1,112 matches
-
sistemului de învățămînt american. Bucurîndu-se de o longevitate puțin obișnuită (1859-1952), John Dewey a fost o prezență vie în viața școlii americane timp de aproximativ șapte decenii (1). J. Dewey este după cum se știe unul din reprezentanții de frunte ai pragmatismului și fondatorul unei variante a acestei filosofii instrumentalismul. Filosoful american s-a ambiționat să creeze o filosofie care să "depășească" cele două mari sisteme opuse unul altuia: materialismul și idealismul. Cum disputa dintre aceste două sisteme filosofice se purta în jurul
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
spune J. Dewey, constă în abilitatea ei de a îndeplini sarcina pentru care a fost emisă. Eficiența este proba, este măsura sau criteriul adevărului. H. Bergson a reușit să surprindă sintetic și pregnant viciul fundamental al teoriei pragmatice cu privire la adevăr: pragmatismul nu descoperă, ci inventează adevărul. De aici și relativismul concepției pragmatice în domeniul teoriei cunoașterii. Pentru omul de știință, ca și pentru cele mai multe din orientările filosofice relevante, o idee este adevărată nu pentru că este utilă, ci este utilă întrucît este
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
sociologii culturii dornici să aprofundeze calea calificărilor: fenomenologia germană (Husserl), care descrie îndeaproape lumea concretă a lucrurilor, sprijinindu-se pe intenția unei conștiințe care se desfășoară în deschiderea față de lume (eu "sunt" proiectul meu, corpul meu, sexualitatea mea, munca mea...); pragmatismul anglo-saxon (Peirce, James și Dewey), care privește știința nu ca pe o explicare a lumii, ci ca pe o modalitate de a acționa asupra ei: făurirea judecății adevărate, adică "utile" și "eficace", se bazează pe "natura umană în general" (adevărurile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
total empiristă și se traduce în fapte prin cercetarea semnelor măsurabile ale unei realități. Apoi, vom prezenta în multiplele lor dimensiuni efectele bunurilor culturale. În fine, vom descrie câteva mecanisme importante în funcționarea lor. Origini și aplicații O inspirație comună: pragmatismul Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prezenta în multiplele lor dimensiuni efectele bunurilor culturale. În fine, vom descrie câteva mecanisme importante în funcționarea lor. Origini și aplicații O inspirație comună: pragmatismul Se ignoră adesea importanța filozofilor americani de la sfârșitul secolului al XIX-lea, reuniți sub stindardul "pragmatismului", fără a sesiza în ce măsură clasicii sociologiei care se năștea pe atunci în Europa și în Statele Unite au putut să găsească la ei o adevărată inspirație (Cometti, 1994). Sociologia americană este în mare parte fondată pe această tradiție (Jean-Michel Chapoulie, La
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
se obțin din probe (științifice, artistice, religioase...) pentru viață, pentru știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită putere să modificăm ceea ce este certificat în trecut în funcție de efectele din viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
știință, pentru societate, pentru obișnuințe... Avem o anumită putere să modificăm ceea ce este certificat în trecut în funcție de efectele din viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
viitor. Iar societatea este cea care garantează stabilitatea celor mai multe adevăruri (aici pragmatismul se raliază la poziția lui Durkheim). În științele sociale, pragmatismul inspiră diverse orientări fecunde, de exemplu în privința deciziei, a poziției sociale și a contextului cultural al decidentului. Influența pragmatismului asupra fondatorilor sociologiei Fără să intrăm într-o prezentare aprofundată a acestei relații, puțin cunoscută în Franța, trebuie cel puțin să știm că fondatorii sociologiei nu ignorau curentul pragmatist. Durkheim i-a consacrat un întreg curs la Sorbona în 1913-1914
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
de celelalte obiecte: este definiția care separă ontologic non-arta de artă. Genette spune același lucru prin neologismul său, "articitate" (Cometti et alii, 2000; Cometti, Art, représentation, expression, PUF, Paris, 2002; Marie-Dominique Popelard, Ce que fait l'art, PUF, Paris, 2002). Pragmatismul în economia culturii Economia culturii n-a așteptat sociologia ca să studieze culturalul dintr-un punct de vedere pragmatist. Una dintre caracteristicile majore ale (tinerei) teorii economice a culturii este tocmai faptul că nu caută să definească ontologic bunul cultural, ci
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
31. Practici, 11, 13, 24-25, 28, 37, 39, 44, 46, 59, 64, 68, 73, 77, 85-86, 89, 92-100, 104-106, 109-111, 113-140, 142-143, 145-146, 151-158, 161, 167, 189, 196, 199, 201, 205, 213-214, 218, 270, 272, 274-275, 281-282, 284-285, 294, 298-300. Pragmatism, 44, 60, 62, 65. Praxis, 106, 162. Preot, 167, 182-183, 271. Presă, 46, 57, 88, 90, 98, 100, 107, 116, 122, 142, 156, 168, 173, 186, 194, 199, 246, 253, 257, 267. Prestigiu, 26, 74, 169, 171, 220, 254, 270
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Malraux) de intrare în social, cultural și politic. Perspectiva aleasă în parcurgerea cîtorva continente semiotice precum narațiunea, publicitatea, mass-media, arhitectura va fi pragmatică în dublu sens: etimologic (pragma gr. = acțiune) de corelare a semnificației cu acțiunea agenților și intercultural (de la pragmatismul lui John Dewey, Charles Sanders Peirce la izotopia americanizării: de presiune a eficienței, a efectului asupra resorturilor acțiunii). La un prim contact cu semiotica, lectorii vor fi tentați să se întrebe dacă termenii de semiotică și semiologie sînt interșanjabili. Deși
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
în esență sistemului de semnificare) cooperează cu pragmatica (vizînd procesul de comunicare), ea va procura pe lîngă nume și "scheme de acțiune" (cf. C.S. Peirce). Această corelare între semn, lucru, regulă și acțiune are un răspuns pozitiv nu doar în pragmatismul modern al lui C.S. Peirce, ci și în filosofia Sfîntului Augustin pentru care "Pe de o parte, cunoaștem lucrurile cu ajutorul semnelor, iar pe de altă parte nu am putea cunoaște semnificația semnelor dacă nu am avea experiența lucrurilor". Întrebat care
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
important filosof al Americii și întemeietorul semioticii moderne, C.S. Peirce (1839-1914) este o personalitate de prim ordin în istoria gîndirii americane, de anvergura unui Leo-nardo da Vinci. Logician, chimist, istoriograf, cartograf, prieten al lui Wiliam James care îi atribuie paternitatea pragmatismului, Peirce este autorul unei opere monumentale (de peste 100000 pagini) din care au fost publicate postum opt volume de Collected Papers (infra C.P.). Strălucitul eseu din 1867 On a New List of Categories îl situează pe Peirce alături de marii filosofi ai
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
Firstness, Secondness, Thirdness (Primi-tate, Secunditate, Terțitate). Conceptul de faneron are o extensiune extrem de vastă: de la senzație și percepție la emoție, amintire, număr sau obiect. Aceste categorii sînt produsul unei analize a condițiilor necesare elaborării unei gîndiri adevărate, mai precis eficace (pragmatismul lui Peirce). logica materia fenomenului (dpdv metafizic) mod de a fi al fenomenului (dpdv faneroscopic) Firstness/ Primitate monada calitate posibilitate Secondness/ Secunditate diada (relație) fapt forță, cauzalitate Thirdness/ Terțitate triada (mediere) lege a gîndirii semn Între 1865 și 1914, Peirce
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
1977 Signes et symboles, Paris, Seuil Marcus, Solomon, 1979 Semne despre semne, București, Editura Științifică și Enciclopedică Marcus, Solomon, 1980 "Problematica simbolului" în Studii și cercetări lingvistice 5 Marga, Andrei, 1984 Cunoaștere și sens, București, Editura Politică Marga, Andrei, 1986 "Pragmatismul lui Peirce" în Revista de filosofie 6 Marty, R.,Bruzy, W., Réthoré, J., 1980 "La sémiotique phanéroscopique de C.S.Peirce" în Langages 58, p.29-59 Mayerthaler, Willi, 1980 "Ikonismus in der Morphologie" în Zeitschrift für Semiotik, 2.p.19-37 Moles
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mistică, supralo gică și creativă, în timp ce Allan întruchipează iubirea omenească, contra dictorie, ames tec de spiritualitate, pasionalitate și luciditate. Pe de o parte, perso najul narator este și eul conștiință al cărții, întruchipând tipologia intelectualului european, modelat de raționalism și pragmatism. Este o natură dilematică în care sensi bilitatea romantică se combină cu luciditatea extremă, cu gustul experienței cognitive și morale. Aflat întro febrilă căutare a valorilor existențiale, Allan descoperă adevărata iubire, carei realcătuiește ființa după modelul marilor pasionați. Elanul pur
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o durată temporală determinată de randamentul ansamblului în care se integrează. Avem în vedere că școala este gândită ca o instituție care trebuie să "satisfacă" nevoile clientului, iar nevoile clientului sunt de cele mai multe ori acelea ale prezentului imediat. În numele unui pragmatism de factură economistă i se cere școlii să "producă" un absolvent redus la anumite competențe, principala problemă fiind descrierea cât mai precisă a competențelor respetive, precum și adecvarea lor la nevoile realității economice prezente. Nu mai contează nici dobândirea "autonomiei raționale
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
practicienii, oamenii politici și chiar mass media sunt foarte bine prezentate. O altă calitate a lucrării de față este caracterul ei multidisciplinar. Această sinteză, cum subliniază Éric Debarbieux însuși, se înscrie la intersecția unor literaturi științifice foarte diferite, mergând de la pragmatismul anglo-saxon la reflecțiile sociologice și filosofice. Profesorul Debarbieux critică sever isteria întreținută de o anumită presă. El amintește că violența letală este rară, chiar și în școlile americane. Acolo, de câțiva ani, aceasta chiar este în cădere. El judecă sever
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm pentru o viziune societală
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând să o rezolve. Pe de o parte, insistăm pentru o viziune societală a violenței
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
prezinte, pentru public și pentru dezbatere, o sinteză internațională a cunoștințelor despre eficacitatea programelor și politicilor publice de prevenire și intervenție împotriva violenței în mediul școlar, ca să se poată feri de șarlatanii gândirii magice. Scopul său este pragmatic. Dar acel pragmatism despre care Anne Wyvekens (2003) spune inspirat că permite "o viziune dinamică a bunei practici, mai realistă, mai modestă, dar, dacă vrem, mai exigentă decât modalitatea rețetei". Realizând această sinteză, mă voi strădui să nu sufăr de "aroganța franceză" despre
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
al vreunei secte sau mode. Se va fi înțeles până acum că nu intenționez să-mi refuz o abordare critică pe care mulți reprezentanți ai acestui curent pragmatic o adoptă. N-am de gând nici să mă limitez la acest pragmatism. Cercetările internaționale desfășurate alături de Observatorul European al Violenței Școlare și de directorul acestuia, Catherine Blaya, mi-au confirmat ceea ce presimțeam de mult: importanța factorilor de protecție "automată", care sunt puși în practică în societăți date sau în locuri unde violența
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
un volum științific. Îmi asum riscul, care e cel al unei angajări intelectuale totale și care este legat, totodată, de responsabilitatea mea la Observatorul Internațional al Violenței în Școală, care mă plasează la intersecția unor literaturi științifice foarte diferite, de la pragmatismul nord-american la reflecțiile sociologice sau filosofice ale altor tradiții de cercetare. Să te deschizi spre alte cercetări înseamnă și să te deschizi spre alte stiluri de scriitură, să te lași surprins fără a respinge a priori întrebările și răspunsurile celuilalt
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
înșiși (suferințe mai mari ale copiilor și tinerilor, antrenând cheltuieli de îngrijire mult mai importante), costul violenței tinerilor fiind estimat la 2,5 miliarde de dolari, iar al celei împotriva tinerilor, la 4,5 miliarde de dolari. O dată în plus, pragmatismul practic a unei evaluări a programelor în termeni de cost și beneficii poate juca un rol critic deloc neglijabil în spulberarea unor idei false. Bineînțeles, această perspectivă critică nu exclude necesitatea anumitor bariere și protecții, altfel am cădea într-un
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
că violența are o istorie, că nu a erupt dintr-o dată și că, fiind construită social, e previzibilă. Prin urmare, mai degrabă strategiile de prevenire decât cele de reprimare sunt justificate de cercetare, nu doar pentru valorile ideologice, ci din pragmatism. Pe scurt, o știință a violenței în școală este necesară cel puțin pentru a deconstrui opiniile formate, pentru a aduce libertatea ei de gândire în fața reculurilor politice manifestate imediat ce se atinge un subiect în care copiii în pericol și pericolul
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]