1,516 matches
-
Deși s-ar crede că este un mecanism mistic, se pare că ar fi o funcție a sistemului nervos central (Landy, 1985, p. 390). # Se poate observa că, potrivit acestui postulat, bazele cauzale ale satisfacției sunt fiziologice. Un al doilea postulat: procesele oponente devin mai puternice de fiecare dată când sunt activate − altfel spus, același stimul poate avea efecte diferite asupra satisfacției individului, în funcție de cât de des a experimentat individul stimulul respectiv în trecut. SHAPE \* MERGEFORMAT Fig. 15.18 − Răspuns emoțional
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
procesele oponente după mai multe aplicări ale stimulului. Se observă că situația se prezintă relativ asemănătoare cu cea din fig. 15.17, cu deosebirea că procesul oponent înregistrează o creștere puternică, el fiind mai intens și mai extins. Cu ajutorul acestui postulat înțelegem mai bine o serie de situații din viața curentă și organizațională. Astfel, înțelegem că munca este nesatisfăcătoare nu prin ea însăși, ci atunci când individul este expus repetat la același fel de muncă. Răspunsul fiziologic creat de această situație îndepărtează
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
sistem al organizațiilor, precum și analizei strategice a actorilor care permit o mai bună identificare a „nodurilor” tensiunilor și „axelor” conflictelor, acestea nefiind altceva decât zonele de incertitudine și puterea care creează spațiul conflictelor potențiale sau reale. Christine Marsau (2005), preluând postulatele analizei strategice ale actorilor elaborate de Crozier și Friedberg, precum și componentele-cheie ale acesteia (actor, schimbare, decizie, putere, strategie, sistem, zonă de incertitudine), stăruie asupra impactului acesteia asupra acțiunilor colective și oferă în final o grilă de analiză a componentelor conflictelor
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
evaluat în termenii bunei sau proastei funcționări la nivelul individului sau al organizației. În general conflictul generează presiuni care împing la reducerea lui, însă conflictele cronice persistă și durează într-o anumită situație (Pondy, 1967, p. 320). # Pornind de la aceste postulate Pondy a conceput un model procesual al conflictului în cinci stadii (vezi figura 16.6.). Fgura 16.6 − Un model procesual al conflictului în cinci stadii Stadiul 1: conflictul latent. Reprezintă o stare potențială, virtuală a conflictului, datorată în principal
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
principială sau negociere pe baza caracteristicilor, pe care însă comentatorii lor o denumesc chiar mai bine, și anume metoda negocierii raționale (vezi, de exemplu, Stimec, 2005, pp. 35-45). Personal, aș numi-o metoda negocierii raționalizatoare. Noua metodă pornește de la următoarele postulate: Nu confundați oamenii cu problemele în discuție! Concentrați-vă asupra intereselor, nu asupra pozițiilor! Înainte de a lua o decizie, gândiți-vă la diferite alternative! Insistați ca rezultatele să se bazeze pe criterii obiective! Prescurtat metoda ar putea fi abreviată sub
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
lasându-i pe cititori să desprindă singuri criteriile de clasificare ce reies mai mult într-o manieră implicită din chiar clasificarea efectuată. Oferim cu titlu de exemplu câteva dintre aceste clasificări: Souni (1998, pp. 149-151) propune strategia convergenței (bazată pe următorul postulat: „căutați ceea ce vă apropie în mod sincer de adversar și atrageți-l spre obiectivele dumneavastră reciproce”) și strategia IVACAR (Informații - recoltați maximum de informații despre adversar!; Valori - identificați valorile supreme ale adversarului!; Argumente - integrați argumentele dumneavoastră în propriile valori ale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
RUANO-BORBALAN Jean-Claude (coordonator), L’Identité, ed. cit. Φ Aculturație, ALTERITATE, BILINGVISM, Comunitate, Cultură, ETNICITATE, Etnie, IDENTITĂȚI CULTURALE, INTERCULTURAL (didactica Î), NAȚIUNE, POPOR, Recunoaștere (politică de Î), SINCRETISM, SOCIALIZARE, Stereotip Apartheidtc "Apartheid" Φ COTE, Discriminare, Excludere, RASISM Arie culturalătc "Arie culturală" Postulat de Școala difuzionistă, conceptul antropologic de arie culturală (În germană, Kulturkreis; În engleză, culture area) definește un spațiu geografic și social (un teritoriu) În cadrul căruia se răspândesc și se face schimb de credințe, obiecte materiale, raporturi sociale, ritualuri, sisteme de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lor. Posibilitatea unei Îmbogățiri culturale reciproce este o idee de dată recentă, la apariția căreia au contribuit interdependența economiilor și fluxurile emigrațiilor. Indiferent dacă ne bazăm pe o teorie a „câmpurilor”, ne situăm Într-o perspectivă interacționistă sau aderăm la postulatele etnometodologiei, ar mai fi de menționat o mulțime de teme de discuție. Să semnalăm În special studierea stilurilor de viață și a tipurilor de sociabilitate, analiza impactului mass-media și a determinanților creației artistice, dezbaterile asupra relativismului și etnicității sau asupra
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
principe de la modernité, Paris, Cerf/Cujas. REMOND René (1976), L’ Anticléricalisme en France de 1815 à nos jours, Paris, Complexe. WILLAIME Jean-Paul (coordonator) (1990), Univers scolaire et religions, Paris, Cerf. Φ Conflict, Ideologie, POPOR, Religie Limbi regionaletc "Limbi regionale" Un postulat comun antropologiei, etnografiei și geografiei secolului al XIX-lea stipulează că „limba este adevărata trăsătură caracteristică ce distinge o națiune de alta”, după cum scria și Marcel Mauss În anii ’20 ai secolului următor. În acest sens, ea constituie un patrimoniu
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
naturii umane, Înscrise În noi din fragedă pruncie și fără vreun scop prestabilit În psihologia indivizilor. Mobilizările naționaliste servesc la perpetuarea grupului și la conservarea identității sale (Van den Berghe, 1975). Mai nuanțată, teoria „primordialistă” se bazează totuși pe același postulat al naționalismului inevitabil și util În exprimarea coeziunii identitare. Principalul creator al acesteia, Clifford Geertz, pune astfel accentul pe importanța „legăturilor primordiale”. Bazate pe „sânge” și pe „rasă”, aceste legături sunt ireductibile. Individul nu poate scăpa de dominația lor. Crisparea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
adesea, În limbajul politico-militant și mediatic, despre „rasismul anti-imigranți”. Însă „imigranții” nu pot alcătui o rasă și cererea de expulzare a acestora nu face decât rareori apel la teza inegalității, bazându-se mai curând pe axioma incompatibilității culturale sau pe postulatul diferențelor mentale ireconciliabile, pe fondul unui conflict fatal Între civilizații. Putem conveni să numim deocamdată „rasism curent” ansamblul format din atitudini și comportamente de respingere care nu recurg neapărat la biologie pentru a declara inferioritatea unora, ci absolutizează originea etno-culturală
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
puțin (regăsim aici tema rezistenței stereotipurilor la schimbare). Aceste predispoziții pot astfel determina credințele și alegerile la vârsta adultă, În interferență atât cu respectarea normei sociale, cât și cu alegerile „raționale” bazate pe interesul personal (Sears, 1983, p. 80). De unde postulatul stabilității sau continuității atitudinilor specifice actorilor sociali Încă din copilărie. În ceea ce privește individualismul, acesta cuprinde atât normele meritocratice ă legate de talent, muncă și efortul personal, de disciplină, de voința de a reuși și de responsabilitatea individuală (Kinder și Sears, 1981
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
prea multă identitate colectivă și că aceasta le lipsește cu desăvârșire. Mai trebuie, de asemenea, să arătăm că acestor două dimensiuni (paleorasistă și neorasistă) li se adaugă, În mediile intelectuale, precum și În numeroase studii savante (care transformă pe nesimțite În postulate metodologice o serie de presupoziții ideologic antirasiste), o altă componentă, care ține de zona de ambiguitate ce face posibilă reunirea pozițiilor rasiste și antirasiste și În care se pot recunoaște fără dificultăți tezele atât de dragi teoreticienilor „rasismului instituțional”, mai
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
lingvistice: lingvistica de corpus. Cele mai multe contribuții aparțin, în acest domeniu, specialiștilor străini, dar există și în spațiul românesc lingviști ale căror lucrări sînt consacrate analizei de corpus: Luminița Cărăușu, Liliana Ionescu Ruxăndoiu etc. D. Maingueneau observă că, prin cele două postulate metodologice, abordarea inductivă și preeminența acordată secvențialității în descriere, analiza conversației se distinge atît de analiza discursului, cît și de abordările interacționiste inspirate de E. Goffman. V. alteritate, conversație, corpus, discurs, enunț. DSL 2001; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; GA 2005; BUSSMANN
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
al unei expuneri sau al unei opere, cînd argumentele și constatările se constituie într-o suită de discursuri conexate printr-o idee comună. Există însă și posibilitatea ca enunțul ce reprezintă concluzia să fie exprimat inițial, așa cum se întîmplă cu postulatul din limbajul matematicii, pentru ca, apoi, să urmeze enunțul sau enunțurile care o întemeiază. În aceeași poziție inițială se află concluzia și atunci cînd reprezintă un punct de vedere al cuiva într-o argumentare atunci cînd există o problemă controversată, în funcție de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și impune o perspectivă interdisciplinară, situîndu-se la intersecția lingvisticii cu informatica, statistica, istoria și sociologia. Metodele de tip lexicometric pleacă, în a n a l i z a d i s c u r s u l u i, de la postulatul corespondențelor inerente dintre texte / discursuri, orice text fiind de fapt un spațiu de întîlnire a unor enunțuri ce trimit la texte diferite, iar variabilele socio- istorice găsind un punct de incidență la suprafața textuală. Ele au fost folosite în diverse
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
recunoașterea, fondată empiric și necesară din punct de vedere descriptiv, a principiilor de tipul celor avute în vedere de H. P. Grice. De altfel, la alți lingviști se găsesc constatări similare, dar în loc de maxime sînt denumite legi ale discursului sau postulate ale conversației. Pe de altă parte, au existat încercări de a extinde lista, adăugîndu-i un corpus de "reguli de politețe", cu funcția de a menține armonia în relațiile interpersonale. V. implicit, legi ale discursului, negociere, pertinență, politețe. MOESCHLER - REBOUL 1994
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
microunivers" este asociat "schematizării". Teoria schematizării a fost dezvoltată de J.-B. Grize (în 1996), care propune un model diferit de comunicare, de interacțiune verbală, o nouă alternativă pentru schemele de comunicare existente în lingvistică. El formulează o serie de postulate de bază, plecînd de la recunoașterea imaginilor și reprezentărilor pre-construite în relația dintre interlocutori. În semantică, microuniversul este perceput drept un ansamblu semantic ce generează diferite discursuri în care se materializează sintagmatic prin izotopie. În organizarea semantică a discursului, microuniversul nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
NM SCHEMATIZARE. Teoria "schematizării" a fost dezvoltată de J.-B. Grize, care a propus un model de interacțiune verbală ce constituie o alternativă la schemele anterioare ale comunicării. Pe terenul logicii naturale, J.-B. Grize a formulat, în 1996, cinci postulate de bază în acest sens: 1) postularea dialogismului (preluat de la M. Bahtin) care vizează circumstanțele schimbului și ale enunțării: cei doi parteneri ai interacțiunii este la fel de activi în construcția sensului; 2) postulatul de situare a interlocutorilor, care prezintă o dimensiune
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
J.-B. Grize a formulat, în 1996, cinci postulate de bază în acest sens: 1) postularea dialogismului (preluat de la M. Bahtin) care vizează circumstanțele schimbului și ale enunțării: cei doi parteneri ai interacțiunii este la fel de activi în construcția sensului; 2) postulatul de situare a interlocutorilor, care prezintă o dimensiune concretă (timp, loc, finalitate a discursului) și o dimensiune teoretică (cadrul socio-istoric dat); 3) postulatul reprezentărilor, potrivit căruia există o combinare a reprezentărilor pe care locutorul și interlocutorul o au despre ei
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
circumstanțele schimbului și ale enunțării: cei doi parteneri ai interacțiunii este la fel de activi în construcția sensului; 2) postulatul de situare a interlocutorilor, care prezintă o dimensiune concretă (timp, loc, finalitate a discursului) și o dimensiune teoretică (cadrul socio-istoric dat); 3) postulatul reprezentărilor, potrivit căruia există o combinare a reprezentărilor pe care locutorul și interlocutorul o au despre ei înșiși și despre tema discuției; 4) postulatul preconstrucției culturale, reprezentate de ansamblul cunoștințelor organizate ce sînt combinate între ele în cazul schimbului și
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
o dimensiune concretă (timp, loc, finalitate a discursului) și o dimensiune teoretică (cadrul socio-istoric dat); 3) postulatul reprezentărilor, potrivit căruia există o combinare a reprezentărilor pe care locutorul și interlocutorul o au despre ei înșiși și despre tema discuției; 4) postulatul preconstrucției culturale, reprezentate de ansamblul cunoștințelor organizate ce sînt combinate între ele în cazul schimbului și care constituie filtrul verbal și social în construirea discursului; 5) postulatul construcției obiectelor, căci obiectele discursului constituie referenții schematizării, iar construcția este o co-construcție
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
locutorul și interlocutorul o au despre ei înșiși și despre tema discuției; 4) postulatul preconstrucției culturale, reprezentate de ansamblul cunoștințelor organizate ce sînt combinate între ele în cazul schimbului și care constituie filtrul verbal și social în construirea discursului; 5) postulatul construcției obiectelor, căci obiectele discursului constituie referenții schematizării, iar construcția este o co-construcție ce rezultă din conjugarea punctelor de vedere ale interlocutorilor. Pornind de aici, J. -M. Adam a subliniat patru accepții ale noțiunii "schematizare" pe care o integrează cadrului
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aceasta se raportează deseori greșit la complexitatea enunțurilor efective, atunci cînd același enunț asociază mai multe funcții a căror punere în relație este dificilă. În orice caz, aceste tipologii se sprijină pe principii sociologice și psihologice fundamentate chiar ele pe postulate filozofice implicite greu de validat. Tipologiile situaționale evocă domeniul activității sociale în care se exercită discursul și, astfel, s-au realizat clasificări care grupează discursurile în funcție de diferite domenii sociale (școală, familie, media etc.). Se obțin în acest mod genuri de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
și fiziopatologice, nu este deloc nelimitat, ci dimpotrivă, el este restrâns la un joc relativ redus de tipare, determinate de predominanțele funcționale, care precum se știe, nu sunt nici ele nelimitate. Din lucrările moderne asupra tipologiei umane rezultă următoarele două postulate fundamentale: 1. Toate particularitățile unui individ uman sunt determinate în raport cu tipul său general. 2. Tipurile posibile în ordinea normală sunt întotdeauna limitate ca număr, ceea ce le fac cognoscibile și descriptibile. Urmează deci, că particularitățile morfologice, fiziologice și psihice ale omului
Chirurgia modernă a sindroamelor posttuberculoase. Tuberculoză și homeopatie by Alexandru-Mihail Boțianu, Petre Vlah-Horea Boțianu, Oana-Raluca Lucaciu () [Corola-publishinghouse/Science/91974_a_92469]