5,389 matches
-
Și cum aș putea înregistra întunerecul ce ne împresoară, umbrele pomilor, cerul albastru cu stele și cu luna pe jumătate, plutind ca o barcă, pornită poate de pe marea ce se zbate tot mai aproape! Atmosfera strecurîndu-se printre noi în toți porii... Și cum Ioana a tăcut, semn că e grozav de nenorocită (mai mult ca mine?), și,că picioarele o duc la întîmplare, spun, apăsând pe cuvinte, cu imensa tristeță: - Abia câteva zile au trecut de când pretindeai că ai ajuns la
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
de cucoane; Nu printr-un potop de vorbe Ori amestecat de ciorbe; Nu cu sunet de trompetă Ori sugestii cu pipetă, Am scris ce-am scris. Unii nu cred. Am scris că doar atât posed. Spun prin slove și toți porii: N-am cerșit să urc spre glorii. 18 august 2004 CODRULE, CODRUȚULE ( DUPĂ EMINESCU ) Gândul meu în ceas de veghe Inima porni să-ntrebe: - Codrule, codruțule, Alt ritm ai, drăguțule; Nu mai bați ca în trecut Chiar necaz de-ai
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
amar nevindecat, Căci de când mă știu sub soare Sunt cu zbucium în prinsoare, Numai moartea-mi va da pace Când va fi, fi-va rapace Și orice aș fi făcut În uitări s-au prefăcut Și-s ferice prin toți porii - N-am dorit premii și glorii, Nici o clipă n-am țintit, Deși visul m-a ghiontit. 4 septembrie 2004 REFLECȚII (CLXI) Bun venit astăzi pe lume, Înger cu trăiri umane, Va rămâne în renume Când ispita-i în sumane? Plâng
Reflecții minore pe teme majore by Ioan Saizu-Nora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91695_a_92329]
-
das Colonias Lisboa, 1936); Rodolfo Sommaruga, Le potenze europee in Africa dal Congrasso di Berlina a Versailles (Milano, 1938); Luiz Vieira de Castro, Don Carlos I (ed. II, D, Portugal, 1941, cu o buna bibliografie); A dominaçao inglesa em Portugal por um compatriota de Qomes Freire de Andrade (Lisboa, 1883; retipărire 1940); bibliografie în Fidelino de Figueiredo, Pyrene (Lisboa, 1935), p. 65, notă. Despre ultimatum: Basilio Teles, Do Ultimatum ao 31 Janeiro (Porto, 1905); II. Pinheiro Chagas, As negociaçoes com a
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
ceafă și bluze simple, de pânză topită, care lăsau să i se ghicească bustul cu sânii mari, ușor leneviți de alăptare. Avea ceva din simplitatea și liniștea unei icoane. Părea că respiră lumină, pe care o sorbea cu toți ochii porilor, ca pe un abur străveziu. Cămașa de borangic nu-i ascundea trupul, ci doar îl încețoșa, făcându-te să mijești ochii, ascuțindu-ți privirea pentru a încerca să deslușești granița aceea incertă dintre lumină și trup. Despina nu se pieptăna
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
câștigi și atunci te păștea același sfârșit ca al colonelului. După multe săptămâni și nenumărate eforturi, oglinda hotar între spații și veacuri păru că dispare, lăsând imaginea Despinei să se întrupeze atât de aievea încât Bătrânul reuși să-i deslușească porii pielii și puful gălbui de pe lobul urechii, să audă foșnetele straielor, să-i simtă adierea răsuflării și aroma de alge uscate a părului. Bătrânul era vrăjit de această ființă efemeră, a cărei imagine și, în definitiv, chiar existență depindeau de
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
și ușilor gemeau de durere. Treptele pe care coborau sau urcau pașii scoteau câte un oftat prelung, iar cuptorul pe care se odihnea trupul bătrânei se umpluse de răni. Moartea Își strecurase ghearele În fiecare crăpătură a podelei, În fiecare por, În fiecare scândură, În fiecare cui bătut În perete, În fiecare ac Înfipt În ghemotoc. Pereții casei se coșcoviră, În tavan apăruseră plăgi. Moliile roiau În dulapuri și viespile Își făcuseră cuib În candele stinse. Furnicile Își Înălțară mușuroi sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
un bolovan de râu, decât o bucată de cotlet. Carnea e grea. În ea a fost viață. Și când o mănânci, mai e Încă viață agitată Întrânsa. Dacă o consumi, toată această agitație intră În tine. Se instalează În fiecare por. Cu alte cuvinte, te Încarci. Porți În conștiința ta alte conștiințe, alte destine al căror curs a fost curmat printr-o voință din afară. E drept că și vegetația e viață. Plantele au conștiință. Sistem nervos și creier risipit În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
loviturile aberante ale dinților sparți într-o nucă din nemiloasa ploaie ce acoperă încet cupola tainică a oaselor colorând-o în toamnă nu mă pot ascunde în acest ungher ca într-o apă infestată cu ierburi toxice respir prin toți porii ființa ta străvezie singura uitare este cântecul plecat al berzelor Tăcerea singurătatea asemeni prafului de pușcă arde cu viteza glonțului tras îndemânatic de cuvinte la capătul orelor în care nu putem da răspuns lăsăm tăcerea să fie echilibru ultimile propoziții
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
care era rețeta mea de succes. Aflasem că puteam să mă ascund după un zâmbet și să mângâi chiar și atunci când eu eram cel rănit iar buna dispoziție, măcar și de fațadă, aducea în jur puțină alinare. Simțeam prin toți porii că vreau să iubesc, dar în același timp realizam că nu-mi venise timpul. Sâmbătele de la discotecă începeau să-mi facă rău. Intram în sală aproape toată clasa odată și parcă formam un întreg, apoi, când o melodie lentă umplea
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
voia să mă întrebe. Îi pot vedea chiar și cu ochii închiși, mă lăudam și ea îmi trecea mâna prin păr desenând mici rotocoale cu degetele ei de pianist. Mii de fiori mă treceau pe șira spinării și prin toți porii, alcoolul căuta să iasă, lăsând în urmă miros de stătut și de sudoare. Tu ai iubit până să vii aici la școală? Îți poartă dorul careva acasă? Te poartă cineva în vis? Nu știam cum să-i răspund fără să
Anonim pe ringul adolescenţei by Liviu Miron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/252_a_500]
-
pete albe reprezentînd călcîiele ocupau colțurile fotografiei și fuseseră mărite de li se vedea și cel mai mic detaliu. Aveai impresia că le privești cu lupa. Focalizarea imaginii, nu era chiar așa cum ar fi trebuit, dar se zăreau pînă și porii. MÎna ce ținea una din coapse părea foarte osoasă și se potrivea cît se poate de prost cu restul; Îți venea să crezi că-i a altcuiva, poate mînă de bărbat. Se Îngusta Însă și dispărea În neant pe măsură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
de făcut decît să merg la Camelia a doua zi dimineața. VÎntul șuiera printre clădiri. Curentul de aer rece ce le biciuia colțurile stîrnea un sunet vag, aproape neauzit. Nici nu mi-am dat seama cînd mi-au Înghețat toți porii și sîngele rece, ajuns la cord, se transformă Într-o pungă de gheață. Doar forma i-a mai rămas de inimă. Trotuarul distrus... și, normal, aceeași minge albă de cauciuc abandonată pe pajiște... și pantofii mei prăfuiți, ce sclipeau la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
Todea. Atunci am descoperit cât de hidos e tot ce ține de regim, și faptul că dacă eu fac abstracție de el nu înseamnă că el nu există. Și-am început să urăsc, să urăsc cumplit, organic, visceral, din toți porii ființei mele... Și acum, când îmi amintesc, mă apucă iar ura aia oarbă, grea, ca o vomă continuă. Mihaela: Diferențe Da. Se simte serios diferența de vârstă și de fapt nu ea, ci diferența de istorie. Se pare că, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
în pat cu o carte despre ideologii, departe de oameni și de sentimente tari. Teoriile sunt excelente după o baie de suferință reală. Intri în ele ca într-o saună semiînchisă, nici nu te încingi, dar nici nu îți deschizi porii. Trăiești la intensități călâi și spui, cel mult: o, ce interesant! 17 septembrie Am citit toată dimineața. Apoi am plecat la Maria. Copilașul venit pe astă lume abia de trei săptămâni dormea și, ce să facem noi în jurul pregătirii budincii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
nu se predă la Facultatea de Drept, ceea ce dovedește că acest deziderat este total ignorat. Trebuie să știți - aflați acum - că o femeie vede tot fără să aibă nevoie de ochi, e servită de intuiție, care e deschisă prin toți porii ființei ei. Dumneavoastră, bărbații, nu ne cunoașteți cu adevărat, ne credeți chiar inferioare, și aceasta e prima eroare în care vă aflați și care ne asigură succesul, deoarece știindu-ne în afara suspiciunii ce s-ar naște în dumneavoastră prin cunoașterea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Pavel la fel... Numai că ea, mânată de nemărturisite îngrijorări, întârzie cel puțin de două ori pe zi în fața oglinzii ovale, apoi în fața unei oglinzi mici, rotunde, cu două fețe, pe una din acestea imaginea îi apare mărită până la deslușirea porilor; își îngrijește obrajii, fruntea, micile, din ce în ce mai stăruitoarele striațiuni din prelungirea ochilor, ca un evantai spre tâmple, se apără cum poate de valurile acestui timp care bate pentru ea (și pentru femeile, și ele în vârstă, cu care se compară, ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
vocea de două ori pe zi. Evident, nu-mi răspundea la întrebări. Dar mă ajutase. Mă făcuse să cred, pe jumătate, că țineam încă legătura. Dorința de a-i vorbi era deodată atât de copleșitoare că îmi ieșea prin toți porii. Într-o secundă eram scăldată de sudoare și a trebuit să fug în baie ca să vomit. Au trecut zece, poate cincisprezece minute, în care mi-am rezemat capul de vasul rece de porțelan, prea amețită ca să pot sta în picioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
ochii încercănați, părul negru și unghii ca ale lui Freddie Kruger - a zbierat: — N-ar fi în stare să-și găsească nici fundul pe întuneric. Când am ieșit, o alta, cu fața ca o mandarină (mică și turtită, portocalie, cu porii cât gurile de canal) spunea: Așa că i-am zis, n-ai decât să mă încaleci, dar eu una mă culc! Hohote de vrăjitoare, dar nu și din partea Dettei. Nu fuma, însă doar pen’ că e ilegal. Părea că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
de fiecare dată când concurența o dădea în bară. De câte ori venise acasă vânturând un ziar și spunând ceva de genul, „Vești fantastice. Celor de la USA Today nu le-a plăcut noua cremă de la Chanel. Fata zice că i-a astupat porii. Oooh! Bate Cuba!“ Poc. „Cuba pe jos!“ Poc. „Cuba pe-la-spate!“ Poc. Ridicând piciorul, zicea „Cuba pe sub genunchi!“ Poc. „Și Cuba printre picioare și pe la spate!“ Poc. M-a trezit din această amintire neașteptat de fericită strigătul cuiva: — Ieși afară! Era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1946_a_3271]
-
scris că aveam să rămânem acolo mai multe luni, căci, chiar a doua zi de la sosirea noastră, unchiul s-a îmbolnăvit. I se mai întâmpla să tremure de friguri în timpul zilei, când căldura era sufocantă, și să asude prin toți porii în timpul nopții, când era la fel de frig ca în vârf de munte. Un neguțător evreu din caravană, foarte priceput în îngrijiri medicale, a pus diagnosticul de friguri cu febră din patru în patru zile, care păreau că vin să pedepsească refuzul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
o spun, dar arăți al dracului de rău. — Și nici mie nu-mi face nici o plăcere s-o aud. Alec Llewellyn avea pe obraji paloarea groasă a spaimei. E galbenă, exact cum se spune - galbenă, pământie, cum e șoricul cu porii lărgiți. Cele mai afectate erau concavitățile de sub ochi, acolo unde întunericul se adunase în două pete negricioase, ca niște cruste. Ochii înșiși (odată umezi, strălucitori, plini de viață) erau ochii unei ființe captive, trăind în interiorul prietenului meu, cu privirea fixată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
de apropiat cititorului, dar foarte îndepărtat prin perpetua sa ascensiune pe versantul moral al existenței. Luminare e mai puțin roman decât mărturisire, e mai puțin mărturisire decât pur act mistic. Simt această carte ca fiind profund autobiografică. Respiră prin toți porii hârtiei suferință, împăcare, remușcare, o permanentă înfruntare între Livresc și Viață, înfruntare ce nu face decât să nască un hibrid monstruos... Textul. Text este relația iluzorie dintre doi oameni, căci fiecare aparține propriei pagini, text este credința că viața poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
al mîinilor care prefăcea fiecare nasture, fiecare fermoar Într-o muncă titanică. Nu-mi zisese nimic despre acea vrajă a pielii palide și tremurătoare, de acea primă atingere a buzelor, nici de acel miraj ce părea să ardă În fiecare por al pielii. Nimeni nu-mi zisese nimic despre toate astea fiindcă știa că miracolul se petrece doar o dată și că, atunci cînd se petrecea, vorbea o limbă a secretelor care, de cum erau date În vileag, fugeau pentru totdeauna. De mii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
tot dai de Mecena. — Atinge-i dumneata un fir de păr și Îți jur că... — M-ai Îngrozit, fii atent. M-am căcat pe mine. Fermín Înghiți În sec și păru să-și adune tot curajul care Îi scăpa prin pori. — N-or fi ăștia pantalonii de marinar pe care ți i-a pus augusta dumitale mamă, ilustra rîndășiță? Ar fi mare păcat, căci mi s-a spus că Îți veneau de minune. Chipul inspectorului Fumero păli și orice expresie Îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]