KorAP: Find »[drukola/base=președintă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...39 40 41 ...71 >

1,775 matches

Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261

statute și programe diferite. De aceea, la Conferința pe țară a femeilor (14-16 februarie 1948, București), convocată la indicația P.C.R., s-a creat Uniunea Femeilor Democrate din România (U.F.D.R.) în frunte cu Ana Pauker, președinta de onoare, Constanța Crăciun, președintă activă și Maria Rosetti, Eugenia Rădăceanu și Coralia Călin, vicepreședinte. În discursul său, Alexandra Sidorovici, aleasă secretară-generală, a lăsat să se înțeleagă destul de limpede că noua organizație se întemeiază pe principul segregației sociale și politice, subliniind că „femeile exploatatoare și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
proveniți din cele 45 de țări afiliate, pe tema păcii și colaborării internaționale 1. La Congres au fost prezente și fruntașe ale Alianței Internaționale pentru Sufragiu și pentru Acțiune Politică și Civică a Femeilor, printre care și Elena C. Meissner, președinta filialei române a Alianței. Având în vedere că cele două organizații aveau obiective asemănătoare, s-a hotărât constituirea unei comisii care urma să elaboreze modalitățile de colaborare permanentă între ele2. Contribuția feministelor române a fost apreciată de opinia publică și

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
ațâțătoare” la un nou război mondial. Astfel se explică și faptul că numeroase discursuri rostite la acest Congres, printre care și cel al Anei Pauker, erau marcate de dogmele propagandei sovietice. Fosta militantă a Cominternului, exponenta grupării promoscovite a P.C.R., președinta de onoare a U.F.A.R. a susținut în fața asistenței că „autenticul regim democratic instaurat prin venirea la putere a guvernului Petru Groza” ar fi reprezentat pentru femeile din România garanția câștigării drepturilor lor integrale. Poziții asemănătoare au avut și delegațiile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
social, precum și programul său care îmbrățișează toate aspectele vieții sociale și activității feminine, o îndreptățește să meargă mai departe pe această cale, încurajată de îndemnul pe care îl va da prima recunoaștere a drepturilor femeilor prin aplicarea noii legi administrative. Președintă, Maria B. Baiulescu; Vicepreședinte: Catinca A. Bârseanu, Micaela Catargi, Maria M. Pop; Secretari: Marioara Dr. Moga, Ion Pricu. 21 aprilie 1929, Brașov Arhivele Naționale ale României, Fond Familial Meissner, dosar XI/31, fila 67 (față și verso) 2TC "2" Femeile

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
greu ispășit de obștea întreagă. Cu bărbăție, cu încredere deplină în cauza dreaptă ce-o apărăm, vă cerem să votați pe candidatele noastre din blocul cetățenesc. Sectorul I Galben: doamnele profesoare: Alexandrina Floru, vicepreședinta Grupării Femeilor Române și Ana Filitti, președinta sectorului 4 a Grupării Femeilor Române. Sectorul II Negru: d-ra Ecaterina Cerchez, profesoară; d-na El. g-ral Stângaciu, secretara Grupării Femeilor Române. Sectorul III Albastru: d-na Maria G-ral Anastasiu, secretară generală a Grupării Femeilor Române și vicepreședintă a secției

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Stângaciu, secretara Grupării Femeilor Române. Sectorul III Albastru: d-na Maria G-ral Anastasiu, secretară generală a Grupării Femeilor Române și vicepreședintă a secției auxiliare feminine române „Fidac”, d-na Tereza Bally, profesoară. Sectorul IV Verde: d-na Alexandrina Gr. Cantacuzino, președinta Grupării Femeilor Române și fostă consilieră municipală. d-na Margareta Hera, vicepreședintă a Sectorului 4 al Grupării Femeilor Române și fostă consilieră comunală. Universul din 28 februarie 1930. 6TC "6" Să se înscrie femeile în partidele politice?tc "Să se

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
la formarea curentului de opinie publică în favoarea drepturilor civile și politice cuvenite femeilor. S-a observat, de asemeni, prezența unui mare număr de bărbați politici, senatori, deputați și alți intelectuali. ședința s-a deschis de venerabila d-na Elena Meissner, președinta Asociațiunii, care înconjurată de întregul comitet conducător a ținut într-un grai dulce moldovenesc, o cuvântare documentală asupra drepturilor civile și politice ale femeilor; după care a dat cuvântul la diferite oratoare care au expus cu mult entuziasm cauza ce

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
împreună la Continental, iar la 6 p.m. Comitetul a ținut o întrunire în casele d-nei Calypso Botez, unde s-au discutat măsurile de luat pentru o acțiune unitară și eficace în vederea unei izbânde cât mai neîntârziate. Cuvântarea D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române Sunt peste 40 de ani de când un grup de femei din Iași au prezentat guvernului, prin ministrul moldovean Gh. Mârzescu, o petiție cu 500 de semnături prin care cereau

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
nostru, anul VI, nr. 2, februarie 1932. 16TC "16" Moțiunetc "Moțiune" Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.), întrunindu-se astăzi, 28 februarie 1932 în sala „Teatrului Ventura” în ședința publică sub președinția D-nei Elena Meissner, președinta generală a Asociației, ascultând cuvântările membrelor sosite de prin toate unghiurile țării, prin care s-au expus doleanțele femeilor cu privire la nedreptățile Codului Civil și a Legii electorale în vigoare, cere guvernului și parlamentului țării următoarele: I. Acordarea drepturilor civile pe

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Gurie Dr. Elena Alistar Romanescu Mitropolitul Basarabiei preș. Grupării femeilor române Henrieta V. Gavrilescu Florica Nitză Doctor în Drept. Avocată preș. Crucei Roșii Iulia Siminel Natalia Dicescu Preș. Soc. Ortodoxe preș. Consiliul Național Rozina Bușilă Eleonora Halipa Preș. Clubului Cultural Președinta Reuniunii f. r. E. Muhanov, E. Dragomir, Dr. E. Isanos, L. Zotta, Preot I. Tocan, Prof. V. Sucevan. Const. Meleghi, Prof. Ev. Lesnic, I. Brostea, Iulia Hașdeu prof., I. ștefănescu, S. Erhan, I. Stoianov, H. Apostol, A. Zencenco, T. Caminschi, D.

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
această nădejde, Gruparea Femeilor Române, face un călduros apel către d-nii senatori și deputați și-i roagă ca cererile femeilor române să fie luate în considerație, căci izvorăsc din grija de mai bine și oglindesc dorința vie a întregului popor. Președintă, Alexandrina Gr. Cantacuzino Calendarul din 13 august 1932. 23TC "23" Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientătc " Femeia nu e fabrică de copii. Maternitatea conștientă" ș...ț Problema generației conștiente mai are încă și o altă latură. Actul facerii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și politică a femeilor române din Constanța ia parte cu toată însuflețirea la unanima manifestațiune de afirmare a drepturilor intangibile asupra Daciei Traiane, consfințite prin tratatul de la Trianon. Femeia română este gata de jertfa supremă pentru menținerea sfintelor noastre drepturi”. Președintă, MARIA DIMITRIU-CASTANO Ziua de 1 Decembrie a fost sărbătorită de toate secțiile societății pentru emanciparea femeilor. Iată telegrama adresată de d-na Baiulescu, d-lui Stelian Popescu: Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Brașov, 14 noiembrie, D-lui STELIAN POPESCU „Uniunea femeilor române”, reprezentată în toate provinciile țării, adoptă moțiunea marelui miting național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei Unirii, 1 Decembrie, următoarele telegrame: D-lui Prim-Ministru IULIU MANIU București Azi, 1 Decembrie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
național cu deviza sa: Într-un cuget și o simțire a sta alături în rândurile apărării patrimoniului nostru cu drepturi intangibile. Președintă, MARIA BAIULESCU Un inimos apel a adresat și d-na Sofia Meteș de la Cluj. D-na Elena Meissner președinta generală, a adresat cu ocaziunea sărbătoarei Unirii, 1 Decembrie, următoarele telegrame: D-lui Prim-Ministru IULIU MANIU București Azi, 1 Decembrie, sărbătorind Unirea Ardealului cu țările surori, Asociația pentru Emanciparea Civilă și Politică a Femeilor Române (A.E.C.P.F.R.) își îndreaptă

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
sfinte asupra pământului pe care ne-a așezat marele Traian. Totodată Asociația nu uită cinstea la care ați ridicat femeia română, invitând-o să semneze marele act istoric de la Alba-Iulia pentru care vă mulțumesc respectuos și vă urează mulți ani. Președinta generală, ELENA MEISSNER D-lui STELIAN POPESCU București Comitetul central al asociației pentru emanciparea civilă și politică a femeilor române din Iași, sărbătorind azi unirea provinciilor surori cu patria mamă, precum și serbarea marelui act istoric de la Alba-Iulia, vă felicită călduros

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
dv. pentru a protesta contra acțiunii acelora care în contra oricăror drepturi istorice urzesc planuri de-a încălca drepturile noastre sfinte, dobândite prin atâtea jertfe de sânge asupra acestui pământ românesc, în care ne-a așezat marele nostru strămoș Împăratul Traian. Președinta Asoc. (ss), ELENA MEISSNER D-nei MARIA BAIULESCU În ziua de 1 Decembrie, împlinindu-se 14 ani de la Unirea Ardealului cu Vechiul Regat, gândul nostru se îndreaptă către D-voastră. Fiică a Ardealului, ați luptat cu vrednicie, împreună cu bravele femei din partea

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
Congres, ținut în zilele de 8-9-10 septembrie 1931 la Craiova, a dat o eclatantă dovadă de importanța ce a avut acest Congres, care s-a ținut pentru întâia oară într-un oraș din Vechiul Regat mulțumită energiei și dorinței distinsei președintă a Asociației feministe din Oltenia, D-na Maria Pop, care, prin neobosita sa activitate, a reușit să organizeze acest Congres în mod strălucit. Participarea delegatelor din toate „provinciile țării a contribuit nu numai la rezolvarea unor importante probleme sociale, dar

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
probleme sociale, dar a cimentat unirea sufletească a femeilor române cu sentimente de iubire, ce s-au răspândit în toate unghiurile țării, sădind încredere reciprocă. Presa reprezentată a apreciat cu multă solicitudine acest Congres feminin, reportând discuțiunile și Moțiunile importante. Președinta Uniunii a adresat cu acea ocaziune, în numele Comitetului de Direcție al tuturor provinciilor, mulțumiri călduroase distinsei prezidente, D-na Maria Pop, Comitetului său, precum și Onor. Cler, Onor. Autorități militare și civile, care au asistat și au dat tot concursul pentru

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
distinsul Ministru al Justiției, Hamangiu, din activitatea sa. Activitatea „Uniunii” și „Asociației pentru drepturile femeii” nu a încetat însă, continuând printr-o mare întrunire organizată de „Asociația București” în ziua de 8 februarie, pentru obținerea drepturilor civile, rugând și pe președinta Uniunii a asista la această întrunire, în scopul unei colaborări. Întrunirea de la 8 februarie, din sala Teatrului „Ventura”, a fost hotărâtoare pentru dobândirea drepturilor civile. Delegația formată din Doamnele: Elena Meissner - Iași, prezidenta generală a „Asociației”, Maria Pop, prezidenta secțiunii

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
pune mai multă energie în activitatea feministă, s-au exprimat că ar dori să aibă o organizație pur culturală, s-a luat inițiativa organizării din sânul Consiliului Național al Femeilor, a unui club cultural al femeii care a avut ca președintă pe D-na Bușilă, persoană foarte activă, care a condus cu multă pricepere și cu mult succes acest club, desfășurând o activitate destul de rodnică. Pe D-sa a urmat-o D-na Pelivan, desfășurând de asemenea și D-sa o

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
o luptă, am neglijat organizațiile pur basarabene și de aceea liga culturală a fost mult neglijată. Numai D-na Djionat, mereu caută și luptă pentru menținerea organizației, care a avut rolul istoric în viața Basarabiei. D-sa, fiind un timp președinta Societății femeilor din Basarabia (a cărei președintă azi este D-na Munteanu-șepf), are meritul de a fi ținut această organizație cu caracter național. După D-na Djionat, a luat președinția D-na Luzghin, persoană loială față de elementul românesc, contra căreia

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
și de aceea liga culturală a fost mult neglijată. Numai D-na Djionat, mereu caută și luptă pentru menținerea organizației, care a avut rolul istoric în viața Basarabiei. D-sa, fiind un timp președinta Societății femeilor din Basarabia (a cărei președintă azi este D-na Munteanu-șepf), are meritul de a fi ținut această organizație cu caracter național. După D-na Djionat, a luat președinția D-na Luzghin, persoană loială față de elementul românesc, contra căreia s-au pornit o mulțime de intrigi

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
licențiatele în teologie să poată preda religia. 4) Cerem introducerea în cursul secundar a studiului bolilor sociale pentru a preveni flagelul care bântuie astăzi țara. 5) și în ceea ce privește politica internațională, suntem contra revizuirii tratatelor și luptăm pentru menținerea păcii universale. Președintă, E. Djionat Urmează 50 iscălituri. Cu trenul de 8 seara, congresistele au părăsit capitala Basarabiei, fiecare ducând cu sine amintirea celor două zile trăite într-o armonie și dragoste frățească. Rep. Mișcarea femenistă, anul I, nr. 2, din 16 iulie

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
luate însuși de Comitetul Central să nu fie respectate din pricina unor atacuri prin ziare făcute de un funcționar ce fusese răsplătit la Societatea Ortodoxă care-i asigurase din belșug viața atâția ani. În fine, pentru a curma divergențele de păreri, președinta generală și-a prezentat demisia ce i-a fost refuzată în unanimitate de întregul fost Comitet Central, în decembrie 1934, aducându-se în procesul verbal, iscălit de toate doamnele, care au astăzi alte păreri adică acum 4 luni, un omagiu

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
intelectuală și socială a țării noastre. Activitatea noii secții va fi cu atât mai rodnică, cu cât îndeplinește și atribuții de comitet de corespondență cu Biroul internațional al Muncii din Geneva, pentru problemele muncii femeii și copiilor în România. Ca președintă a secției și comitetelor găsim pe d-na Calypso Botez, nume îndeajuns de cunoscut în acțiunea pentru emanciparea și ocrotirea femeii, activând în numeroase cercuri particulare, precum și în servicii de utilitate publică. Secția de studii feminine de pe lângă Institutul Social a

Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu (2006) [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]