în acest sens, care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
că autoritatea statului trebuie marcată „prin atitudine demnă și energia necesară”, pentru că altfel se pierde prestigiul și încrederea populației, iar apoi se ajunge în aceeași situație ca în Cehoslovacia. Cu acest prilej a fost elaborat și un Plan de acțiune polițienească pentru contracararea acțiunilor subversive desfășurate de iredentiști, cu un pronunțat caracter contrainformativ, contrasabotaj și contrapropagandă, care a prevăzut modul și mijloacele de acțiune generale, măsurile care revin jandarmilor, măsurile luate de alte autorități și colaborarea cu autoritățile locale. A doua

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
Contact de colaborare cu autoritățile de stat în caz de manifestații ale F.R.N. și chiar independente de F.R.N. 5. Propaganda făcută: mijloace și rezultate. 6. Informații referitoare la activitatea Gărzii Naționale locale. 7. Propuneri. În vederea unei bune colaborări între oficiile polițienești și structurile teritoriale ale Gărzilor Naționale, Ministerul de Interne a emis, la 15 iunie 1939, instrucțiuni speciale, cu prevederea de a se oferi „tot concursul necesar” în domeniul informativ reprezentanților F.R.N., completat de generalul Ion Bengliu, comandantul Corpului de Jandarmi

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
1941, o dare de seamă asupra activității serviciilor de poliție din D.G.P., în care D.P.S. a avut de rezolvat cele mai multe sarcini, grupate în 36 de puncte. Tot atunci, D.G.P. a emis Îndrumări asupra modului cum trebuie să se desfășoare activitatea polițienească din țară în actuala conjunctură politică, care cuprinde metodologia abordării problemelor informative și derularea cazurilor din punct de vedere legal. Pentru prima dată, un material oficial și emis de la un nivel atât de ridicat a conținut și un motto adresat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
serviciului de informații, însă la capitolul uman, în D.G.P. au fost disponibile 1800 de locuri, din care, în urma concursurilor, au fost ocupate numai 400. În ultima zi a lunii mai 1941, D.P.S. a prezentat conducerii D.G.P., la ordin, lucrarea Directiva polițienească cu caracter permanent în materie de siguranță, care conține rolul, organizarea și atribuțiile acesteia. D.P.S. s-a autodefinit drept „un organ al puterii executive, cu rolul de a apăra ordinea și siguranța internă a statului în timpuri normale, cooperând cu

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
conducerea nemijlocită a șefului structurii. În județul Târnava Mică au avut loc mai multe consfătuiri și au fost prezentate analize privind activitatea de Poliție Generală a Statului în raza de acțiune a fiecărei unități. Din punct de vedere al organizării polițienești, județul Târnava Mică se afla împărțit între Poliția orașului de reședință Blaj, Comisariatele de Poliție din Dumbrăveni și Târnăveni, respectiv Detașamentele de Poliție de Frontieră din Coroi și Vidrasău. Toate aceste structuri aveau în compunere câte trei birouri: administrativ, ordine

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
material intitulat Concepția și directivele urmărite de Ministerul Afacerilor Interne s-a precizat care sunt liniile directoare în domeniul departamental. În materie de poliție, Ministerul și-a propus directive asemănătoare, dar mult mai bine enunțate: „a) Să realizeze un personal polițienesc bine pregătit și remunerat; b) Să dea poliției funcția sa naturală, degrevând-o de sarcinile fără caracter polițienesc (proceduri judiciare și alte ocupații fără obiectiv polițienesc); c) Să dea poliției toată independența necesară pentru îndeplinirea misiunii sale naturale, îndepărtând-o

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
domeniul departamental. În materie de poliție, Ministerul și-a propus directive asemănătoare, dar mult mai bine enunțate: „a) Să realizeze un personal polițienesc bine pregătit și remunerat; b) Să dea poliției funcția sa naturală, degrevând-o de sarcinile fără caracter polițienesc (proceduri judiciare și alte ocupații fără obiectiv polițienesc); c) Să dea poliției toată independența necesară pentru îndeplinirea misiunii sale naturale, îndepărtând-o de influențele locale care o împiedicau în trecut să-și realizeze această misiune; d) Să coordoneze cât mai

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a propus directive asemănătoare, dar mult mai bine enunțate: „a) Să realizeze un personal polițienesc bine pregătit și remunerat; b) Să dea poliției funcția sa naturală, degrevând-o de sarcinile fără caracter polițienesc (proceduri judiciare și alte ocupații fără obiectiv polițienesc); c) Să dea poliției toată independența necesară pentru îndeplinirea misiunii sale naturale, îndepărtând-o de influențele locale care o împiedicau în trecut să-și realizeze această misiune; d) Să coordoneze cât mai perfect acțiunea diferitelor ramuri polițienești”. Cauzele pentru care

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
ocupații fără obiectiv polițienesc); c) Să dea poliției toată independența necesară pentru îndeplinirea misiunii sale naturale, îndepărtând-o de influențele locale care o împiedicau în trecut să-și realizeze această misiune; d) Să coordoneze cât mai perfect acțiunea diferitelor ramuri polițienești”. Cauzele pentru care în trecut aceste deziderate n-au putut fi transpuse în practică au fost „pasiunea politică și mobilurile electorale”, care au înăbușit încercările de administrație obiective. Proiectul de lege care trebuia să modifice Legea pentru organizarea Poliției Generale

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și schimbarea dictată de necesitate. Reforma a fost cauzată de „stările de fapt dureroase” care s-au perpetuat în timp. În scopul unei ameliorări a calității personalului și o mai bună funcționare a serviciilor au fost introduse câteva inovații: Funcționarii polițienești au fost numiți cu titlul provizoriu și obligați să urmeze Școala de pregătire profesională, necesară pentru practica profesiei. Ulterior, absolvenții trebuiau să urmeze un stagiu de șase luni, perioadă în care erau verificate practic cunoștințele și aptitudinile profesionale, ceea ce stătea

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de spionaj și contraspionaj, care „urmărește acțiunea inamicului (probabil sau cu care ne găsim în luptă) în toate ramurile de activitate: politic, social, economic, militar”. 2. Serviciul de informații însărcinat să execute „acțiunea de siguranță cu caracter general și specific polițienesc, adică apărarea polițienească a Statului”. În acest caz, acțiunea informativă/contrainformativă a cuprins „totalitatea măsurilor polițienești care urmăresc culegerea știrilor de orice fel, ce ar putea să folosească la garantarea Siguranței Statului sau ordinei și liniștii publice”. Organizarea aparatului de

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
contraspionaj, care „urmărește acțiunea inamicului (probabil sau cu care ne găsim în luptă) în toate ramurile de activitate: politic, social, economic, militar”. 2. Serviciul de informații însărcinat să execute „acțiunea de siguranță cu caracter general și specific polițienesc, adică apărarea polițienească a Statului”. În acest caz, acțiunea informativă/contrainformativă a cuprins „totalitatea măsurilor polițienești care urmăresc culegerea știrilor de orice fel, ce ar putea să folosească la garantarea Siguranței Statului sau ordinei și liniștii publice”. Organizarea aparatului de informații/contrainformații al

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
în toate ramurile de activitate: politic, social, economic, militar”. 2. Serviciul de informații însărcinat să execute „acțiunea de siguranță cu caracter general și specific polițienesc, adică apărarea polițienească a Statului”. În acest caz, acțiunea informativă/contrainformativă a cuprins „totalitatea măsurilor polițienești care urmăresc culegerea știrilor de orice fel, ce ar putea să folosească la garantarea Siguranței Statului sau ordinei și liniștii publice”. Organizarea aparatului de informații/contrainformații al statului a fost conceput cu următoarea organizare: a) O conducere centrală care a

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a raliat un vechi polițist de siguranță Constantin Maimuca, subdirector general și șef al Direcției Poliției de Siguranță. Unul din primele ordine circulare al noii conduceri a fost cel cu nr. 67.343/23 septembrie 1940, adresat șefilor de unități polițienești din țară, în care le-a cerut să colaboreze cu conducerea mișcării legionare din localitatea respectivă. Peste cinci zile, Ghica a revenit cu Ordinul nr. 69.766 către inspectoratele regionale în care a pus în vedere că neexecutarea ordinelor prefecților

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
legionară, care a acționat ca organe de represiune, anchetă, justiție și execuție, au impus directorului general emiterea Ordinului Circular nr. 34.331/1 octombrie 1940, prin care li s-a atras atenția că legionarii nu au dreptul să execute operații polițienești în afara cadrului legal. Adresa nr. 71.716/5 octombrie 1940 către Poliția legionară a prevăzut trecerea la sancțiuni în cazul inițierii unor măsuri ilegale. În noile condiții și cu concursul lui Ghica, aparatul D.G.P. a fost „inundat de legionari”, fapt

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de seamă referitoare la activitatea Jandarmeriei, pentru perioada 6 septembrie 1940-15 august 1941, s-a estimat: ,,Rebeliunea din 21-23 ianuarie 1941 a demonstrat că Siguranța Internă se bazează în mare parte pe aportul Jandarmeriei și a făcut dovada dezorganizării aparatului polițienesc la care s-a ajuns în urma reformelor puse în aplicare de regimul legionar”. Serviciul Jandarmeriei a anunțat structurile teritoriale, prin Ordinul Circular nr. 36.491/12 noiembrie 1940, despre măsurile întreprinse de serviciul de spionaj sovietic pentru intensificarea acțiunilor subversive

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
și aveau tangență cu siguranța națională. În anul 1943, a intrat în vigoare o nouă Lege a Jandarmeriei, întrucât unele prevederi ale Legii din 1929, aflată în vigoare, nu mai corespundeau „în totul pasului vremii”, mai ales în domeniul serviciului polițienesc. De aceea, pentru armonizarea cu noile realități politico-sociale, nevoilor de ordine internă și corelarea cu prevederile celorlalte legi ale structurilor de securitate, a fost întocmită o notă de fundamentare către mareșalul Antonescu. Decretul-Lege pentru organizarea și funcționarea Jandarmeriei a intrat

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a modifica, deoarece instituția noastră corespunde nevoilor noastre, iar ceea ce trebuie complectat sunt mijloace tehnice care ne lipsesc”. În funcțiile deținute, el s-a preocupat „de instrucția profesională de toate felurile în direcția poliției, mai ales că, până la el, serviciul polițienesc aproape nu exista și așa mic cum era, se executa după uzul trecutului”, după cum notează același general. Acesta a mai constatat că ofițerul a ajutat la formarea unei doctrine în jandarmerie, „organizând acest serviciu de la Inspectoratul General până la posturi în

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
mai târziu (1 septembrie 1938). Generalul Barbu Pârâianu, comandantul Jandarmeriei, a considerat, în 1937, că locotenent-colonelul Tobescu „a activat foarte mult pe terenul informativ, obținând foarte frumoase rezultate”, în timp ce anul următor, 1938, prin munca desfășurată „a stăpânit cu fermitate problemele polițienești ale Basarabiei”. Prin Înalt Decret Regal nr. 2069/938 a fost avansat la gradul de colonel (1 iunie 1938), fiind numit apoi „după cerere” la comanda Inspectoratului Iași (1 octombrie 1938) și, ulterior, mutat în interesul serviciului în fruntea Regimentului

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
de general. Generalul Constantin Vasiliu, autorul propunerii, îl aprecia pe colonelul Tobescu deoarece „cu mulți ani în urmă a pus bazele reorganizării profesionale în Jandarmerie prin numeroasele lucrări de specialitate, care și astăzi sunt călăuze pentru toate ramurile de activitate polițienească rurală și urbană”. De asemenea, după începerea ostilităților (22 iunie 1941) actele de sabotaj și spionaj, precum și acțiunile parașutiștilor și teroriștilor au fost anihilate datorită „în mare parte, instrucțiunilor și planurilor de urmărire concepute de colonelul Tobescu” la care s-

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
doar pe timpul cât va dura scindarea I.G.J.”. În ultima sa foaie de notare, caracterizările au fost efectuate de trei generali. Generalul Topor a considerat că generalul Tobescu a reușit să asigure serviciului maximum de randament și să obțină în domeniul polițienesc „cele mai bune rezultate”, fapte pentru care îl nota ca „exponentul cel mai de valoare al Jandarmeriei”, propunându-l pentru numirea la comandă sau într-o funcție superioară. Inspectorul general al I.G.J., generalul Vasiliu, a relevat pe lângă multe calități și

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
a U.R.S.S. și stabilirea principalelor jaloane de comunizare a țării. A. Structurile informative/contrainformative din Ministerul de Interne A.1. Structurile din Direcția Generală a Poliției Actul de la 23 august 1944 a avut, inițial, un impact negativ asupra funcționarilor polițienești, aceștia fiind acuzați, în cea mai mare parte, de apartenență la fostele regimuri (de dictatură regală, național-legionar și antonescian). În plus, la 19 septembrie 1944, ministrul de Justiție, Lucrețiu Pătrășcanu, a inițiat o lege privind verificarea personalului angajat după 10

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
numărului de funcționari până la 10.000. La 25 noiembrie 1944, generalul Vinogradov, înlocuitorul președintelui Comisiei Aliate de Control, a comunicat primului ministru român, general Constantin Sănătescu, noile norme impuse României privind numărul funcționarilor și dislocarea unităților de poliție. Întreg personalul polițienesc din țară a fost limitat - „să nu treacă” - la 14.313 persoane, dintre care 11.398 la D.G.P., 767 la P.P.C., iar în București să nu rămână mai mult de 2148 funcționari. «Reforma» avea ca termen data de 1 ianuarie

Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU (2010) [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]