5,162 matches
-
totuși și nume) de câte ori repetă supărător Eugen Suciu o anumită sintagmă inspirată în volumul Bucuria anonimatului. Dar nu despre Flashback vreau să vorbesc, ci despre cele două volume pe care Ion Bogdan Lefter tocmai le-a lansat la Romexpo, 7 postmoderni: 7 postmoderni; Ntìdulctu, Crăciun, Mul Ier, PclcutesGu. Gogei. Dani Iov, Ghiu Nedelciu, Crăciun, Muller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu și O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească. Cum ambele au o certă detentă sintetică (chiar dacă imaginile
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
nume) de câte ori repetă supărător Eugen Suciu o anumită sintagmă inspirată în volumul Bucuria anonimatului. Dar nu despre Flashback vreau să vorbesc, ci despre cele două volume pe care Ion Bogdan Lefter tocmai le-a lansat la Romexpo, 7 postmoderni: 7 postmoderni; Ntìdulctu, Crăciun, Mul Ier, PclcutesGu. Gogei. Dani Iov, Ghiu Nedelciu, Crăciun, Muller, Petculescu, Gogea, Danilov, Ghiu și O oglindă purtată de-a lungul unui drum. Fotograme din postmodernitatea românească. Cum ambele au o certă detentă sintetică (chiar dacă imaginile sunt nu
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
contururile acestea de metodă să obtureze din nou conținutul fiecărui studiu în parte. Or, de data asta măcar, ar trebui să se întâmple invers, de vreme ce despre viziune nu e mult de discutat. Ion Bogdan Lefter a fost și este un postmodern. Cât privește sumarele celor două cărți-pereche, ele nu provoacă, iarăși, cine știe ce nedumeriri. În prima, poate descumpăni o clipă interesul exagerat care li se acordă unor Valentin Petculescu și Vasile Gogea. Dar până la urmă recuperarea unor marginali e una din sarcinile
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
întâmpinare, note editoriale, recomandări, portrete, biobibliografii. Lista e foarte eterogenă, ca și dispersia în timp (de la cronici publicate în anii '80 chiar în România literară la textul de ultimă copertă pentru volumul lui Chris Tănăsescu, apărut, cred, simultan cu 7 postmoderni și cu O oglindă... în zilele Târgului), iar cuprinsul respectă, în ordinea asta, criterii tematice și alfabetice: poeții mai întâi (de la Alexandru Andrieș, Călin Angelescu, Liviu Antonesei, Iulian Băicuș sau Andrei Bodiu la Lucian Vasilescu, Lucian Vasiliu, Mihai Vieru, Matei
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
fiecare carte scrie altceva și, mai mult decât atât, scrie altfel Orice s-ar putea reproșa, dar nu că ar fi un monocord în rol de virtuoz (cum sunt atâția dintre publiciștii de azi). Capitolul despre Mircea Nedelciu din 7 postmoderni, de pildă, n-are nici în clin, nici în mânecă cu capitolul despre același din O oglindă... Analizele alunecă în zone diferite de context. Dar rămân strălucite. Din păcate, nu pot reproduce integral: „În Aventuri într-o curte interioară, primul
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
Însă de jos, din imediata apropiere a faptelor, simțurile noastre percep și modificări mai târziu invizibile, accente și nuanțe mai subtile [...] Așa a apărut pe lume generația '80!" (pp. 31-37) Într-un fel, chiar dacă mai subțire și mai restrictivă, 7 postmoderni, din care am citat, va avea, cred, mai mult noroc. Aici, Ion Bogdan Lefter își ia în serios toate disponibilitățile interpretative și, cu toată austeritatea de limbaj, devine spectaculos. Felul cum dramatizează el însuși piesele de teatru ale lui Valentin
Analiză prin sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/6224_a_7549]
-
carte, ci numai i-a adăugat unele capitole, iar pe altele le-a înlocuit. Adăugate sunt comentariile despre două cărți de care a luat act între timp, socotite „inconturnabile" pentru cine se interesează de naratologie sau de poezia modernă și postmodernă. Este vorba de Punctul de vedere, impunătorul studiu despre roman al lui Jaap Lintvelt, și de studiul lui Matei Călinescu Cinci fețe ale modernității, o „sinteză de cultură din care nicio problemă majoră a modernității nu lipsește". Un comentariu nou
Idee și expresie by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6050_a_7375]
-
și de facilitate, cât și pe cele indirecte ale cititorului experimentat, ce regăsește în ele o anume nostalgie pentru propria ucenicie într-ale artei. Aș adăuga că nu este de neglijat, în ordinea diversificării modalităților de expresie poetică în societatea postmodernă, nici emoția de grad secund pe care o induc versurile lui Topîrceanu, atunci când sunt puse pe muzică de interpreții noștri folk: emoție inferioară artistic, de acord, dar de care poeți evident mai importanți decât Topîrceanu nu au parte, în rândul
Topîrceanu, azi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/6168_a_7493]
-
Balabanov cu istoria cinematografului începând cu Le Voyage dans la Lune (1902) al lui Georges Méliès și trecând prin producțiile suprarealiste ale anilor '30, sintetizate de un fel de panopticum mirobolant. Tocmai acest dialog de la distanță conferă nu doar particularitatea postmodernă acestor filme, ci și un fel de nostalgie care le animă precum personajele animate de Morel, impunând filmul ca pe o artă a nostalgiei și definindu-i natura printr-un mise en abîme spectacular. Alte două filme pot sta împreună
Festivalul de la Wroclaw by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/6142_a_7467]
-
înșiși. Unul pe altul și fiecare pe sine. De aceea, de exemplu, prin sensul principal al poeziei lui, acela că poezia este imposibilă, e Mallarmé atât de modern. Prin sensul de suprafață, cu pălării și panglici, este, poate că este, postmodern. Așa e, ideea de progres e modernă, însă mai mult decât la democrație ea a condus, prin utopii, la dictaturi. Nu știu dacă misterele, cum ar fi păcatul originar, reprezintă voința lui Dumnezeu. Sigur e că ele reprezintă adevăruri despre
Însemnări by Livius Ciocarlie () [Corola-journal/Journalistic/6295_a_7620]
-
valorile spiritului par să fi dispărut. E o lume a unui Dumnezeu care a devenit înțelept tocmai pentru că a știut să renunțe la mândria de a fi atotputernic și la harul de a schimba destinul indivizilor umili. E un demiurg postmodern, pentru care indiferența e o formă de exprimare a ironiei divine. Primul cântec, Going Home, fixează tonul și intensitatea întregului album. Intim, asemeni unui dialog cu glas stins, el stabilește și acutele și joasele discursului pe care, de altfel, nu
Vechimea, adâncul (2) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4873_a_6198]
-
de a-i stimula creativitatea. Astfel, valența principală a „poveștii” este de catalizator al unor experiențe artistice care, prin substanța lor intimă, prin personalitatea pe care o emană, aparțin mai curând orgoliilor de tip avangardist decât unei auctorialități de expresie postmodernă. El își construiește spectacolele în afara oricărei premeditări, având drept unic gând o cât mai fidelă reprezentare a propriei identități, în ideea că arta nu este subordonată nici unui scop exterior, ci ea este, indiferent de forma sub care se manifestă, expresia
Mihail Trifan, bucuria inocentă a jocului by Catalin Davi () [Corola-journal/Journalistic/4882_a_6207]
-
În intervenția sa, Dan Zamfirescu a adus un pios ciomagiu memoriei lui E. Lovinescu.” „La el, dezordinea interioară ținea loc de complexitate.” „Îmi place schița și nu Velea.” „O specie epică nouă: romanul pisălogic.” „Stilul criticii de azi: o formă postmodernă a beției de cuvinte.” „Criticul negativist praftică o critică de anihilare.” „Ce-i lipsește culturii române? Cei șapte sute de ani de-acasă.” „Evoluția existențialismului român. De la angoase la aghioase.” „Stilul poeziei lui Ioanichie Olteanu s-a dovedit a fi cu
Spirite. Critice by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4837_a_6162]
-
nu a fost percepută ca spectaculoasă. Ceva despre postmodernism, cu exemple din America, gen Frank O’Hara și John Ashbery, școala din New York, școala Beat, chestii de genul ăsta. Circula prin sală și o carte în engleză, trasă la xerox, Postmodern American Poetry, din care Mihai înțelegea mai bine decât Stancu. Subiectul era atrăgător, dar probabil că profesorul nu prinsese o zi foarte bună.” (pp. 87 - 88) Unul din poemele pe care incandescentul Mihai i-l scrie Iustinei pare desprins, ca
Cenacluri, tabere, copilării by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5299_a_6624]
-
de cele din Lumea Întâia. O serie de țări est-europene nu au cunoscut o fază modernistă clar articulată înpotriva căreia să mobilizeze un program postmodernist și nici o societate de consum și o industrie informațională dezvoltată care să permită o continuare postmodernă. Chiar dacă limităm analiza noastră la acele țări esteuropene care pot revendica o importantă tradiție avangardistă și o economie de piață bine dezvoltată, diferențele în privința experiențelor literare sunt semnificative de la țară la țară. Cu puține excepții, în fostele țări comuniste rescrierea
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
Enciklopedija Mrtvih (1983)6 a lui Danilo Kiš sau Khazarski recnik (1984)7 a lui Milorad Pavić nu sunt interesate doar de a pune în evidență artificialitatea convențiilor narative; ele problematizează distincția esențială între reprezentarea istorică și falsificare. Aceste istorii postmoderne și altele scrise în Europa răsăriteană ne reamintesc că pentru unii croați istoria sârbească e ficțiune (și viceversa); că istoria Uniunii Sovietice, Cehoslovaciei și Iugoslaviei și-au pierdut credibilitatea după disoluția acelor federații; sau că versiunile maghiare și românești ale
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
8. Dacă adaugăm la această listă subminarea simțului realității - deja compromis de propaganda comunistă dar în continuare diluat de „isteria producției și reproducției realului”9 practicată de unele guverne de tranziție postcomunistă - nu ne miră faptul că Baudrillard este „teoreticianul postmodern cel mai popular între intelectualii ruși contemporani” de la transmiterea televizată a loviturii de stat din 1991, descrisă de unii participanți ca o „revoluție tipic postmodernă”, „un carnaval și o coridă”10. În România, relevanța lui Baudrillard se răsfrînge asupra jocurilor
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
practicată de unele guverne de tranziție postcomunistă - nu ne miră faptul că Baudrillard este „teoreticianul postmodern cel mai popular între intelectualii ruși contemporani” de la transmiterea televizată a loviturii de stat din 1991, descrisă de unii participanți ca o „revoluție tipic postmodernă”, „un carnaval și o coridă”10. În România, relevanța lui Baudrillard se răsfrînge asupra jocurilor politice televizate ce au însoțit preluarea puterii de către guvernul Iliescu, confirmând faptul că - în termenii propuși de Svetlana Boym - „condiția simulării” domină multe aspecte ale
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
modurile suprapolitizate ale producției culturale viețuiesc alături de estetismul radical și de entertainment-ul ieftin. Aș argumenta, însă, că această confuzie ideologică ce marchează un moment est-european al postmodernității necesită o reevaluare critică, pe care o oferă postmodernismul teoretic. Teoria și literatura postmoderne pot pune în discuție fragmentarea sferei sociale în povești locale de interes restrâns, dar și necesitatea unei „narațiuni singulare, atotcuprinzătoare - cu caracter național, religios, istoric, politic sau estetic - [un] conflict cu îngeri și demoni, lebede albe și negre, călăi și
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
care au trecut țările esteuropene a inclus debarasarea de o anumită „ocupație” politică și economică. Diferențele specifice contează, dar luarea în considerare a unui genus proximus poate fi foarte utilă 16. Chiar fără a-i adăuga o fațetă „postcolonială”, condiția postmodernă/ postcomunistă rămâne contradictorie și tensionată. Cum argumenta și Zygmund Bauman în urmă cu aproape trei decenii, „paradoxul etic al condiției postmoderne este că ea restituie indivizilor integritatea opțiunilor morale și a responsabilității concomitent cu deprivarea lor de comfortul unor concepte
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
considerare a unui genus proximus poate fi foarte utilă 16. Chiar fără a-i adăuga o fațetă „postcolonială”, condiția postmodernă/ postcomunistă rămâne contradictorie și tensionată. Cum argumenta și Zygmund Bauman în urmă cu aproape trei decenii, „paradoxul etic al condiției postmoderne este că ea restituie indivizilor integritatea opțiunilor morale și a responsabilității concomitent cu deprivarea lor de comfortul unor concepte universale care să-i ghideze, insuflându-le încrede în sine”17. Și totuși, chiar absența unor soluții universale încurajează căutarea unui
Paradigme în culturile literare – postmodernism, postcomunism, postcolonialitate și translingvism – by Marcel Cornis-Pope () [Corola-journal/Journalistic/5440_a_6765]
-
artei, stilul liric cu cel savant, ceea ce o face să semene cu ceva nedecis între roman și tratatul științific. Caracterul insolit al cărților lui Mircea Horia Simionescu decurge din această ironică lichidare a oricărei formule tradiționale”. Autorul valorifică, în spirit postmodern, avant la lettre, dimensiunea ludică a literaturii, înțelegând ficțiunea nu ca pe o permanentă raportare la un referent exterior ei, ci, mai curând, ca pe o punere în oglindă a portretului interior al operei, ca pe o facere și desfacere
Mircea Horia Simionescu – Dimensiuni ale prozei by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5400_a_6725]
-
celui pentru care viața înseamnă și respect pentru cutumă („ne-mbrăcăm noi frumos/ de oraș/ stăm încolonați/ ca niște salcâmi pierduți la ușă”), dar și înaltă viziune estetică. Așa cum, în vechime, animalele reprezentau liantul între casă și lumea divină, motanul postmodern al lui Eugen Suciu e pendulul de care atârnă, la un capăt, viața simplă, iar de celălalt înalta aspirație creatoare. Material și imaterial, motanul Eustache girează soliditatea pactului mereu pus în discuție, niciodată negociabil, dintre artist și operă. Inefabilul, de-
Cronică literară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5129_a_6454]
-
ascund înțelesurile de dincolo de arhitectura spațială întruchipată de aceste corpuri. Camera 1306 (I Am Myself), spectacolul - instalație pentru o cameră de hotel, conceput de coregraful Cosmin Manolescu, în unul dintre apartamentele Hotelului InterContinental, partener asociat, se încadrează întru totul fenomenului postmodern mai sus pomenit, însumând toate caracteristicile sale atât prin modul de realizare, cât și prin diversitatea reacțiilor posibile. Conceput și interpretat de Cosmin Manolescu împreună cu Catrinel Catană, spectacolulinstalaț ie a fost produs de Fundația Gabriela Tudor și de Centrul Național
SPECTACOL-INSTALAȚIE pentru o cameră de hotel by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/5336_a_6661]
-
fiind chiar protagonistul. Fie că sunt prieteni din copilărie (Andrei Ghireev), fie că e vorba de câte un guru al advertisingului (Morkovin), personajele joacă numai roluri episodice, contribuind fiecare în felul lui la evoluția lui Tatarski, ca într-un basm (postmodern) în care avem de-a face cu o inițiere. Dacă la toate acestea adăugăm mult ezoterism mesopotamiam (a se reciti, cu nespuse delicii, capitolul Cele trei ghicitori ale lui Iștar), învățături budiste, și multe, foarte multe substanțe și produse cu
Generația Pepsi by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5340_a_6665]