1,946 matches
-
talentat, papa Leon ne-a lăsat un număr însemnat de omilii, din care nouăzeci și șase autentice și douăzeci neautentice. Aproape toate datează din primii ani ai pontificatului său, de aceea ne putem gândi că ulterior a încetat să mai predice în public. Predicile conțin mai ales reflecții despre diferitele sărbători bisericești, în special despre cea a Crăciunului și despre Paști; însă și în aceste omilii, Leon revine asupra problemelor dogmatice care erau vehiculate în acea epocă și în special asupra
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și este confirmată și de Isidor din Sevilia. Ne-au parvenit în total zece omilii, din care una (a noua) nu e considerată autentică și se găsește și între operele lui Augustin și poate că aparține episcopului de Hippona (este Predica 276 pentru sărbătoarea martirului Vincențiu). Ca predicator și, de altfel, și ca teolog, Fulgențiu pare să urmeze stilul și modul de adresare caracteristice lui Augustin. Trăsătura principală a omiliei lui Fulgențiu a fost, pe plan retoric, folosirea frazelor scurte și
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
și 39 (despre Buna-Vestire) este îndoielnică, poate este a lui Basilius din Cezareea. Aproape toate omiliile tratează teme biblice, primele 17 referindu-se la Vechiul Testament, 18-37 la cel Nou; 39-41 au fost rostite cu ocazia unor sărbători bisericești. Excepție face predica 27 unde sunt criticați creștinii care participă la jocurile olimpice. Fotie însuși, deși lăuda asocierea între retorică și claritatea stilului, subliniase că excesul de imagini și de metafore obosește cititorul. Lui Basilius îi place să dezvolte și să lungească prin
[Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
a transforma banchete jupuite din mașini în scaune stradale, precum și de hotelurile luxoase păzite de oameni cu mănuși albe și costume gri, elegante. Pe ziduri sînt postere cu imagini ale unor martiri necunoscuți și cu învățături binecunoscute ale șeicilor care predică militantismul. Nelipsite sînt panourile de reclamă la Coca-Cola, ruginite și împușcate, presărate cu desene și inscripții graffiti din timpul războiului: MR GO TO HELL GH + ST NASTY NIKE BOYS HAKIM BOOMBASTIC FUCK YOU BEVERLY HILLS DISIRE LAW = LIES. Acesta este
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
trăsnete asupra ghicitorilor, constituțiilor apostolice și a altor concilii ecumenice (din Laodice 336; Aries 314; Toledo 400; Agde 505; Orleans 511; Braga 561; Auxerre 570; Nargonne 589), condamnând astrologia și afurisindu-i pe cei care o practică. Ingerii rebeli - se predica de pe amvoane, l-au învățat pe Cham și deci pe oameni, astrologia și farmecele. Acum, este rândul chaldeenilor să fie persecutați și să devină martiri; este rândul lor să sufere și să se ascundă în unghere, în pivnițe și în
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
Germania. Impăratul a interpretat acesta ca un semn pentru reînceperea cruciadelor (Este drept că în timpul celor opt expediții cruciate, europenii au cunoscut și au adus acasă direct din Orient anumite credințe în stele). De la catedrele universitare (Wurtemberg, Tubingen, Ratisbona...) se predicau în același timp, adevărata și falsa față a științei cerului. Oare Luther, prietenul și colegul de cancelarie la Wurtemberg, al lui Malenchton, putea să rămână neinițiat? Cei mai vestiți astrologi din toți germanii au fost însă cu siguranță John Muler
Astrologia odinioara si azi by Constantin Arginteanu [Corola-publishinghouse/Science/295559_a_296888]
-
din această perspectivă, un element central al "gramaticii raționalității moderne", determinând "(...) emergența unui nou tip al discursului politic; discurs care urmărește acțiunea, dar nu numai prin invocarea autorității sau tradiției, ori numai printr-o retorică emotivă. E vorba de discursul predicat în ideea fundamentării acțiunii politice pe o teorie rațională și seculară. (...) Ideologia se separă de conștiința mitică și religioasă; ea justifică direcția acțiunii pe care o propune prin intermediul logicii și evidenței pe care o deține în susținerea perspectivelor sale asupra
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și de fenomenele care au marcat apariția lor. Conștientizarea acestui lucru poate fi interpretată și ca o datorie profesională a cercetătorilor din acest domeniu, întrucât, așa cum specifică gânditorul britanic, "(...) sarcina noastră, ca teoreticieni politici, nu este numai aceea de a predica nobilitatea; este și aceea de a înregistra, înțelege, interpreta și explica "dificultățile" în contextul unui set particular de credințe politice, și de a face acest lucru în scopul cunoașterii și, de asemenea, din rațiuni instrumentale"405. În al treilea rând
by Daniel Şandru [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
397, Sfântul Ioan a desfășurat o prodigioasă activitate misionară și predicatorială. Și-a împlinit ascultarea cu mult zel, abilitate și succes. Vorbea neîncetat: în fiecare duminică și sărbătoare, precum și în fiecare vineri; iar în timpul postului mare, în fiecare zi; a predicat în toate bisericile orașului și în cele din jurul orașului. Temele predicii sale erau foarte variate: făcea teologie, explicând și demonstrând cu inepuizabile dovezi scripturistice taina de răscruce a creștinismului, Sfânta Treime; polemiza cu ereticii de toate nuanțele vremii sale: manihei
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
un popor întreg, dacă e încununat de zel. (De statuis, I, 12), constituia una dintre convingerile de care era purtat. Marele predicator credea în puterea cuvântului lui Dumnezeu și în eficiența sa pentru mântuirea sufletelor. De aceea îi plăcea să predice. Cuvântul la el nu era totuna cu vidul. Când vorbea, nu se îngrijea de cuvinte și expresii frumoase, ci spunea lucrurile simplu și fără cercetare, cu primele cuvinte care îi veneau<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., pp. 15, 63, 65
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
legi pline de folos. Că nu Pavel este cel care vorbește, ci Hristos; El mișcă sufletul lui Pavel; prin gura lui Pavel grăiește Hristos<footnote Sf. Ioan Hrisostom, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
pe placul ascultătorilor. Folositor lucru și semn de foarte mare dreptate este să-ți osândești propriile păcate, în P. G., L, col. 656. footnote> ... Aici să ne întristeze cuvintele predicii, ca să nu ne înfricoșeze dincolo faptele; aici să ne mustre predica, pentru ca să nu ne roadă dincolo viermele cel veninos, aici să ne ardă mustrarea, ca să nu ne ardă dincolo gheena focului. Cei care plâng aici, dincolo se vor mângâia; cei care se desfătează aici, care râd, care nu-și simt aici
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Matei 5, 4) și <<Vai vouă, care râdeți, că veți plânge>> (Luca 6, 25)<footnote Ibidem, în P. G., L, col. 257-258; aceeași idee o expune Sfântul Ioan și mai încolo, când spune: Ucigașul ucide numai trupul, pe când cel care predică spre a face plăcere ucide sufletul, că îi împinge la păcat pe ascultătorii săi. Ucigașul îl dă pe cel ucis morții acesteia de aici; predicatorul, însă, care predică spre a plăcea, ucide sufletul și-l dă unei osânde și pedepse
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
și mai încolo, când spune: Ucigașul ucide numai trupul, pe când cel care predică spre a face plăcere ucide sufletul, că îi împinge la păcat pe ascultătorii săi. Ucigașul îl dă pe cel ucis morții acesteia de aici; predicatorul, însă, care predică spre a plăcea, ucide sufletul și-l dă unei osânde și pedepse fără de moarte. (P. G., L, col. 656.) footnote>. Astfel, după ce le vorbește despre diferite păcate, pe care el le observase la credincioșii săi, zice : Aș dori ca tot
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
dacă îi cerți numai, îi faci îndărătnici, căci, neputând răbda povara unor continui mustrări, te părăsesc îndată. De aceea trebuie ca felul predicării să fie variat<footnote Idem, Primejdios lucru și pentru predicator și pentru ascultători este ca predicatorul să predice pe placul ascultătorilor..., în P. G., L, col. 653. footnote>. Apoi, pentru ca durerea mustrării să nu fie prea usturătoare, Hrisostom se include în grupul celor pe care îi mustră, ca unul ce are nevoie de doctoríi duhovnicești : Că predica, pe
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
sunt mari și necesită mai mult de o oră pentru a fi prezentate. Până și cele mai scurte dintre ele pot părea lungi pentru un auditoriu modern. La un moment dat și-a făcut cunoscută intenția de a continua să predice chiar dacă ar fi putut rămâne fără ascultători<footnote Sr Thomas Aquinas Goggin, Saint John Chrysostom: Commentary of Saint John The Apostle and Evangelist, Introduction in The Fathers of the Church, vol. 33, Washington DC: Catholic University of America Press, 1957
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
sau nu-l ascultă cineva : Izvoarele curg, chiar dacă nimeni nu bea din apa lor; fântânile izvorăsc, chiar dacă nimeni nu scoate apă din ele ; râurile aleargă la vale, chiar dacă nimeni nu se adapă din ele. Trebuie, dar, ca și cel ce predică să-și facă datoria lui, chiar dacă nimeni nu ia aminte. Lege ne-a fost rânduită de Iubitorul de oameni, Dumnezeu, nouă, celor ce ni s-a încredințat slujba cuvântului, ca niciodată să nu lăsăm neîndeplinită slujba noastră, nici să tăcem
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
va voi Dumnezeu să fiu în această viață, să împlinesc această slujbă și să fac ce mi s-a poruncit, fie de mă ascultă, fie de nu mă ascultă cineva<footnote Sf. Ioan Gură de Aur, Despre datoria de a predica, în P. G., XLVIII, 963-82. footnote>. Hrisostom știe să dezvăluie sclipiri incredibile ale gândului și ale sentimentului. Predicile sale, care durau deseori chiar și două ore, nu plictisesc, nici nu obosesc întrucât sunt însuflețite de imagini și comparații; acestea sunt
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
Marietti, p. 434. footnote>. Vorbea greaca, dar avea dulcele accent din Antiohia. Nu vorbea latina, o limbă din ce în ce mai puțin utilizată și pe care o pierdeau din vedere cea mai mare parte din Sfinții Părinți ai Bisericii greci. Sfântul Ioan abordează predica în plinătatea vârstei: se apropia atunci de 40 de ani. Avea deja în spate o experiență personală foarte bogată și o reputație de scriitor. Cu o abordare puțin rece și distantă cu străinii, el se schimbă odată cu amvonul. Acolo se
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
este programul său, aceasta este misiunea sa: să păstreze turma creștină și să adune oile rătăcite. Minunată muncă de preot, pe care el încearcă să o realizeze după înclinația înnăscută. Căci, dacă vreodată s-a născut un om pentru a predica, el este acela. Este gingășia, harisma, forța și martiriul său. El se răstignește prin cuvânt<footnote Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 65. footnote>. N-a rămas virtute creștină nepusă în lumină și n-a rămas viciu și păcat necombătute cu
Sfântul Ioan Gură de Aur († 407) – Mare dascăl al lumii şi Ierarh. Studii academice comemorative by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/171_a_156]
-
atât subiectul minorei, cât și predicatul ei: iar termenul mediu, care stabilește 47 Idem, op.citată, p.176. 34 contactul dintre cele două premise, poate fi subiect într-o premisă și predicat în cealaltă, sau subiect în ambele premise și predicat în ambele premise”48. Cea mai perfectă forma de silogism, pe care Aristotel îl numește „perfect” și "prim", este aceea în care premisele sunt universal afirmative, iar termenul mediu este subiect în majoră și predicat in minora. Forma lui logică
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
colier din ideea de chihlimbar sau de a bea o ceașcă de cafea, pe o terasă berlineza, cu umanitatea. Toate aceste consecințe epistemologice sunt, în mod evident, legate de manieră în care Toma din Aquino înțelege universaliile că putând fi predicate despre mai mulți doar în măsura în care sunt în minte, așa cum am spus mai sus. Uni versaliile există ca atare doar în mințile oamenilor, iar naturile obiectelor, cele care pot fi simțite și cunoscute, sunt prinse în obiectele extramentale: (ÎI.8.14
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
species, quamvis homo sit species (Sent. De anim., lib. 2, l. 12, n. 8). Așadar, de aceea este clar că naturii comune nu îi poate fi atribuită intenția universalității decât în măsura în care este în intelect: căci pentru că unul să poată fi predicat despre mai mulți, trebuie mai înainte să fie înțeles separat de principiile prin care este împărțit în mai mulți; de unde rezultă că universaliile, în măsura în care sunt universale, nu există decât în suflet. Naturile însele, cele prin care se produce intenția universalității
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
care este împărțit în mai mulți; de unde rezultă că universaliile, în măsura în care sunt universale, nu există decât în suflet. Naturile însele, cele prin care se produce intenția universalității, sunt în obiecte. De aceea, numele comune [care] semnifică natu rile însele sunt predicate despre [obiecte] individuale; numele nu semnifică intenții [universale]. Căci Socrate este un om, nu o specie, desi om este o specie. Acum, după ce am adunat datele necesare, pot elimina cea de-a treia consecință a interpretării realiste (3), conform căreia
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cunoscute prin lumină intelectului sau din concepte ale altor lucruri extramentale. Din cauza că formarea conceptului necesită un raționament discursiv, iar raționamentele discursive sunt, prin natura lor, deficitare comparativ cu cunoașterea îngerilor sau cea a lui Dumnezeu, conceptul nu poate fi predicat în mod propriu despre Dumnezeu. Mai simplu, deoarece conceptul are o genealogie discursiva, nu poate fi folosit ca nume propriu pentru Fiul lui Dumnezeu. Această problemă teologica rămâne intim legată de stadiul în care se află conceptul în De veritate
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]