5,771 matches
-
Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 39. Astfel, în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept“, apreciind că, în coordonatele acestui mecanism, aplicarea noilor
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
competentă care formulează sesizarea. ... 41. Mai mult, eroarea în care s-a aflat instanța de trimitere rezultă și din împrejurarea că, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noțiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanței de urgență legiuitorul delegat folosește chiar sintagma „chestiuni dificile de drept“, intenționând să accentueze astfel că nu orice chestiuni de drept, ci doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept sunt cele care pot forma obiectul procedurii
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
ci doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept sunt cele care pot forma obiectul procedurii. Potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, preambulul reprezintă unul dintre elementele constitutive ale actului normativ (alături de titlu, formula introductivă, partea dispozitivă, formula de atestare a autenticității actului), fiind cel care enunță, în sinteză, scopul și, după caz, motivarea reglementării (conform art. 43 din aceeași lege). ... 42
DECIZIA nr. 246 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301214]
-
cât timp scopul procedurilor de unificare este tocmai evitarea acestora. ... 45. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate este de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“. ... 46. Ca
DECIZIA nr. 166 din 19 mai 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299789]
-
pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. ... 45. În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență și de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanța de urgență, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun cuprinse în Codul de procedură civilă și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 46. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferențele specifice menționate expres în conținutul dispozițiilor ordonanței de urgență. ... 48. Mai mult, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă, care folosesc noțiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanței de urgență, legiuitorul delegat folosește sintagma „chestiuni dificile de drept“, dorind să sublinieze astfel că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (și nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot fi obiectul procedurii speciale
DECIZIA nr. 221 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301336]
-
pentru motivele ce vor fi arătate în continuare. ... 41. În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea „chestiune de drept“, însă lămurirea acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței și de necesitatea completării, conform art. 4 din ordonanță, dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dată în interpretarea prevederilor de drept comun, jurisprudență care a dezvoltat noțiunea autonomă a „chestiunii de drept“, susceptibilă de interpretare pe calea mecanismului hotărârii prealabile. ... 42. În preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, alături de alte principii prezentate, legiuitorul delegat a înțeles să țină seama de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
519-521 din Codul de procedură civilă, la care se adaugă diferențele specifice menționate expres în conținutul dispozițiilor ordonanței. ... 44. Mai mult, spre deosebire de dispozițiile art. 519 din Codul de procedură civilă care folosesc noțiunea de „chestiune de drept“, în preambulul ordonanței, legiuitorul delegat folosește sintagma „chestiuni dificile de drept“, dorind să sublinieze astfel că doar chestiunile cu un anumit grad de dificultate în drept (și nu orice chestiuni de drept) sunt cele care pot fi obiectul procedurii speciale reglementate de
DECIZIA nr. 220 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301344]
-
cu privire la mecanismul de unificare a hotărârii prealabile reglementat de dispozițiile art. 519 și 520 din Codul de procedură civilă, în cadrul căreia semnificația acestei noțiuni a fost în mod clar conturată. De altfel, chiar expunerea de motive din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 evocă nevoia clarificării unor „chestiuni dificile de drept“, ceea ce consolidează concluzia necesității existenței unei chestiuni de drept veritabile, a cărei lămurire să justifice declanșarea mecanismului hotărârii prealabile. ... 46. Caracterul veritabil al chestiunii
DECIZIA nr. 248 din 23 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301351]
-
și obligațiile bugetare, precum și riscurile fiscale de o manieră care să asigure sustenabilitatea poziției fiscale pe termen mediu și lung, precum și predictibilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu, în scopul menținerii stabilității macroeconomice, așa cum se menționează în preambulul actului normativ. Măsura luată de Guvern vizează un interes public și nu ar putea fi cenzurată de instanța constituțională, în condițiile în care vizează doar limitarea în timp a acordării unor drepturi de natură salarială pentru personalul plătit din fonduri
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
solicită, pe calea excepției de neconstituționalitate, interpretarea textului legal criticat. ... 56. Tribunalul Ialomița - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată și reține că adoptarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 226/2020 a fost impusă, așa cum rezultă din preambulul acesteia, de contextul bugetar. ... 57. Tribunalul Vaslui - Secția civilă consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, sens în care, invocând aspecte din jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului, reține că prevederile legale criticate sunt expresia opțiunii
DECIZIA nr. 121 din 27 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301293]
-
Partea I, nr. 1112 din 11 decembrie 2023, paragraful 42). ... 67. Jurisprudența consolidată în legătură cu această condiție de admisibilitate rămâne de actualitate și după intrarea în vigoare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024, dat fiind că în preambulul acestei ordonanțe de urgență s-a ținut seama de „faptul că măsurile legislative propuse pot influența pozitiv activitatea instanțelor judecătorești, în condițiile în care, încă dintr-o etapă incipientă, s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept.“ De asemenea
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
s-ar aplica în integralitate prevederile Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările și completările ulterioare, ceea ce ar genera inclusiv reduceri ale salariilor pentru unele categorii de personal“, astfel cum rezultă din preambulul său. ... 81. Ordonanța de urgență antereferită a fost aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 115/2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 403 din 29 mai 2017, care a prevăzut ca, la art. 1, după alin.
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
diferit nu numai de la un polițist la altul, dar poate fi diferit chiar și în cazul aceluiași polițist de la o lună la alta. ... 103. Cu privire la efectele în timp a acestor prevederi, trebuie subliniat că, față de preambulul și de cuprinsul său, Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 9/2017 (și implicit dreptul conferit prin aceasta), a avut un caracter temporar, fiind aplicabilă doar în anul 2017, aspect care reiese și din titlul său, respectiv ordonanță „(…) privind unele măsuri
DECIZIA nr. 213 din 16 iunie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/301264]
-
în ambele reglementări, sensul jurisprudențial conferit normei din Codul de procedură civilă trebuie să fie avut în vedere și în scopul deslușirii înțelesului noii reglementări din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 62/2024. ... 32. Astfel, din cuprinsul principiilor prezentate în preambulul acestui act normativ rezultă că, la adoptare, legiuitorul delegat a ținut cont de „configurația actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept și de efectul obligativității hotărârii pe care o pronunță Înalta Curte de Casație și Justiție
DECIZIA nr. 112 din 31 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/298400]
-
adoptat, în regim de urgență, în ședința din 30 decembrie 2019, fiind introdus pe ordinea de zi suplimentară, fără să respecte dispozițiile constituționale și prevederile Legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică. ... 6. Se susține că din analiza preambulului actului normativ criticat rezultă că Guvernul nu s-a conformat exigențelor constituționale privind demonstrarea unei situații extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, deoarece motivele invocate nu au o bază reală care să justifice urgența. Or, motivele extraordinare care
DECIZIA nr. 689 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298512]
-
justifice urgența. Or, motivele extraordinare care ar trebui să justifice urgența în adoptarea unei ordonanțe de urgență trebuie apreciate la momentul emiterii, nu în raport cu factori interveniți ulterior. Astfel, se arată că nici în nota de fundamentare, nici în preambulul actului normativ nu sunt prezentate elemente de fapt și de drept din care să reiasă existența unei situații extraordinare care să impună adoptarea unor soluții legislative prin ordonanță de urgență. Existența unor disfuncționalități în desfășurarea activității unei instituții publice, așa
DECIZIA nr. 689 din 17 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/298512]
-
de încadrare brută lunară. ... 28. În speță, deși reglementarea legală a cărei interpretare se cere nu este de dată recentă, totuși aceasta a generat o jurisprudență neunitară, ce are impact asupra raporturilor socioeconomice, așa cum s-a arătat și în preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2004. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este importantă deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
de urgență a Guvernului nr. 62/2004. Dezlegarea acestei chestiuni de drept este importantă deoarece de lămurirea ei depinde soluționarea pe fond a cauzei și prin această modalitate se asigură unificarea practicii judiciare în această problemă de drept, deziderat stabilit în preambulul acestei ordonanțe de urgență. ... 29. Referitor la practica judiciară neunitară, au fost identificate la nivelul instanțelor atât soluții de admitere (Curtea de Apel București), cât și soluții de respingere (curțile de apel București, Alba Iulia și Ploiești). ... 30. Instanța de
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
depindă soluționarea pe fond a cauzei. ... 59. În cuprinsul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 62/2024 nu se definește noțiunea de „chestiune de drept“, însă lămurirea sensului acesteia se va face ținând seama de principiile prezentate de legiuitorul delegat în preambulul ordonanței de urgență și de necesitatea completării, conform art. 4 din acest act normativ, a dispozițiilor speciale ale acesteia cu prevederile dreptului comun, cuprinse în Codul de procedură civilă, și cu jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție - Completul pentru
DECIZIA nr. 80 din 17 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299763]
-
apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime, încalcă prevederile art. 21 alin. (1)-(3) din Constituție (Decizia nr. 467 din 22 aprilie 2008, Monitorul Oficial nr. 422 din 5 iunie 2008). Așa cum se poate observa din analiza preambulului hotărârilor atacate, pârâții doar s-au rezumat la a indica temeiurile de drept în baza cărora adoptă hotărârile în discuție și o enumerare succintă a cauzelor care au determinat adoptarea hotărârilor, fără a motiva actele atacate. Având în vedere importanța
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
nu îndeplinesc nici condiția oportunității fiindcă, așa cum au precizat anterior, considerentele sunt aceleași de mai bine de un an și jumătate, nu mai este vorba de un eveniment excepțional cu evoluție necontrolată, imprevizibilă. Solicită a se avea în vedere preambulul Legii nr. 55/2020: În condițiile în care, în contextul situației de criză generate de pandemia de COVID-19, este necesară adoptarea de către Parlamentul României, prin lege, a unor măsuri restrictive, cu caracter esențialmente temporar și, după caz, gradual, proporționale cu
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]
-
și numai aceleași măsuri, de restrângere a drepturilor și libertăților fundamentale? Apreciază că amenințarea nu este iminentă și, pe cale de consecință, hotărârea de prelungire a stării de alertă nu are suport nici măcar în Legea nr. 55/2020, invocată în preambulul hotărârii ca temei legal. În concluzie, actele contestate nu îndeplinesc condițiile de legalitate și de oportunitate și se impune a fi anulate. ... III. Previzibilitatea legii Obligația de previzibilitate a legii în elaborarea actului normativ este prevăzută în art. 23 din
SENTINȚĂ CIVILĂ nr. 1.796 din 3 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/271869]