61,507 matches
-
31. De asemenea, a criticat modul de acordare a cheltuielilor de judecată. ... 32. În ședința publică din 18 iunie 2021, instanța, din oficiu, a apreciat că se impune sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept în discuție și, în temeiul dispozițiilor art. 520 alin. (2) din Codul de procedură civilă, a dispus suspendarea judecății. ... ... IV. Motivele reținute de titularul sesizării, referitoare la admisibilitatea procedurii 33. Instanța de trimitere, procedând la
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
sesizării, referitoare la admisibilitatea procedurii 33. Instanța de trimitere, procedând la analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă, referitoare la declanșarea procedurii pronunțării de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, a apreciat că acestea sunt întrunite cumulativ. ... 34. Astfel, curtea de apel este legal învestită cu soluționarea a două apeluri, cauza fiind în curs de judecată, urmând a fi pronunțată o hotărâre judecătorească definitivă
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
din Codul de procedură civilă, în sensul că nu există o chestiune de drept care să prezinte caracter de noutate, față de adoptarea Legii nr. 193/2021. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept care se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 50. Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
de noutate, față de adoptarea Legii nr. 193/2021. ... ... X. Înalta Curte de Casație și Justiție Examinând sesizarea în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorul-raportor și chestiunea de drept care se solicită a fi dezlegată, constată următoarele: 50. Prealabil analizării în fond a problemei de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
de drept supuse dezbaterii, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept este ținută să verifice dacă, în raport cu întrebarea formulată de titularul sesizării, sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, în conformitate cu dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
de drept cu care a fost sesizată. “ ... 51. Din cuprinsul prevederilor legale enunțate anterior rezultă că legiuitorul a instituit o serie de condiții de admisibilitate pentru declanșarea procedurii sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile - astfel cum au fost acestea decelate în jurisprudența instanței supreme dezvoltată pe marginea mecanismului procedural în discuție -, condiții care se impun a fi întrunite în mod cumulativ, respectiv: a) existența unei cauze aflate în curs de judecată, în ultimă instanță
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
jurisprudență constantă a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cadrul mecanismelor de unificare s-a reținut că noțiunea de „problemă de drept“ (în ceea ce privește recursul în interesul legii) și cea de „chestiune de drept“ (în contextul hotărârilor prealabile) pot presupune nu numai clarificarea unei norme juridice echivoce sau susceptibile de mai multe sensuri, ci, în egală măsură, permit a se decide: dacă o normă juridică mai este în vigoare sau nu, ca efect al unor modificări sau evenimente
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
fost tranșată legislativ fie prin modificarea normei juridice pentru care anterior se punea problema interpretării și aplicării diferite, fie prin adoptarea altor dispoziții legale care lămuresc problema de drept în discuție, se apreciază că dispare însăși premisa pronunțării unei hotărâri prealabile care, în esență, vizează existența unei reglementări îndoielnice, lacunare ori neclare, necesar a fi lămurită sub aspectul interpretării, pentru preîntâmpinarea unei aplicări neunitare a acesteia. ... 74. În fine, incidental, este utilă și observația că, în soluționarea unei sesizări cu conținut
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 26 aprilie 2022, prin care s-a dispus: „Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a IV-a civilă, în Dosarul nr. 42.192/3/2018, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: Interpretarea dispozițiilor art. 21 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, sesizarea formulată de Curtea de Apel București - Secția a III-a civilă și pentru cauze cu minori și de familie, în Dosarul nr. 30.797/3/2018, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept: A. Interpretarea efectelor Deciziei Curții Constituționale a României nr. 189 din 18 martie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 4 mai 2021, privitoare la declararea neconstituționalității dispozițiilor
DECIZIA nr. 26 din 9 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255785]
-
în zona apelor, iar acestea pot fi afectate în mod ireversibil de către prezența stațiilor de radioemisie și a antenelor aferente rețelelor de comunicații electronice mobile. ... 16. Referitor la art. 28 din lege care prevede că nu este necesară emiterea prealabilă a unui certificat de urbanism, autorii obiecției de neconstituționalitate apreciază că toate procedurile de autorizare și verificare a lucrărilor trebuie să fie efectuate pentru orice fel de instalații de comunicații electronice, indiferent de dimensiunea sau caracteristicile lor. Certificatele de urbanism
DECIZIA nr. 192 din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255840]
-
sesizarea formulată de Curtea de Apel Pitești - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, prin Încheierea din 20 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul nr. 1.587/46/2021. ... 5. După prezentarea referatului cauzei de către magistratul-asistent, nefiind invocate chestiuni prealabile, președintele completului declară dezbaterile închise, iar completul rămâne în pronunțare asupra sesizării. ... ÎNALTA CURTE, deliberând asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizării, constată următoarele: I. Titularul și obiectul sesizării 6. Prin Încheierea din 20 decembrie 2021, pronunțată în Dosarul
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
Pitești - Secția a IIa civilă, de contencios administrativ și fiscal a dispus, în temeiul art. 519 din Codul de procedură civilă, sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, prin care să se dea o rezolvare de principiu cu privire la următoarea chestiune de drept: Dacă dispozițiile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020 privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, cu modificările și
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
anul 2018, iar ofertele depuse de ceilalți participanți la procedură nu cuprindeau rapoartele de testare conform noului standard. ... 13. În cadrul plângerii, petenta a formulat o cerere de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile privind dezlegarea chestiunii de drept menționate la pct. I din prezenta decizie. ... ... D. Apărările intimaților 14. Autoritatea contractantă, Spitalul Județean de Urgență B, prin întâmpinare, a solicitat respingerea contestației formulate de petentă, susținând, în esență, că prevederile art. 7^1 alin.
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
Înaltei Curți, motivat de faptul că dispozițiile Legii nr. 55/2020 sunt suficient de clare. ... ... C. Punctul de vedere al intervenientei D - S.R.L. 19. Intervenienta D - S.R.L. a solicitat respingerea cererii de sesizare a Înaltei Curți în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, arătând că dispozițiile art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020, cu referire la art. 7^1 din Ordinul comun nr. 10/368/11/2010, au fost aplicate în mod unitar la nivelul CNSC și având în vedere Adresa din 1 iulie 2020 a
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
este una veritabilă, fiind susceptibilă de interpretările diferite redate în apărările părților litigante; (ii) chestiunea de drept este nouă, întrucât nu s-a cristalizat o jurisprudență în legătură cu aceasta, aspect ce justifică formularea unei cereri pentru pronunțarea unei hotărâri prealabile, scopul fiind acela de prevenire a apariției unei practici neunitare, generată de interpretările diferite ce au fost exprimate, interpretări ce oferă indicii suficiente privind posibilitatea apariției unei jurisprudențe neunitare în aplicarea dispozițiilor art. 4 alin. (5) din Legea nr. 55/2020
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
civilă, s-a apreciat că nu sunt îndeplinite condițiile de admisibilitate prevăzute de art. 519 din același cod. ... ... XI. Înalta Curte de Casație și Justiție 35. Analizând, cu prioritate, îndeplinirea condițiilor de admisibilitate a sesizării în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sesizarea este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. ... 36. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
și Justiție reține că sesizarea este inadmisibilă, pentru considerentele arătate în continuare. ... 36. Din cuprinsul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, care reglementează procedura de sesizare a Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea pronunțării unei hotărâri prealabile, rezultă următoarele condiții de admisibilitate a sesizării, care trebuie îndeplinite cumulativ: (i) existența unei cauze aflate în curs de judecată; (ii) cauza care face obiectul judecății să se afle în competența legală a unui complet de judecată al Înaltei Curți
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
că „problema eficienței sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție (...), reclamă (…) o chestiune juridică reală, care ridică probleme de interpretare a unor dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii ce necesită rezolvarea de principiu a chestiunii de drept în procedura hotărârii prealabile, și nu realizarea unor operațiuni de interpretare și aplicare a unui text de lege în raport cu circumstanțele particulare ce caracterizează fiecare litigiu. (...) Cum interpretarea normelor de către judecător implică tocmai acel procedeu logico-judiciar de stabilire a conținutului și sensului
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
aprofundată a judecătorului cauzei“. ... 40. Tot în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept s-a reținut că, pentru a ne afla în prezența unei veritabile chestiuni de drept, care să justifice în mod real recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, este necesar să se constate „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, precum și dificultatea completului în a-și însuși o anumită interpretare“ (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
drept cu grad ridicat de dificultate generat de „dispoziții legale imperfecte, lacunare ori contradictorii“ ori de „caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării“, se consideră că prezenta chestiune de drept nu justifică intervenția Înaltei Curți prin pronunțarea unei hotărâri prealabile. ... 53. A considera justificată intervenția Înaltei Curți echivalează cu acceptarea faptului că se poate recurge la acest mecanism de preîntâmpinare a apariției divergențelor de jurisprudență ori de câte ori judecătorul va simți nevoia unei validări cu privire la încadrarea unei
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
simți nevoia unei validări cu privire la încadrarea unei anumite situații de fapt și de drept în ipoteza reglementată de dispoziția lipsită de echivoc a legii. Cu alte cuvinte, cu referire concretă la prezenta sesizare, ar însemna ca mecanismul hotărârii prealabile să fie utilizat ca instrument procedural prin care Înalta Curte să decidă cu caracter de principiu dacă diverse documente emise de autorități/instituții publice sau entități private autorizate conform legii, reglementate la nivel infralegislativ, prin acte ale autorităților administrației publice centrale
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
concluzie, se apreciază că în prezenta sesizare, așa cum s-a reținut și anterior în jurisprudența Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, „nu există o dificultate sporită de interpretare și aplicare a legii care să justifice angrenarea mecanismului hotărârii prealabile, ci, mai mult, o nevoie neexprimată expres de validare a unei anumite interpretări și aplicări a dispozițiilor legale. Or, nu acesta este rolul mecanismului hotărârii prealabile, întrucât există riscul ca, în numele dezideratului de asigurare a unei practici judiciare unitare
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
dificultate sporită de interpretare și aplicare a legii care să justifice angrenarea mecanismului hotărârii prealabile, ci, mai mult, o nevoie neexprimată expres de validare a unei anumite interpretări și aplicări a dispozițiilor legale. Or, nu acesta este rolul mecanismului hotărârii prealabile, întrucât există riscul ca, în numele dezideratului de asigurare a unei practici judiciare unitare, să fie deturnat scopul acestuia“ (Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept: Decizia nr. 34 din 24 mai 2021, publicată
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]
-
671 din 7 iulie 2021, paragraful 74; Decizia nr. 45 din 7 iunie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 735 din 27 iulie 2021, paragraful 45). ... 55. Astfel, reamintind faptul că, „în procedura pronunțării unei hotărâri prealabile, Înalta Curte de Casație și Justiție nu se substituie atributului fundamental al instanțelor, de interpretare și aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităților ori dificultăților unor texte de lege“ (Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 18 din 4 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255759]