1,360 matches
-
a lumii sufletești. Prin combinația celor patru elemente rezultă mișcarea, care în forme diferite determină viața sufletească. Aceasta este teza de bază a lui Empedocle pentru explicarea cunoașterii senzoriale. Empedocle emite ipoteza "revărsării" elementelor de combinație. În acest sens, el postulează că în timpul combinării elementelor au loc scurgeri. Acestea determină ca atomii să se strecoare în porii altor obiecte materiale. Nașterea senzației are loc prin strecurarea acestor revărsări de atomi prin pori. Întrucât porii sunt de diferite mărimi, aceștia pătrund în
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
filosofice antice a fost Platon. Filosoful Platon este un reprezentant tipic al ideologiei forțelor reacționare a acelor vremuri (epoca sclavagistă). Așa se explică faptul că, în concepția sa, la originea întregii lumi și a omului însuși există Idei. Platon a postulat că la baza lumii sunt Ideile, în care se află rostul lucrurilor, toate produsele activității umane. El a fost păstrat în istoria gândirii psihologice pentru modul în care a formulat și explicat este adevărat, doar indirect unele din problemele principale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Th. d'Aquino a acostat vremelnic la idealismul lui Platon. Spre deosebire însă de acesta, aici nu conceptele sunt încărcate cu substanțialitate, ci replicile (copiile) celor reflectate senzorial. Astfel, diferit de neotomismul fenomenologic din psihologia actuală, Th. d'Aquino postulează că aceste replici senzoriale se nasc nu ca rezultat al activității individuale, ci ca produs ales, lăuntric, al conștiinței dumnezeiești, al intervenției unei intenționalități lăuntrice divine, prin care ele se actualizează, ies la vedere. În filosofia tomistă, replicile senzoriale sunt
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a psihologiei. Este interesant cum în relevarea acestei noi realități geometrice a fost eliminată condiția credo-ului scolastic. Și aceasta, independent de faptul dacă în acele lucruri și fenomene există sau nu viață. Cu această perspectivă de gândire s-a postulat că la baza schimbării raporturilor dintre corpuri se află doar influențele pe care acestea le suportă, acțiunile unor lucruri asupra altora și nu forțe divine de o altă natură. O viziune care zădărnicește determinismul dominant, acela al influențelor subordonate sentimental
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
Nu a admis soluția, potrivit căreia, înnăscute ar putea fi cumva și unele concepte și gânduri; a considerat că acestea se constituie doar pe baza experienței. Totul pornește de la elementele primare ale senzațiilor, care preexistă în structura sistemului nervos. A postulat în acest fel o întrepătrundere încă insuficient determinată dintre activitatea psihică și cea nervoasă. A fost făcut, însă, începutul pentru ca în activitatea nervoasă să se caute suportul material al activității psihice. 2. Senzualismul mașinist al lui La Mettrie În Franța
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
între doi agenți stimulatori ce acționează simultan asupra pielii se poate face deosebire doar dacă aceștia se află la o distanță suficient de mare unul de celălalt, și că aceste distanțe sunt diferite pentru diferite părți ale corpului. A fost postulat aici și cazul în care subiectul simte doar o singură senzație când cei doi excitanți tactili ating o zonă cu doar o singură inervare. Întreaga suprafață a pielii poate fi considerată o sumă de hărți senzoriale tactile de diferite mărimi
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
a rămas însă consecvent ipotezei și conceptului pe care l-a propus pentru explicarea funcțiilor senzoriale, care era ceva mai mult decât explicația dată până atunci activității reflexe. Timpul avea să-i dea dreptate și pe mai departe, când a postulat existența unui "organ cerebrospinal", cu funcție de adaptare a organismelor la mediu. S-a înșelat însă când a susținut că "mecanismele" propuse de el pot să nu aibă nici o legătură cu teoria reflexului. De asemenea, a negat că acest "reflex" ar
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
au urmat au completat acest gol lăsat de Pflüger. 4. Contribuția lui Hermann von Helmholtz Fiziologia modalităților senzoriale a fost profund influențată de noua concepție evoluționistă, care a surprins-o în rigiditatea soluțiilor ei mecaniciste inițiale. Drept rezultat s-a postulat creșterea însemnătății mediatoare a sistemului nervos, considerându-se că acest lucru putea oferi soluții pentru explicarea fiziologică a reflectării senzoriale. În acest sens, s-a început prin formularea unor noi categorii conceptuale prin care se urmărea să se surprindă relațiile
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
lui Wundt, a fost reprezentat de experiență. Experiența era acel ceva care se prezenta sub forma "simțămintelor interne" ce se cereau diferențiate de cele externe, care pot fi studiate pe cale introspectivă. Mai mult, ca obiect de cunoaștere psihologică mai este postulată și "experiența nemijlocită" care, la rându-i, poate fi investigată din mai multe perspective. Prin această soluție Wundt se delimitează de perspectiva de abordare teologică, care slăvea eternitatea și indivizibilitatea experienței. În acest fel s-a făcut din experiență un
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
o combinație a elementelor de roșu, verde, violet. În acord cu această ipoteză toate celelalte culori și nuanțe ale acestora sunt expresia combinațiilor posibile dintre cele trei elemente de culoare. În plus, la baza reflectării senzoriale a culorilor, Hering a postulat intervenția unui mecanism biochimic diferit, de asimilație și dezasimilație. Pe baza acestuia se constituie contrastele de culoare alb-negru, roșu-verde, galben-albastru. Asimilația biochimică produce o culoare, pe baza asimilației contrastului ei, apare altă culoare. Diversitatea în care culorile sunt simțite este
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
baza proceselor psihice, pe care le-a considerat "atomi" ai activității conștiente, și a proprietăților acestora. Dar această perspectivă investigativă, în final, se dovedește deșartă și inutilă, deoarece nu se ajunge la eficiență în viața socială. În schimb, Münstemberg a postulat pentru promovarea unor categorii "ideografice", care acționează la nivel supraindi-vidual în viața psihică prin intervenția unor factori culturali. Aceștia sunt cei care conferă valoare activității psihice, vieții spirituale. 7.6. Psihologia "înțelegerii" a lui Dilthey În timp ce fundamentele gândirii psihologice ale
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
elementelor implicate. Conceptul de izomorfism la care se face referire în teoria gestaltistă își are originea în monada deja lansată de Leibniz, cu ajutorul căreia a fost deja stabilită o primă corelație dintre domeniul fizicii și cel al conștiinței. Gestaltiștii au postulat existența unui corespondent izomorfic fizic al structurilor reflectate, al celor ce stau la baza activității psihice, cu ceea ce se întâmplă în organizarea gestaltului. Însemnătatea izomorfismului postulat constă în corespondența unui element sau a unor grupe de elemente din obiectul reflectat
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
contemporan cu I.P. Pavlov. El a pus bazele acestei orientări în psihologie într-un context în care preocupările ce țin de psihismul reflectării inconștiente au fost formulate mai înainte, de filosofii din secolul al XIX-lea, de cei care au postulat primordialitatea vieții instinctive în comportare. Acestora li s-au adăugat o seamă de alți naturaliști, neurologi, fiziologi, medici și psihologi, interesați să realizeze aplicații în domeniul psihologiei, să studieze problematica răspândită a isteriei, pe cea a hipnozei sau sugestiei, tot
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
nouvelles axées sur le conflit n'ont pas un effet uniforme sur les spectateurs. Les aspects particuliers d'un conflit politique qui sont accentués dans les nouvelles influencent la façon dont les citoyens comprennent ce conflit. En plus, un autre postulat de la recherche a été que les encadrements des conflits politiques varient en style et sujet, et que les citoyens réagissent à cette variation. En d'autres termes, les conflits civilisés encouragent les citoyens d'avoir plus de confiance politique et
Conflictele din ştiri. Impactul asupra cinismului, încrederii şi participării politice by Mădălina-Virginia Boţan [Corola-publishinghouse/Journalistic/928_a_2436]
-
și cei extralingvistici concură la configurarea unor profiluri distincte, caracterizarea fiecărui tip de limbaj realizându-se, de regulă, prin raportare la trei elemente de referință: criteriul contextului, criteriul emitentului și cel al conținuturilor. Înțelegând limbajul ca logos semantikos, concepție care postulează primordialitatea funcției/finalității semnificative în raport cu potențialele determinări ulterioare ale vorbirii (ale limbajului în uz), Aristotel deosebește trei finalități discursive: finalitatea apofantică (științifică sau rațională, concretizată în raportul adevărat/fals), finalitatea pragmatică (practică, determinată de valorile eficacității practice) și finalitatea poetică
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
context. Pe lângă aceste elemente, contextul mai cuprinde: informații extrase din interpretarea enunțurilor anterioare și informații perceptuale, acestea făcând obiectul memoriei pe termen mediu, care păstrează pentru o perioadă limitată informații care au făcut deja obiectul unor interpretări recente. Teoria pertinenței postulează un al treilea tip de memorie, memoria pe termen scurt sau memoria de lucru, care servește la gruparea informațiilor necesare interpretării datelor în curs. Potrivit lui Anne Reboul și Jacques Moeschler, "contextul corespunde, grosso modo, informațiilor din memoria pe termen scurt
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
tîrziu, Jean Calvin publică în latină Institutio religionis christianae, lucrare pe care o traduce el însuși în limba franceză în 1541 și în care reia ideile lutherane ale *sacerdoțiului universal, autorității exclusiv a Bibliei și a *justificării prin credință care postulează, după părerea lui, predestinarea. Începînd din 1534 și mai ales după 1540 și după răspîndirea protestantismului aproape numai sub forma calvinismului, măsurile represive se înmulțesc și sînt accentuate și mai mult prin urcarea pe tron al lui Henric al II
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
recuperat din leziuni ale unui animal de laborator bolnav. Aceste criterii rămân bazele pentru elucidarea agenților infecțioși. De exemplu, Streptococul mutans a arătat că îndeplinește postulatele lui Koch că agent etiologic în cariile dentare. Oricum, există dificultăți în aplicarea acestor postulate în alte tipuri de boli, inclusiv parodontita. Trei probleme principale sunt : inabilitatea de a cultiva toate microorganismele ce au fost asociate cu boala (de exemplu multe dintre spirochetele oraleă, dificultățile inerente în definirea și cultivarea zonelor de boală activă lipsa
T r atame n tul conserv a tor în boa la parod on t a l ă by Bogdan Vascu, Ana Maria Fatu () [Corola-publishinghouse/Science/91768_a_92401]
-
a spus că influența crescîndă a acestui tip de gîndire a condus la nașterea mentalității moderne, ea fiind caracterizată printr-un raport față de real întemeiat pe postulatul unui Dumnezeu ascuns ori al unui Dumnezeu mort. Dar, în fond, modernitatea nominalistă postulează înainte de toate un Dumnezeu ininteligibil, de care cunoașterea umană se poate dispensa, pe care ea se decide să îl piardă din vedere. După cîteva secole, din transcendența preaseparată de lume a divinului a decurs principiul laicității tari (à la française
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
sur l'Islam, ed. cit., pp. 39-42) afirmă că s-au ivit foarte de timpuriu în imperiile islamice. numai o teologie apofatică, ci și o sociologie apofatică. Ea ar defini socialul prin negație : ar nega suveranitatea societății asupra persoanei, ar postula o ierarhie care recunoaște primatul persoanei asupra societății, al societății asupra statului. Tema omului interior, față de care omul exterior trupesc, finit, perisabil, mundan, social e doar un aspect limitativ, necesar, dar nu dominant, străbate filozofiile și religiile lumii. ̨ nsă
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
este, dimpotrivă, o Lume Nouă, căreia nu i se văd granițele, care e verosimil să nu aibă granițe. Deși preia o parte dintre postulatele cusane, știința modernă apucă, desigur, într-o cu totul altă direcție decît docta ignorantia cusană. Dacă postulează imperfecțiunea universului, aceasta din urmă îl folosește ca materie pentru o trecere la limită către perfecțiunea divinului. Dacă Nicolaus Cusanus insistă pe limita capacităților umane de cunoaștere, e pentru că le raportează la știința infinită și le pune în colaborare cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
20. În final, se arată că dovezile sunt deplasate din punct de vedere axiologic. Cu toate că Immanuel Kant a renunțat la unele dovezi raționale în favoarea existenței lui Dumnezeu, el a susținut că din punct de vedere moral este necesar să îl postulăm pe Dumnezeu. Această deplasare de la ceea ce este raționalmente necesar la ceea ce este moralmente cerut semnalează o altă deplasare în atitudinea modernă față de dovezile raționale care vizează existența lui Dumnezeu. Kant argumenta că datoria morală cere ca oamenii să caute binele
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
morale ar fi aruncate peste bord și nu aș putea să mă lepăd de ele fără să devin insuportabil în proprii mei ochi"22. Nu toți gânditorii religioși moderni sunt de aceeași părere cu Kant în ce privește nevoia de a-L postula pe Dumnezeu pentru garantarea împlinirii datoriei morale. Există și gânditori care susțin că dovezile teiste ar fi deplasate din punct de vedere axiologic. Ei consideră că dacă există vreo valoare în dovezile teiste aceasta ar putea fi greșit plasată. Care
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
pentru omul finit, aflat într-un timp limitat. 6. Dar necesitatea morală de a face ceva implică posibilitatea de a face acel ceva ("trebuie" implică "pot"). 7. De aceea, este necesar din punct de vedere moral (adică practic) să se postuleze: a. o dumnezeire, care să facă posibilă această unitate (adică puterea de a le aduce la un loc); b. nemurirea, pentru ca această unitate să poată fi realizată (adică timpul dincolo de această viață pentru a o face)48. Bineînțeles că trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]
-
sau ale utilitariștilor. În principiu, trebuie să reținem în legătură cu argumentul lui Kant că acesta vorbește, până la urmă, despre faptul că omul ar trebui să trăiască așa ca și cum ar exista Dumnezeu. Kant nu susține că experiența morală cere ca omul să postuleze că există realmente Dumnezeu 49. Chiar dacă argumentul lui Kant se dovedește a fi doar un postulat, există filosofi care plecând de la el, au construit argumente raționale cu privire la existența lui Dumnezeu. Unul dintre aceștia este Hastings Rashdall, care argumentează că trebuie
Argumentul ontologic în filosofia analitică. O reevaluare din perspectiva conceptului de existenţă necesară by Vlad Vasile Andreica () [Corola-publishinghouse/Science/891_a_2399]