1,241 matches
-
predicativ la modul infinitiv); El aude clipocind. (verb predicativ la modul gerunziu); Terminase de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de desenat. (verb predicativ la modul supin); * complement indirect: Nu-și amintea a-i fi spus așa ceva. (verb predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ la modul infinitiv); Se apucase de tehnoredactat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de loc: Au plecat la vânat. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modul supin); * complement circumstanțial de timp: Înainte de a scrie răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
răspunsul, a mai citit o dată cerința. (verb predicativ la modul infinitiv); Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Lucra ascultând muzică. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial de mod: A ieșit din cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cameră fără a saluta. (verb predicativ la modul infinitiv); Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Mergea țopăind de bucurie. (verb predicativ la modul gerunziu); A urcat în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
în autobuz din mers. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de cauză: Se plictisise a-l tot aștepta. (verb predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
predicativ la modul infinitiv); Răcise stând în ploaie. (verb predicativ la modul gerunziu); Se plictisise de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
de scris la calculator. (verb predicativ la modul supin); * complement circumstanțial de scop: Se străduiește atât de mult pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
pentru a-i convinge pe angajatori. (verb predicativ la modul infinitiv); * complement circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
circumstanțial condițional: Alergând, ar fi reușit să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu); * complement circumstanțial concesiv: Alergând, și tot nu ar fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
fi putut să prindă autobuzul. (verb predicativ la modul gerunziu) etc. Verbele nepredicative copulative aflate la moduri personale, predicative intră în componența predicatelor nominale, sensul verbelor copulative fiind completat de cel al părților de vorbire prin care este exprimat numele predicativ: * Vremea este frumoasă. (vs. El este acasă. este = predicat verbal, "se află"); * Vremea rămâne frumoasă. (vs. El rămâne acasă. rămâne = predicat verbal, "stă"); * Vremea pare frumoasă. (vs. Se pare că va ploua. se pare = predicat verbal, "probabil/ cred că"); * Vremea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numește = predicat verbal, "se desemnează"); * Viața înseamnă energie. (vs. El a însemnat în calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele auxiliare ar și fi (pentru alte exemple de verbe-mărci ale categoriilor gramaticale
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
calendar toate zilele de naștere ale prietenilor. a însemnat = predicat verbal, "a notat/ a marcat"). Verbele nepredicative auxiliare îndeplinesc funcție de marcă a unei categorii gramaticale a verbului predicativ pentru a căror conjugare au rol de adjuvant: ar fi reușit verbul predicativ a reuși este la modul condițional-optativ, timpul perfect, modul și timpul fiind marcate prin verbele auxiliare ar și fi (pentru alte exemple de verbe-mărci ale categoriilor gramaticale, vezi supra). III.2.7. Adverbul se definește 114, prin raportare la criteriul
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
adverbe nehotărâte (oricum, oriunde, oricând, oricât, orișicum, cumva, undeva, cândva, câtva, fiecum, fieunde, altundeva, altcândva, altcumva, altfel etc. unele având, de asemenea, rol de element de relație în frază) vs. adverbe negative (niciodată, nicicând, nicăieri, niciunde, nicicum etc.) vs. adverbe predicative (probabil, bineînțeles, desigur, poate, fără îndoială, fără doar și poate) etc.; practic, aceste ultime subclase de adverbe le actualizează și pe cele de mai sus de exemplu, în Știu unde pleci., unde = adverb relativ de loc. Din punct de vedere
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
complement circumstanțial condițional: Altminteri, ar fi fost, probabil, mai bine.; * complement circumstanțial concesiv: Tot nu a obținut rezultatul dorit.; dar și alte funcții sintactice: * atribut adverbial: Venirea ta aici l-a bucurat.; * apoziție: Luase cartea de acolo, de sus.; * nume predicativ: Cum este vremea?; * predicat verbal (adverbial): Desigur că va reuși. Adverbele-flectiv nu îndeplinesc funcție sintatcică, ci au rol de marcă pentru categoria gramaticală a gradelor de comparație: mai atent, foarte bine. Unele adverbe (relative/ nehotărâte) au dublu rol într-un
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-a. Prin raportare la criteriul sintactic, se remarcă eterogenitatea clasei interjecțiilor. Deși nu au o funcție sintactică-tip, interjecțiile pot îndeplini, contextual, funcția 121 de: * subiect: Se aude cip-cirip.; * predicat verbal/ interjecțional: Hai cu noi!; Ploaia pic-pic pe pervaz.; * nume predicativ: Este vai de ei.; Sunetul așteptat de copii era clinc-clinc.; * atribut interjecțional: Sunetul clinc al clopoțelului era așteptat de toți copiii.; A mâncat o prăjitură yummy.; * complement direct: El a auzit deodată trosc în spatele lui.; * complement circumstanțial de mod: Mergea
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
roată / Și te-ntreabă: "Ce ne-aduci? Ai găsit papucii? Spune!" / Și la fug-atunci s-apuci!" (George Coșbuc, Povestea gâștelor) Formulați enunțuri în care substantive aflate în cazurile nominativ, acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcțiile sintactice de: subiect, atribut, nume predicativ. Motivați scrierea cu ii, respectiv iii a următoarelor substantive: copii, copiii, fii, fiii, elevii, codrii. Formulați enunțuri în care substantivul neatenție în cazul acuzativ, respectiv genitiv să îndeplinească funcția sintactică de complement circumstanțial de cauză. Ilustrați, în enunțuri, schimbarea valorii
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enunțuri în care să ilustrați diferitele grade de comparație ale adjectivului harnic. Alcătuiți două enunțuri în care adjectivul frumoasă în cazul vocativ să îndeplinească funcția de atribut adjectival și același adjectiv, în cazul nominativ, să îndeplinească funcția sintactică de nume predicativ. Formulați cinci enunțuri în care adjectivul mare să fie în cazuri diferite. Pronume Realizați analiza morfologică a pronumelor și a adjectivelor pronominale din textele de mai jos: (a) "Greuceanu luă cu dânsul și pe fratele său și merse, merse, merse
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
numeral multiplicativ. Formulați enunțuri în care numeralul trei cu valoare adjectivală să fie în cazuri diferite. Exemplificați, în enunțuri, valoarea substantivală și valoarea adjectivală a unui numeral ordinal. Exemplificați, pentru valoarea substantivală a numeralului respectiv, funcțiile sintactice de subiect, nume predicativ, complement circumstanțial de mod, complement circumstanțial de timp și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
și complement circumstanțial de cauză. Formulați enunțuri în care numeralul colectiv amândoi, în cazul genitiv, să îndeplinească funcții sintactice diferite. Verb Exemplificați două verbe formate prin compunere prin contopire și două verbe formate prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
prin derivare parasintetică. Ilustrați, în enunțuri, valoarea predicativă, respectiv copulativă a verbelor a fi, a rămâne, a ajunge, a ieși, a se face, a însemna, a părea, a se numi. Formulați enunțuri în care verbul a fi să aibă valoare predicativă, copulativă, respectiv rol de verb auxiliar. Exemplificați, într-un enunț, valoarea dublu tranzitivă a verbului a învăța. Precizați diateza, modul, timpul și funcția sintactică a verbelor din textele de mai jos: (a) "Tată-său, deznădăjduit, pusese în gând să-l
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]