1,484 matches
-
ani vârsta medie de apariție a EI este de 50 de ani. Peste jumătate dintre cazurile de EI apar la persoane peste 60 de ani, cu un maxim de incidență între 70 i 80 de ani (3). Într-un studiu populațional australian desfășurat între anii 2000 și 2006, incidența EI a fost de 4,7/100.000 persoane, crescând la peste 25% la vârste între 80 și 84 de ani (4). O incidență asemănătoare a fost înregistrată în registrul Euro Heart
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Adriana Ilieșiu () [Corola-publishinghouse/Science/91941_a_92436]
-
și factorilor de risc. Intervențiile asistentului medical/nursei constau în educație pentru sănătate (regim de viață, regim alimentar, metode contraceptive, etc.), prevenție specifică (imunizări), prin vaccinări prevenirea sau chiar eradicarea unor boli (expl. Variola), elaborarea de programe educative, protejarea grupurilor populaționale cu risc, protejarea mediului ambiant. Prevenția secundară are ca scop vindecarea pacienților și reducerea consecințelor grave ale unor boli prin diagnostic și tratament precoce. Prevenția secundară include măsuri disponibile pentru individ și pentru populație, care permit o intervenție promptă și
Nursing general : note de curs by Solange Tamara Roşu, Mihaela Carmen Fermeşanu () [Corola-publishinghouse/Science/91817_a_93197]
-
55‑75; - intelectul de limită sau liminar - IQ = 75‑85. În funcție de codificarea medicală a deficiențelor mintale, putem opera următoarele clasificări: a) codificarea OMS (Organizația Mondială a Sănătății): - IQ = 50‑70 - întârziere (înapoiere) mintală ușoară, debilitate mintală (aproximativ 85% din segmentul populațional care prezintă deficiențe mintale); - IQ = 35‑49 - întârziere (înapoiere) mintală medie (aproximativ 10% din întreaga populație cu deficiențe mintale); - IQ = 20‑34 - întârziere (înapoiere) mintală gravă (aproximativ 3‑4% din totalul persoanelor deficiente mintal); - IQ sub 20 - întârziere (înapoiere) mintală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
ratelor de colecistectomie în aceste țări, care se consideră a fi principalul factor responsabil de declinul mortalității [18,38,39]. Supraviețuirea relativă la 5 ani a pacienților cu cancer a fost studiată în Europa în cursul celui mai mare studiu populațional, EUROCARE-5, pe un număr de 9000000 de pacienți cu cancer, care au fost diagnosticați în perioada 2000-2007 și urmăriți până în decembrie 2008 [40,41]. Studiul a inclus 29 de țări europene, dintre care 21 având registre de cancer cu acoperire
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Paula Szanto () [Corola-publishinghouse/Science/92150_a_92645]
-
al severității anemiei și al prevalenței anomaliilor structurale cardiace [Levin et al., 1996, 1999; Greaves et al., 1994]. Pentru o discuție mai amplă a rolului anemiei renale în geneza hipertrofiei ventriculare stângi, vezi capitolul II. Trecând de la aceste constatări epidemiologice, populaționale, a fost ulterior evidențiată, în studii de tip cross-sectional, o corelație directă și strânsă între gradul (severitatea) anemiei și amploarea modificărilor cardiace vezi capitolul II. Următorul pas a fost cel al demonstrării de manieră prospectivă și într-o cohortă importantă
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
important marker al prognosticului cardiac negativ la pacienții cu disfuncție sistolică. Nu trebuie însă neglijat faptul că pacienții care prezintă concomitent insuficiență cardiacă și renală au un risc mare de progresie a insuficienței renale spre stadiul terminal; astfel, în investigația populațională a lui Collins și col. [2003], subiecții fără anemie, disfuncție cardiacă și renală au prezentat un risc de a dezvolta insuficiență renală cronică terminală, necesitând inițierea dializei la un interval de 2 ani, doar în 0,1% dintre cazuri. în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
actual este de remarcat că unele țări nu dispun încă de un sistem de supraveghere a HTA și a altor factori de risc pentru bolile cardiovasculare (3). La nivel mondial se disting 3 strategii de prevenție a bolilor cardiovasculare: prevenția populațională, prevenția la persoanele cu risc crescut și prevenția secundară. Eficiența acestora este condiționată de necesitatea implementării tuturor celor 3 strategii. Pentru reducerea incidenței globale a bolilor cardiovasculare, strategia populațională este esențială deoarece obiectivul acesteia este reducerea factorilor de risc în
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
mondial se disting 3 strategii de prevenție a bolilor cardiovasculare: prevenția populațională, prevenția la persoanele cu risc crescut și prevenția secundară. Eficiența acestora este condiționată de necesitatea implementării tuturor celor 3 strategii. Pentru reducerea incidenței globale a bolilor cardiovasculare, strategia populațională este esențială deoarece obiectivul acesteia este reducerea factorilor de risc în populația generală, prin modificări ale stilului de viață și de mediu. Acest tip de strategie este cel mai bine realizat prin stabilirea unor politici și intervenții la nivel comunitar
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
până în anul 2025: -reducerea cu 25% a mortalității prin boli cardiovasculare, cancer, diabet și boli pulmo - nare cronice; -scăderea cu cel puțin 10% a consumului excesiv de alcool; -reducerea cu 10% a prevalenței activității fizice insuficiente; -diminuarea cu 30% a consumului populațional mediu de sare/sodiu; -reducerea cu 30% a prevalenței fumătorilor la persoanele de peste 15 ani; -scăderea cu 25% a prevalenței HTA; -reducerea la jumătate a prevalenței DZ și a obezității; -cel puțin 50% dintre persoanele eligibile trebuie să primească medicație
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
O.viverrini și apariția CC (OR=27,09) riscul de apariției a malignității fiind de 88% [7]. Prezența infecției fecale cu C. Sinensis determină o creștere semnificativă a riscului de CC (OR 4,7; CI 2,2- 9,8), riscul populațional în zonele endemice fiind de 27,9% pentru bărbați și 16,2% pentru femei [6]. Tratamentul infecției parazitare reprezintă o metodă profilactică de apariție a cancerului. Se utilizează Praziquantel 40 mg/kg în doză unică cu o rezulate favorabile exprimate
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
de la administrarea tratamentului [8]. Diferite programe de prevenție și control ale infestației parazitare au fost implementate în zonele endemice de-a lungul ultimelor decade. Din nefericire, persistă prevalența crescută a infecției, în special din cauza lipsei aspectului cultural educațional de informare populațională legat de consumul alimentelor crude, nepreparate termic. Programele guvernamentale de control par a avea succes parțial pe perioada campaniilor active, dar nu beneficiază de susținere pe termen lung. Programele de control ale infecției ar trebui să fie adaptate unei viziuni
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
fost inclus pe lista factorilor cert determinanți de CC. Se consideră că evitarea expunerii profesionale este favorabilă profilaxiei CC. DIABETUL ZAHARAT ȘI OBEZITATEA S-a presupus că diabetul zaharat (DZ) și obezitatea sunt posibili factori de risc pentru CC. Studiile populaționale au raportat rezultate contradictorii în ce privește implicarea DZ în determinarea CC, unele susținând asocierea pozitivă [21-23] altele infirmând existența unei corelații semnificative între DZ și forma intrahepatică a CC [24]. Pe populația de spital, cele mai multe date din literatură nu susțin implicarea
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
cel semnificativ, >80g/zi) și CC. Majoritatea studiilor au raportat asocierea semnificativă între dependența de alcool și CC, în special la pacienții având boală hepatică avansată [21,22]. Există și autori care nu împărtășesc aceeași opinie [23]. Totuși, datorită studiilor populaționale largi care au evidențiat un risc relativ pentru apariția CC la pacienții consumatori de alcool cuprins între 2 și 25, se poate considera consumul crescut de alcool ca factor de risc posibil al malignității biliare. În acest context, evitarea consumului
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
de colestază, cu augmentare semnificativă a CA 19-9, cu prurit sau angiocolită bacteriană. Subiecții diagnosticați precoce cu CC trebuie îndrumați înspre centre cu experiență în chirurgia hepato-biliară și transplant hepatic. Intervalul de urmărire de 1 an necesită confirmare prin studii populaționale mari, multicentrice [31]. Chisturile ductelor biliare Chisturile coledociene sau ale ductelor biliare sunt afecțiuni congenitale rare caracterizate prin dilatația chistică a arborelui bilar asociată cu refluxul enzimelor în sistemul biliar urmată de creșterea presiunii intraductale și inflamație. Chisturile biliare, în
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
înregistrează un risc de 10 până la 50 de ori mai mare [24,44] de a dezvolta CC. Riscul malignizării scade după excizia completă a chistului. Totuși, sunt date care semnalează persistența riscului crescut de dezvoltare a CC în acest segment populațional comparativ cu populația generală [4-45]. AFECȚIUNI POSIBIL ASOCIATE CU RISC CRESCUT DE CC Bolile inflamatorii intestinale (BII) Cele mai multe date disponibile referitoare la asocierea cauzală dintre cele două entități patologice includ în ecuație și CSP asociată BII, astfel încât implicarea independentă a
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
a găsit și combinația val-ile, sugerându-se că aceasta trebuie să fie foarte rară. În cancerul mamar de la populația chineză s-a observat asocierea polimorfismului Ile655Val cu un risc crescut al patologiei (Xie și colab., 2000). Și la unele subcategorii populaționale, de exemplu, femeile tinere (Montgomery și colab., 2003) sau peste 60 ani (Mutluhan și colab., 2008) precum și la cele cu rude de gradul I cu cancer mamar (Baxter și Campbell, 2001), s-a pus în evidență o asociere similară, atunci când
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
afectate de sindromul Li-Fraumeni, sindrom care predispune la neoplazii mamare, de suprarenale, de oase, de creier și la leucemii. Descoperirea a reprezentat prima consemnare a transmiterii ereditare a unei gene implicată în inducerea altor tipuri de neoplazii, printr-un screening populațional al susceptibilității la neoplazii. Purtătorii (indivizii heterozigoți) mutațiilor genei p53 prezintă predispoziție pentru dezvoltarea diferitelor tipuri de neoplazie caracteristice sindromului Li-Fraumeni (fig. 20.3). Gena p53 se transmite autozomal dominant, așa cum rezultă din pedigree-ul prezentat în figura 20.4
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
lor se confirmă o continuitate intergenerațională scăzută, coeziune socială scăzută, roluri sociale instabile și puțin definite (Millon, 2000; Paris, 1996Ă. Viața social-economică e dominată de pragmatism și mai puțin de ideologii stabile. Industrializarea rapidă, urbanizarea, nivelul ridicat de tehnologizare, mobilitatea populațională care include și fenomenul imigrației alături de diversitatea și calitatea mijloacelor de informație și de comunicare au determinat erodarea vechilor tradiții și norme comunitare. Relațiile interpersonale de factură individualistă scad interesul pentru trecut, pentru tradițional și afectează eul ale cărui rădăcini
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
aproximativ egal. Din punct de vedere a unor tulburări specifice, sunt raportate date variabile. Tulburarea de personalitate este asociată cu perturbarea vieții familiale și a ocupației. Cele prezentate mai sus indică faptul că nu s-au făcut până în prezent cercetări populaționale suficient de ample, sistematice. În afara cercetărilor lui LANZENWEGER (1997Ă, efectuată pe studenți, restul cercetărilor din SUA pleacă de la alte studii clinice și utilizează grupul de control al acestora sau rude ale acestui grup de control. Puținele studii efectuate în Europa
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
Studierea epidemiologiei tulburărilor de personalitate nu e până în prezent realizată decât parțial. Ceea ce se poate aproxima este că în populația generală tulburările de personalitate sunt răspândite la aproximativ 10% din populație. Probabil ele se agregă mai mult în anumite zone populaționale. Diferențierea după tipuri și caracteristici demografice nu e foarte mare. Tulburările de personalitate se însoțesc în ansamblu de o scăzută performanță în rolurile sociale și o redusă calitate a vieții. Dezvoltarea studiilor epidemiologice în acest domeniu e dificilă și problematică
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
care este sau va fi situația de-a lungul vieții și care va fi profilul psihopatologic pe cele două axe în viitor. Datele pot varia și în funcție de randomizare, dacă s-au ales pacienți clinici sau din ambulator sau din studii populaționale. Metodele utilizate de diagnostic joacă de asemenea un rol deoarece chestionarele de auto-evaluare depind de starea de moment a subiectului care poate influența evaluarea personalității, dar și particularitățile unei tulburări de personalitate pot modifica informațiile necesare pentru un diagnostic pe
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
psihopatologice se influențează reciproc fiind în corelație și cu evenimentele de viață trăite. Se apreciază că pentru a fi relevante studiile prospective ar trebui efectuate evaluări ale ambelor axe în mod frecvent, eventual lunar (BANK, 2001Ă. Sunt foarte puține studii populaționale care să urmărească problema co-ocurenței între Axa II și Axa I în populația generală, în cazul tulburărilor subclinice sau la persoane care încă nu au venit în contact cu serviciile de psihiatrie. Cu toate aceste multiple probleme metodologice, co-ocurența dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
fie ușoară pe baza criteriilor enunțate existând și o mare concordanță între evaluatori. Acest fapt a făcut ca ea să fie singura tulburare de personalitate inclusă în criteriile FEIGHNER (1972Ă de diagnostic operațional și în cele două mari studii epidemiologice populaționale din SUA: „Epidemiologic Catchment Area (ECAĂ” și „The National Comorbidity Survey (NCSĂ”. Accentul pus pe comportamentul infracțional ghidat de normele de conviețuire din țările euro-atlantice face dificilă identificarea acestei tulburări în alte țări decât cele din zona Americii și Europei
[Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
sociale, prin promovarea unor valori sociale și credințe specifice. în sfîrșit, variabilele psihologice evidențiază acele aspecte măsurabile ale comportamentului individual (trăsături de personalitate, valori, motivații, abilități, toate inferate din comportamentele observabile ale subiecților). Așadar, psihologia interculturală reunește atît studierea nivelului populațional, cît și al celui personal (pornind dinspre cel personal), propunînd examinarea însușirii elementelor culturale de către subiecții individuali și colectivi în cadre sociale, istorice, politice, dar și ecologice determinate. Paradigma psihologiei interculturale examinează modul în care variabilele socioculturale influențează comportamentul uman
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
sindro - mului de fragilitate la pacienți cu boală cardiovasculară care nu aveau aceste carac -teristici la inițierea studiului. Un număr de alți autori confirmă tendințele menționate (tabelul 9.1). O serie de alte caracteristici ale vârstnicului sunt documentate pe studii populaționale observaționale. The Cardiovascular Health Study (11) publicat în 1994 nu confirmă o asociere statistică între vârstă și bradicardie. În 2002, folosind înregistrări Holter, Aronow (12) documentează un procent mai mare de ischemie miocardică silențioasă la peste 1.000 de pacienți
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ioan Mirce Coman () [Corola-publishinghouse/Science/91926_a_92421]