1,597 matches
-
prezintă un cap, un col, un corp și o coadă. Capul pancreasului este porțiunea latița a glandei fiind înconjurat de duoden. Posterior față de acesta, trece canalul coledoc, iar anterior colonul transvers și mezocolonul. Colul pancreasului se află în vecinătatea venei porte. Corpul are în apropiere stomacul, rinichiul stâng, arteră și vena splenica, colonul transvers și ansele intestinale. Coadă pancreasului se leagă de splina prin ligamentul speno-pancreactic. Structural, pancreasul exocrin reprezintă masă principala a glandei având aceiași structura că și glandele salivare
Bolile înțelesul tuturor. In: Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]
-
cu interior hidrofob și cu exterior hidrofil (micelii mixte): Acizii biliari și sărurile lor reprezintă produși finali catabolici ai metabolismului colesterolului, dar peste 90% din cantitatea secretată zilnic în intestin (20 30 g) este iarăși resorbită și transportată prin vena portă la ficat, de unde sunt din nou secretați în bilă. Acest proces ciclic se numește ciclul enterohepatic al acizilor biliari și prin el se asigură reutilizarea continuă a acestora de către organism. 83 3.3. Lipide simple Lipidele simple sunt componente principale
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
bibliotecarul Colegiului Sf. Sava, în 1839 (păstrat în Arhivele Statului), consemnând 310 cărți care au fost ridicate de la Mănăstirea Mărgineni. Nobili formați sub influența ideilor renascentiste europene, Cantacuzinii au însărcinat cu organizarea colecțiilor lor de carte bibliotecari, între care Nicolaus Porta (secretar domnesc), Marcus din Cipru (profesor la Academia Domnească). 23. Prezentați succint biblioteca domnitorului Constantin Brâncoveanu. R: O altă mare și vestită bibliotecă princiară a fost aceea a domnitorului Constantin Brâncoveanu, editorul versiunii integrale a Bibliei în limba română. în
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
și filosofie al Universității din Padova care a menționat în cronica sa biblioteca. După modelul lui Gabriel Naude -„părintele biblioteconomiei", bibliotecarul-consilier al mai multor cardinali și regi -, Constantin Brâncoveanu îl ia drept consilier, secretar și bibliotecar (1694) pe Nicolaus de Porta, din insula Chios, „om învățat de știe despecetlui cărțile" (Nicolae Iorga), cel care a redactat Catalogul bibliotecii de la Mărgineni și a organizat Biblioteca Academiei Domnești de la Sf. Sava condusă de profesorul grec Marcus de Cipru. Un alt secretar și bibliotecar
Biblioteconomie în întrebări şi răspunsuri by Marinescu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/450_a_1367]
-
cu a mea cheltuială, iar parte cu osăbit mijloce prin a mea îngrijire și stăruință. Pentru trebuința spitalului se afectează casa cea mare cu două etage cuprindend opt-spre-dece odăi și un paraclisu sub acelaș acoperemânt, cât pentru casele aflătoare la porta dimpreună cu grajdiul și șurele mi le păstrez pe sama mea, ca unele ce sunt clădite pentru odihna mea, iar după săvârșirea mea din viață vor rămânea spitalului și aceste clădiri. Art. 4. În acest spital se vor ținea un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
viață. Etiopatogenie Virusul hepatitic A este un virus ARN stabil antigenic (cu un singur determinant), care aparține familiei Picornaviridae, genul Hepatovirus. Virusul este inactivat de căldură (5’X1000C), raze ultraviolete și clorinare. Virusul ingerat ajunge la ficat pe calea venei porte și se elimină prin scaun. Perioada de viremie este scurtă, începe cu 2 săptămâni înaintea icterului și persistă câteva zile în perioada icterică. Incubația este de 2-6 săptămâni și se manifestă frecvent în forma comună de boală. Vindecarea se realizează
BOLI INFECŢIOASE by Manuela Arbune () [Corola-publishinghouse/Science/491_a_931]
-
de viață, între anii 1560 și 1564, Buonarroti primește de la Pius al IV‑lea sarcina de a proiecta - în capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre”) con‑ struită din voința aceluiași papă - o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai mult decât oricare altul, scoate în evidență proiectul maestrului Michelangelo, proiect modificat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
al XVI‑lea. Michelangelo, dedicându‑se slăvirii Domnului, 18 Tiberio Calcagni (Firenze 1532‑Roma 1565) - sculptor și pictor italian. 19 Carlo Maderno (1556‑1629), născut în Ticino, Elveția, este unul dintre părinții Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Porta Pia Pietà Rondanini 75 s‑a lansat într‑o serie de proiecte care marchează un punct de referință în ar‑ hitectura celei de‑a doua jumătăți a secolului al XVI‑lea; meritul său a constat nu atât în sisteme abstracte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
a pietrei, compoziția verticală a vestibulului 73. Este posibil ca Michelangelo să fi adop‑ tat această dispoziție a coloanelor în urma unor studii după exemple asemă‑ nătoare aflate la mormântul lui Eurisace (sec. I î.Cr.) de pe Via Appia, din apropiere de Porta Maggiore. Ele apar din perechi de console așezate în stilo‑ bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă din cauza construcțiilor vechi care nu puteau fi demolate, așa încât, în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor refaceri repetate până când Giacomo della Porta realizează fațada actuală. Turnul sub forma în care se prezintă azi, a fost transformat între anii 1578‑1583 fără a se respecta proiectul inițial, în timp ce edificiile laterale au avut o soartă mai bună, fiind realizate aproape cu fidelitate după proiectul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de alte lucrări, Michelangelo îl alege pe Giaco‑ mo Barozzi da Vignola 75 drept colaborator la aceste lucrări. După moartea lui Michelangelo, Vignola a continuat să se ocupe de lucrări care vor fi terminate în anul 1589 de către Giacomo della Porta 76. În ansam‑ blul său, această construcție masivă și echilibrată reprezintă una dintre capo‑ doperele cele mai expresive ale Renașterii. Din întregul ansamblu se degajă o expresivitate remarcabilă, echilibrul general al volumelor fiind proporționat. Armonia, delicatețea ca și frumusețea detaliilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
Primul etaj se remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi da Vignola (1507‑1573) - unul dintre marii arhitecți italieni ai secolului al XVI‑lea. 76 Giacomo della Porta (1532‑1602) - arhitect și sculptor italian, elev al lui Michelangelo. 77 Bosaj - proeminență pe suprafața unei piese, servind ca sprijin pentru altă piesă. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 100 cele de la etaj sunt mult mai rafinate, mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către o perfecțiune a formelor, căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
de viață, între anii 1560 și 1564, Buonarroti primește de la Pius al IV‑lea sarcina de a proiecta - în capătul Via Pia (astăzi Via „20 settembre”) con‑ struită din voința aceluiași papă - o poartă, care urma să‑i poarte numele: Porta Pia. Poarta la care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
care Michelangelo a utilizat elemente la ve dere, reamin‑ tind de o construcție din Roma antică, va fi ter minată după moartea artistului. În momentul morții lui Buonarroti, cupola ajunsese doar până la tambur. Între anii 1588 și 1590, Giacomo della Porta și Domenico Fontana au fost cei care au terminat‑o, dându‑i o formă mai alungită în comparație cu cea originală. Astăzi, cupola bazilicii sfântul Petru rămâne elementul care, mai mult decât oricare altul, scoate în evidență proiectul maestrului Michelangelo, proiect modificat
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
al XVI‑lea. Michelangelo, dedicându‑se slăvirii Domnului, 18 Tiberio Calcagni (Firenze 1532‑Roma 1565) - sculptor și pictor italian. 19 Carlo Maderno (1556‑1629), născut în Ticino, Elveția, este unul dintre părinții Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei Porta Pia Pietà Rondanini 75 s‑a lansat într‑o serie de proiecte care marchează un punct de referință în ar‑ hitectura celei de‑a doua jumătăți a secolului al XVI‑lea; meritul său a constat nu atât în sisteme abstracte
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
a pietrei, compoziția verticală a vestibulului 73. Este posibil ca Michelangelo să fi adop‑ tat această dispoziție a coloanelor în urma unor studii după exemple asemă‑ nătoare aflate la mormântul lui Eurisace (sec. I î.Cr.) de pe Via Appia, din apropiere de Porta Maggiore. Ele apar din perechi de console așezate în stilo‑ bat mult asemănătoare cu acelea pe care tot Michelangelo le realizase pentru ferestrele palatului Medici din Florența. Consolele vor apărea destul de des în realizările fie picturale, fie arhitecturale, din opera
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
datorită acestei iluzii, Palatul Senatorilor câștigă în importanță. Realizarea integrală a proiectului lui Michelangelo a fost dificilă din cauza construcțiilor vechi care nu puteau fi demolate, așa încât, în decursul anilor Palatul Senatorilor a fost supus unor refaceri repetate până când Giacomo della Porta realizează fațada actuală. Turnul sub forma în care se prezintă azi, a fost transformat între anii 1578‑1583 fără a se respecta proiectul inițial, în timp ce edificiile laterale au avut o soartă mai bună, fiind realizate aproape cu fidelitate după proiectul
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
de alte lucrări, Michelangelo îl alege pe Giaco‑ mo Barozzi da Vignola 75 drept colaborator la aceste lucrări. După moartea lui Michelangelo, Vignola a continuat să se ocupe de lucrări care vor fi terminate în anul 1589 de către Giacomo della Porta 76. În ansam‑ blul său, această construcție masivă și echilibrată reprezintă una dintre capo‑ doperele cele mai expresive ale Renașterii. Din întregul ansamblu se degajă o expresivitate remarcabilă, echilibrul general al volumelor fiind proporționat. Armonia, delicatețea ca și frumusețea detaliilor
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
Primul etaj se remarcă prin sobrietate: dacă ferestrele de la parter sunt înconjurate de ancadramente puternice susținute de console, în schimb 75 Giacomo Barozzi da Vignola (1507‑1573) - unul dintre marii arhitecți italieni ai secolului al XVI‑lea. 76 Giacomo della Porta (1532‑1602) - arhitect și sculptor italian, elev al lui Michelangelo. 77 Bosaj - proeminență pe suprafața unei piese, servind ca sprijin pentru altă piesă. Cap. iii. fiGura lui miChelanGelo în istoria artei 100 cele de la etaj sunt mult mai rafinate, mai
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
pentru fațada bisericii San Giovanni de Fioren‑ tini la Roma, pentru care se pare că a întocmit cinci proiecte, apoi, proiectul pentru capela dedicată cardinalului Guido Ascania Sforza, proiectul pentru Santa Maria Maggiore, și proiectul pentru una din porțile Romei, Porta Pia, despre care am amintit anterior. În momentul în care Michelangelo se năștea, arhitectura Renașterii era la apogeu: însă el tindea către o perfecțiune a formelor, căutând în exemplele arhitecturii clasice romane elemente care să‑i permită atingerea idealurilor. Această
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
se înscriu: Amfiteatrul Pula Arena (cel mai bine păstrat monument antic din Croația; azi încă utilizat în timpul Festivalului de Film din timpul verii); Arcul de triumf: Arcul lui Sergii; Templul Romei și al lui Augustus (ambele datând din secolul I); Porta Gemini (una din porțile care au rămas din vechiul zid de apărare al orașului). În apropierea țărmului croat, un grup de 15 insule (Brijuni) constituie o altă zonă de interes turistic, cu peisaje mirifice. Pe insula principală (Veli Brijun) se
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
vous salue" [vă salut], "et tout le long de ma route" [și de-a lungul întregului meu parcurs], "si vous saviez" [dacă ați ști]. Suprimarea din INT a adverbului deictic "maintenant" [acum] din "si vous saviez quelle confiance la France [...] porte maintenant vers vous" [dacă ați ști cîtă încredere își pune acum Franța în voi ] (ANC), este totodată o urmă de scoatere din contextul situațional al enunțării proprie scriiturii și o modificare importantă a sensului. Această suprimare atenuează decupajul temporal între
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
dis / (vive de Gaulle / vive de Gaulle)] § 8 je dis / c'est la vôtre // et je m'permets d'ajouter c'est la NÔTRe [Appl. très forts 9" ] § 9 si vous saviez // quelle confiance // la France RÉveillée // après d'immenses-z-épreuves // porte maint'nant / vers VOUS [Appl. forts 2" si vous saviez] § 10 si vous saviez quelle affecTION // elle REcommence à REssentir // pour les Français du Canada [Appl. forts 5"] § 11 ET / si vous saviez // à quel point // elle se sent / Obligée
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]