2,403 matches
-
cerul și soarele, apa și pâinea. Pământul întreg. Azi nu mai am nimic. Nimic, în afară de o haină de blană.” (Lena Constante) Dacă Leonid Andreev ar fi putut parcurge, mai întâi, cărțile Lenei Constante, cu siguranță că propria sa amprentare pentru posteritate nu se mai lega sub nicio formă de titulatura aspră de ilustru „apostol al autodistrugerii”, iar „Valsul câinilor” ar fi fost în genere reformulat. Din păcate însă, întâlnirea spirituală Andreev-Constante nu a avut loc niciodată, din cauza poziționării celor doi scriitori
MAGDALENA ALBU [Corola-blog/BlogPost/380929_a_382258]
-
gunoaie pe mormântul meu. Însă cu siguranță vântul Istoriei le va împrăștia”. Asta nu l-a împiedecat ca în anul 1947, coordonând activitatea unui colectiv de istorici și ideologi, să-și plăsmuiască propria imagine pe care dorea să o lase posterității, o carte a revoluției și războaielor (civil și mondial), în întregime centrată pe „tovarășul Stalin” (n-a iertat-o pe cumnată-sa Ana pentru că taman atunci a publicat o carte cu amintiri, în care el - continuatorul lui Lenin - apare ca
STALINOCRAŢIA – CONSECINŢĂ LOGICĂ A CULTULUI PERSONALITĂŢII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381031_a_382360]
-
Callimachi, vestita Marghioala Roznovan, socotită „cea mai frumoasă femeie din Moldova”, căsătorită cu Grigore Sturza. Eufrosina Rosetti, bunica lui Radu Rosetti, o considera că „este cea mai frumoasă femeie din Europa!” , iar fiica ei Elena Sturza rămâne un miracol al posterității: „ brună cu ochi albaștri, un păr mare, negru, un oval al feței foarte regulat, o gură frumoasă..., ca cea mai frumoasă femeie din Moldova din întâia jumătate a veacului trecut.” (ibid. p. 371, 467) Admirația unei FEMEI, prețuirea ei, cinstirea
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
scrisoare.” (Demetrios din Phaleron, Epistolographi graeci. Ed. Hercher, Paris, 1873,p. 1) Între erudiții epistemologi ai lumii, Pavel, Ioan Teologul, Teolipt Filadelful, Arsenie Papacioc, etc., cel mai mare Patriarh al Pămânului nostru creștin, Sfântul Ioan Gură de Aur a lăsat posterității pagini revelatoare de o profundă emoție, de o adâncă smerenie, de o înaltă vibrație, de o sublimă gingășie în cele 17 Scrisori din Exilul Jertfei către Ucenica sa Diaconița Olimpiada, în care se reflectă sufletul său atât de uman și
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]
-
ori ulterior morții acestuia, documente păstrate în Biblioteca Academiei Române, în Muzeul Literaturii Române-fondul Al. Macedonski, date extrase de pe Wikipedia, articole scrise și publicate de însuși Macedonski, ș.a.m.d. Romanicierul reconstituie din documente ale epocii (printre care și fotografiile rămase posterității - una dintre acestea, poate cea mai interesantă, fiind tipărită pe coperta principală a cărții, copertă realizată grafic de către cunoscutul om de cultură George Roca), aspectul fizic al subiectului biografiei:” Poetul, fiind înalt, privea de sus tinerii, negricios, cu o față
CITII,AL.FLORIN ȚENE VĂ ÎNCÂNTĂ...! CRONICĂ DE FLORIN T. ROMAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2310 din 28 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/381473_a_382802]
-
Chiar dacă am destin de vină, În universul meu cel sferic! Naștem iubiri, se pierd în bine, Neputincioși noi răstignim Potopul clipei care vine, Îngenuncherea în preaplin, Devine-mă întru culoare Și fă- mă sânge-n bătălie Necunoscut soldat ce moare Posteritatea sa-l învie, Devine-ma pe mine însumi Și făurește-mă cum vei voi, Conjugă doar întru lumină, În jurul meu, verbul a fi, Naștem din binele iubirii, Ascundem totul în pământ, Doar făurirea Ta și-a firii Rămâne- n toate
TOATE CELE CARE SUNT de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381495_a_382824]
-
profet în țara lui “se potrivește pe nedrept și la această personalitate, așa cum la mulți savanți români s-a potrivit. Păcat! Denis Diderot scria prin 1734 că “Elogiul contemporanilor noștri nu-i niciodată adus în timpul vieții. E adus doar în posteritate“ În viață savantului Florentin Smarandache cu drumuri și gropi, cu pâine și sare, cu miere în cuvinte descoperim rostul omului ce în aspirație află nemurirea care se poate realiza prin artă și știință, dar și în acțiunea permanent pusă în
FLORENTIN SMARANDACHE SAU POLIVALENȚA UNUI SCRIITOR ȘI OM DE ȘTIINȚĂ, ARTICOL DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2314 din 02 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380899_a_382228]
-
țară, un grup de specialiști în istorie, oameni de cultură și patrioți târgumureșeni, au reușit să adune în spațiul în care și-a început activitatea de avocat Avram Iancu, reproduceri ale unor documente și lucrări istoriografice care stau mărturie pentru posteritate asupra faptelor de glorie a eroului nostru național și a celor care i-au stat alături în dăruirea sa neobosită pentru folosul țării. Timpul a fost oprit în cele două săli deschise publicului însetat de istorie curată. Prima sală, a
MONUMENTUL ISTORIC ŞI DE ARHITECTURĂ „CASA AVRAM IANCU” – TG.MUREŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380942_a_382271]
-
istoriei noastre recente, pe care însă, dacă l-am cataloga după originile lui parentale lipsite în mod vădit de cea mai fină urmă de filon aristocratic „distinctiv”, sigur nu ar fi putut ocupa niciodată locul unde este fixat acum de posteritate. Iar șirul exemplelor poate continua nestingherit. Un trup de Om înghețat, stând chircit anevoie sub dangătul ultim al deznădejdii ... Acesta este tabloul chilug al urâțeniei deconstructiviste atee impuse umanității cu uriașă agresivitate publicitar-mediatică azi, o anti-realitate fabricată în laboratoarele virtuale
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
terasă a vilei. Urmau apoi statuile celorlalte zeități din panteonul roman precum: Iunona, Saturn, Castor și Polux, Venera, Diana, alături de statuile lui Augustus, Iulius Cezar dar și busturile celor șapte regi ai Romei în frunte cu Romulus - Quirinus, deificat de posteritate, ori Numa Pompilius, și apoi toată suita regală din începuturile regatului. Mai erau acolo busturile Grahilor, Tiberius și Gaius, acei oameni politici care jucaseră un rol important în legislația agrară romană, la a căror memorie Tiberius ținea foarte mult, fiind
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
unui cald zâmbet pentru domnia-sa, dar se adresează și audientei, acelora care apreciază acest act de aleasă cultură prin prezența lor de astăzi la această lansare și nu în ultimul ... IX. ELENA BUICĂ - CUM AȘ DORI SĂ RĂMÂN PENTRU POSTERITATE, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. În largul fluviu al anonimatului și din rostogolirea neîndurătoare a timpului, mi-aș dori, ca din tot ce am fost și am scris, să dăinuie ceva pentru posteritate
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
POSTERITATE, de Elena Buică , publicat în Ediția nr. 2139 din 08 noiembrie 2016. În largul fluviu al anonimatului și din rostogolirea neîndurătoare a timpului, mi-aș dori, ca din tot ce am fost și am scris, să dăinuie ceva pentru posteritate, să rămân măcar atâta cât spunea Nicolae Titulescu: „Chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge...Chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina” Ce mi-aș dori să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
ia forma vasului în care este pusă. Cu această zestre ... Citește mai mult În largul fluviu al anonimatului și din rostogolirea neîndurătoare a timpului, mi-aș dori, ca din tot ce am fost și am scris, să dăinuie ceva pentru posteritate, să rămân măcar atâta cât spunea Nicolae Titulescu: „Chiar de nu voi fi un far, ci o candelă, ajunge...Chiar de nu voi fi nici candelă, tot ajunge, fiindcă m-am străduit să aprind lumina”Ce mi-aș dori să
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
securitate la domiciliul său a cărții dactilografiate: Scara Sf. Ioan Scărarul. Securiștii neînțelegând tematica și conținutul spiritual au apelat la consilierul cultural din Departamentul Cultelor, care a elaborat un referat favorabil condamnării părintelui între 1964-1967. Iată icoana Părintelui Gavriil rămasă posterității: „Drept ca bradul, cu voce tunătoare, intransigent dar omenos în toate deciziile duhovnicești, cu o vitalitate remarcabilă pentru vârsta pe care oricum nu și-o trădează, cu un simț al umorului măsurat, așa îl cunosc și așa îl vor purta
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
neîndurător, abătut atât asupra sa cât și asupra familiei în perioada detenției și după. Curajul, tenacitatea, credința, nădejdea, dar mai ales jertfa dăruirii l-a dăltuit în biruitor asupra răului încetățenit prin drepturi democratice. Părintele Dumitru a rămas în memoria posterității ca model de slujire și de jertfă pentru Neam și Dumnezeu. * * * Dumitru M. Șerban-preot, s-a născut în Poiana de Sus, județul Dâmbovița la 11 Iunie 1907. Absolvă școala primară în satul natal, cursurile Seminarului Central și ale Seminarului „Patriarhul
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
Acasa > Stihuri > Semne > EREZIA PRIETENULUI DE DUMINICĂ Autor: Costel Zăgan Publicat în: Ediția nr. 1369 din 30 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Eu nu țin decât cu posteritatea Restul vă aparține Oricum n-a re nicio legătură cu timpul pro babil În replică nici gramatica nu poate întrerupe discursul candidatului la tragedia umană Deși gravitația rămâne un incon venient major Costel Zăgan, EREZII DE-O CLIPĂ II Referință
EREZIA PRIETENULUI DE DUMINICĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1369 din 30 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374374_a_375703]
-
nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - Marele Arhiereu, pe care Înaltpreasfinția Sa l-a cinstit și l-a slujit întotdeauna cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... M-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și a însemnat în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun
UN GÂND DE ALEASĂ RECUNOŞTINŢĂ ŞI DEOSEBITĂ PREŢUIRE ACUM, LA MUTAREA LA CEREŞTILE ŞI VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI DR. NICOLAE CORNEANU – MITROPOLITUL BANATULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/374411_a_375740]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
ÎMPLINIREA UNUI AN DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374542_a_375871]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
ÎMPLINIREA A TREI ANI DE LA MUTAREA LA VEŞNICELE LĂCAŞURI A ÎNALTPREASFINŢITULUI PĂRINTE ARHIEPISCOP GHERASIM CRISTEA AL RÂMNICULUI (1914 – 2014)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2 [Corola-blog/BlogPost/374563_a_375892]
-
drame a fost generoasă! Cine sunt azi, cine voi fi mâine, Doar pe puțini cofrați interesează. Că norocul la naștere vine Sau se ascunde în stea fără rază. În cărți pun a sufletului hrană, Din vremelnic destin de viețuire. Las posterității să discearnă, De-i important să-mi acorde citire. Singurătate regească Când nu mai pot duce singurătate, Pe-o idee pornesc după iubire. Prin labirintul vieții de-a străbate, Din năzuință să fac fericire. Dorință mă poartă prin tainic mister
POEZII DE COAUTOR de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373530_a_374859]
-
USR nu este reprezentanta literaturii române: USR nu-i reprezintă decât pe acei scriitori români, încă în viață, care au cerut să facă parte din această organizație. USR nu conferă talent, celebritate sau succes, nici nu facilitează suspecte relații cu posteritatea ori clasicizarea - USR este un instrument sindical, care-și solidarizează membrii pentru a dobândi respect și recunoaștere în societate. De altfel, în armonie cu sistemul de valori românești și europene, USR nu (mai) poate să fie o uniune de creație
UN OCHI PLÂNGE, ALTUL RÂDE) de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371408_a_372737]
-
și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația!... De aceea, m-aș bucura să știu că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce este și înseamnă (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată
PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE BORDAŞIU – BLÂNDUL NOSTRU PĂSTOR NONAGENAR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1602 din 21 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/374846_a_376175]
-
Benone Sinulescu! Lăsând în urma sa, într-o viață de scurtă și nedreaptă durată, doar cu cinci ani mai mult decât a romanticului poet creator al unui tezaur de poezie, ivit din ființa unei scântei, Nicolae Labiș, Toše Proeski arată în posteritate o dovadă vie a faptului că nu a fost indiferent față de folclorul românesc din care a ales să preia o melodie cu istorie: „Radu mamii”! Nu se poate limita explicarea fenomenalului talent artistic și lumina umană a tragicului artist Toše
TOŠE PROESKI, ÎNGERUL MACEDONIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1663 din 21 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374887_a_376216]
-
suită de eșecuri și nenorociri, iar alții - ceea ce este mult mai grav - de-abia pe patul de moarte. Cutremurător de pilduitor este cazul acelui american putred de bogat, care - învins de cancer la vârsta marilor împliniri - a lăsat scris pentru posteritate enormul lui regret pentru faptul că, mereu în goană după bani, n-a știut să se bucure de ceea ce bunul Dumnezeu ne-a dat cu atâta generozitate. Cu toate astea, adică în pofida evidenței privind dureroasa șubrezenie a fericirii plămădită din
SĂNĂTATEA – BUNUL CEL MAI DE PREŢ AL OMULUI de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373926_a_375255]
-
înzestrat Creatorul și Stăpânul nostru al tuturor - Domnul Dumnezeu și Mântuitorul nostru Iisus Hristos - pe care prea sfinția sa l-a cinstit și l-a slujit cu toată sinceritatea, dragostea și abnegația... M-aș bucura să știu, că atât contemporanii cât și posteritatea îi vor acorda, totdeauna, cinstea, recunoștința și prețuirea cuvenită pentru tot ce a făcut, pentru ceea ce a fost și însemnat (sau ar trebui să însemne) în conștiința și în memoria noastră colectivă, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie
EUGEN PETRESCU, GHERASIM CRISTEA (1914 – 2014). DOCUMENTAR BIOBIBLIOGRAFIC. EDITURA “ANTIM IVIREANUL”, RÂMNICU VÂLCEA, 2015, 305 PAGINI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1676 din 03 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/374041_a_375370]