2,007 matches
-
sugestiile simbolice ale unor întâmplări mărunte dezvoltate fie în cheie lirică, poematică, fie în manieră ironic-fantezistă. Protagonistul povestirilor este, în mod obișnuit, un tânăr, un adolescent (fără nume ori cu numele Trică sau Anselmus), tip de singuratic vagant, inadaptat, uneori pradă reveriilor, alteori în conflict cu lumea (cu banalitatea urâtului, cu răul), mai mult, hipersensibil, nevrotic decât un revoltat furios. Prozatorul construiește parabole delicate care traduc stările (acțiunile) personajului, ca în Fluturele alb, sau înscenează „comediile” inocente (care sfârșesc adesea rău
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287307_a_288636]
-
de împerechere pot să varieze în interiorul unei specii, putând căpăta valori de strategii evoluționare stabile (SES) în funcție de factorii de mediu ecologic și social (de exemplu: distribuția spațială a unui sex, accesul la resursele de hrană, intensitatea factorilor selectivi de tip pradă - prădător, tipul de organizare socială etc.), existența comportamentului biparental ș.a.m.d. Studiul modelelor de împerechere la diferitele specii de animale au oferit și continuă să ofere o bază importantă de cunoștințe necesare înțelegerii strategiilor de împerechere la specia umană
[Corola-publishinghouse/Science/2124_a_3449]
-
face plăcere să-și bată joc de toate valorile nobililor 349. Ea distruge întreaga familie a aristocraților Hugon, îl seduce pe adolescentul Georges și pe fratele lui mai mare care vine să-i ceară socoteală, dar îi cade și el pradă. Rivalitatea fraților, întemnițarea lui Philippe,care comite o fraudă golind caznaua militară pentru a o cuceri pe Nana, lipsește familia de noțiunea valorilor clasei lor350. Similitudinea s i ț u a ț i i l o r m a ț
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vitele din locul unde ne aflam. Mai toți ne-am descălțat bocancii scorojiți și înaintam cu greu pe asfaltul fierbinte. Aproape de Alba Iulia lumea ieșise pe câmp, încercând să adune ce mai era cu putință, înainte de a fi distrus sau prădat de sovietici. Mulți din cei de pe câmp au venit la marginea șoselei să ne vadă. Printre curioși se aflau două surori ale camaradului Schiau Ion; recunoscându-l, au alertat lumea și fiecare a venit cu vase cu apă, cu traiste
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
la mașinile de formula I, decolau de pe pistă, se răsturnau, Ciprian Porumbescu stația, viaduct, are "Balada", dar Enescu e din coastă eminesciană! tunel, în urmă turnul termocentralei Suceava printre dealuri, 20-25 km est, nu mai înseamnă orașul, grea jertfă prezentul, pradă firea ca să fie, Lucăcești prezentul sînt eu, mai înainte era pentru mine, biserica de sat albă pe jumătate, cea cu depărtarea pe vîrful turlelor, Valea Moldovei cum încalecă liniile 2-3 ținuturi de munți, pereții de decinde, Berchișești steagul pe fațadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
36 de ani din Pungești, care a declarat în scris următoarele: „În ziua de Sf. Toader (10 Martie) văzând că o mulțime de țigani și de români (subl.ns.) au năvălit în târgușor și s’au apucat de stricat și prădat dughenile, eu cu jandarmii am dat ajutor la gonirea țiganilor (subl.ns.) și la strângerea lucrurilor furate de dânșii. Printre cei ce stricau și jefuiau dughenile am cunoscut numai pe Gh. Onofrei și T. Chiriac din Cursești”. Cât despre V.
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
consătean din Racova care i-a îndemnat la răzmeriță. Cetățeanul Vasile Roman, de 28 de ani din Cursești nu a avut ce spune anchetatorilor datorită faptului că „... geandarmul Melian m’a alungat acasă”, prin urmare habar nu avea cine a prădat Pungeștii. Foarte interesantă și tragică este relatarea curseșteanului Neculai Popescu, însurat, de 35 de ani, care a participat la asedierea curții boierești din târgușorul Pungești. Iată ce a declarat, printre altele, acest martor: „...când am ajuns (la Pungești, n.a.) am
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
de către organele competente care în cvasi-majoritatea lor luaseră drumul refugiului lăsând orașul de izbeliște. Ce-i drept, soldații ruși nu știau să facă deosebirea dintre evrei și români (și probabil nici nu-i interesa odată ce se considerau pe teritoriu inamic), prădându-i de numeroase bunuri, atât pe autohtoni cât și pe alogeni. Desigur, comercianții evrei au avut cel mai mult de suferit, deoarece puseseră monopol pe mănosul centru al Vasluiului, cu străzile înțesate de magazine precum: Hagi Chiriac, I.C. Brătianu (fost
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
patru luni căci, după cum se știe, perfizii ruși ne fixaseră plata datoriilor de război pe un interval de 6 (șase!) ani! Chiar dacă mi s-a părut greu, am făcut, totuși, un total general ca să aflăm de câți bani ne-au prădat proaspeții „aliați”: 1.092.794.434 de lei! O sumă enormă pentru un județ sărac așa cum era Fălciul acelor ani, afectat atât de operațiunile de război, cât și de jafurile armatelor germane și, mai ales, ale celor rusești invadatoare. Mai
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
uimire o lume căreia îi refuzase cu obstinație dimensiunea paradigmatică a adevărului și esenței, poetul se regăsește plin de bucurie în corpuri și obiecte, încredințându-se de calitatea ultimă a realului („Nu există alt cuvânt decât cuvântul”) și lăsându-se pradă freneziei dionisiace care stăpânește lumea lui Saturn: „Mă însoțește luna pas cu pas / La capul meu o am de când mă știu / Să-i mor pe lume stea și ultim fiu / Mă însoțește luna pas cu pas. Puterea-i e acum
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289939_a_291268]
-
s-a dovedit extrem de utilă. Când eram eu la mijloc, actorii știau că trebuie să se aștepte la deprimări nervoase și lacrimi. Multora le plăcea: actorii sunt masochiști și narcisiști în același timp. Mi-l amintesc bine pe Gilbert Opian pradă isteriei, dar gustându-și din plin istericalele. Fetele, desigur, plângeau tot timpul. Când, avansat în carieră, am regizat o piesă în care juca Clement, plângeam amândoi. Dumnezeule, cum ne mai certam!) Eram absolut implacabil cu privire la băutură, și lucrul acesta a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
sunt - o dovedește fluturele de mătase - extrem de sensibili: una sau două molecule din feromonul bombicol pun pe fluturoi pe jar... unul pe care-l poate stinge abia peste câțiva kilometri, drum pe care poate cădea, și adesea așa se Întâmplă, pradă vreunui liliac... Din nou riscul presupus de perpetuarea speciei, prima datorie față de mama Natură. Dar, știați că bombicolul e un alcool?... Florile nu-și etalează culorile pentru fluturi și nici ei nu-și etalează aripioarele pentru ei sau pentru Încântarea
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
poată face mutageneză, selecție, multiplicare, mai mult, În condiții controlate, comparația - strict necesară - Între variante fiind scoasă de sub acțiunea divirgentă, ce Împinge spre eroare, a factorilor pedoclimatici. Dar omul păcătuiește și prin umanism. Dorința de a-și ajuta semenul căzut pradă vreunei boli, În momentul respectiv incurabile, Îl face pe om să dezvolte tehnici decavante, precum crioconservarea, În speranța găsirii În viitor a unui remediu, a unui leac. Or tehnicile in vitro permit atât apropierea momentului găsirii unui remediu - punând față
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ale cărui ziduri constau din cărămizi arse fixate cu mortar de ipsos. Parcurgând zidul interior, încă se pot vedea clădiri rezidențiale și templele lui Marduk, Ishtar, Gula și Ninurta. În ultimii 2000 de ani, clădirile antice ale Babilonului au fost prădate pentru cărămizile excelent produse. Astfel, ce se menține încă se află în partea inferioară a zidurilor sau doar baze ale acestora. S-a pus adesea și este de actualitate și acum problema salvării ruinelor de la Babilon. Reamintesc, în aceste rânduri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
în secolul XVIII 55. În 1850 erau atestate în Dobrogea 119 familii evreiești la: Babadag, Isaccea și Tulcea 56. În prima jumătate a secolului al XVII-lea cazacii pătrund în repetate rânduri pe Dunăre și pe mare în Dobrogea unde pradă și incendiază: Kustendge, Babadag, Isaccea și Karaharman 57. După bătălia de la Poltava din 1709 un număr însemnat de cazaci zaporojeni se retrag la Bender unde îi însoțesc pe hatmanul Mazepa și pe regele Carol al XII-lea al Suediei. Ulterior
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
belșug. Clima e o supărare permanentă. Alte necazuri sunt periodice. Nici o generație nu a fost scutită măcar de câteva dintre ele. Războaiele și ocupațiile străine au Înregistrat timp de secole o frecvență ieșită din comun. Turcii, uneori și tătarii, au prădat orașul În repetate rânduri. În secolul al XVIII-lea, lungul șir al războaielor dintre ruși, austrieci și turci, purtate În cea mai mare parte pe teritoriul țărilor române, a făcut să se succeadă ocupațiile celor trei armate aflate În conflict
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
să-l expulzezi” ( În termenii episcopului Tit Simedrea), liberalul Ion C. Brătianu, prim-ministru al României În perioada 1876-1888, obișnuia să spună o fabulă populară românească : profitând de o gaură În gard, un vulpoi s-a furișat În ogradă, a prădat-o și s-a făcut atât de gras Încât nu a mai putut să treacă prin aceeași gaură și să fugă. Gospodarul l-a atras Într-un colț al grădinii și l-a Înfometat până ce a pierdut din greutate, astfel Încât
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
endnote id="(126, p. 7)"/>. În snoava populară prezentată deja mai sus, Pușca jidanului, sunt surprinse ambele fobii. Într-o altă snoavă, un evreu (zaraf sau negustor) trebuie să traverseze cu căruța o pădure plină de tâlhari. Ca să nu fie prădat, el Își procură arme ca un om curajos, dar, când apar tâlharii, se comportă ca un om laș. Iată o astfel de anecdotă, inclusă de Alecsandri În două dintre textele sale : Tâlharii opriră caii și se apropiară de brișcă. - Măi
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Aceste crime erau considerate „convenabile”, pentru că - evreii nefiind nici creștini, nici români - tâlharii nu intrau În conflict nici cu legile creștinești, nici cu cele laice. Pe la Începutul secolului al XVIII-lea, de pildă, Dimitrie Cantemir scria : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Pe la 1780, consulul austriac Ign. St. Raicevich scria la rândul lui că românii nu consideră un păcat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Însă locuitorii, [În] cea mai mare parte, Îi sunt străini, și străini orientali, ce vin cu credințele lor deșarte și cu i[g]noranța lor, și care sunt sciuți de pornirea lor de scoatere de cuțite, de masacre și de prade. Nu, românii pe unde este element curat românesc nu mai crede la calomniile fanatismului și a oamenilor i[g]noranți, corupți, pervertiți...” etc. <endnote id="(100, pp. 43-47)"/>. Trebuie să remarc totuși faptul că un călător german prin Galați, dr.
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
sui la mai multe sute, din carii o parte se mesteca Între cei ce se bătea, iar alții Întărâta pe tinerime asupra jidanilor. Pe la 10 ore seara o mulțime dintre aceia se aruncă asupra unei sinagoge evreești, sfărâmă ferestrile și prădă tot ce se află mai bun Într-Însa. A treia zi de Crăciun tulburarea crescu și mai mult...” etc. <endnote id="(100, pp. 24-25 ; vezi și 321, pp. 52- 54)"/>. Evenimentele de mai sus au izbucnit atunci când, fiind hărțuiți și
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că turcii permit creștinilor din sud-estul Europei „să Îi omoare [pe evrei] fără a fi pedepsiți” <endnote id="(455, I, p. 168)"/>. La Începutul secolului al XVIII-lea, vorbind „despre năravurile moldovenilor”, Dimitrie Cantemir consemna următoarele : „Să omoare sau să prade un turc, un tătar sau un evreu, [moldovenii] socotesc că nu este un păcat și, cu atât mai puțin, fărădelege” (Descriptio Moldaviae, XVII). Să ucizi un necreștin deci părea să fi fost pentru moldoveni o datorie creștinească, iar despre cel
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
341, pp. 110- 112). Întâmplarea face că vlahii sud-dunăreni - Întâlniți de Benjamin din Tudela În secolul al XII-lea - aveau un comportament exact invers : „Ei [vlahii] Îi numesc pe evrei frații lor. Când se Întâmplă să-i Întâlnească, ei Îi pradă, dar se feresc să-i omoare, așa cum Îi ucid pe greci”. 48. Pentru exemple și comentarii, vezi Andrei Oișteanu, „Reminiscențe mitico-rituale În folclorul copiilor”, În Folclor literar, vol. VII, Timișoara, 1988, pp. 51-80. 49. Tudor Pamfile, Jocuri de copii, București
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
un fragment dintr-o poezie anonimă din epocă (culeasă de V. Alecsandri și reluată de B.P. Hasdeu În 1868), descriind intrarea turcilor În Iași și o presupusă alianță iudeo-islamică anticreștină : „Spart-au bolți [= prăvălii] negustorești/ După sfaturi jidovești,/ De mărfuri prădându-le,/ La jidovi vânzându-le !/ Care boltă mai era,/ Jidovii le-o arăta ;/ De era moldovenească,/ Ei le zicea că-i grecească,/ Și turcii aprinși pe loc/ O despoia și-i da foc,/ Dând averea creștinească/ În mâna cea jidovească
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
rău e că fiecare domnitor schimbă vornicii (baronii), pentru că vorniciile (baroniile) se vând pentru a face bani... Chiar și domnitorii care vin pe multă cheltuială, nesiguri de durata domniei lor, sfâșie supușii într-o manieră destul de strașnică, vând vorniciile și pradă totul, motiv pentru care toți trăiesc cu o teamă continuă și se gândesc la orice, numai la mântuirea sufletului nu. Spunea și cum ne-a fost dăruită din partea domnitorului o biserică în Iași, construită de un vornic grec, Postelnicul Rennaci
Misiunea Fraţilor Minori Conventuali în Moldova şi Valahia din prima perioadă, 1623-1650 by Bonaventura Morariu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100996_a_102288]