1,214 matches
-
și relația specifică dintre subordonat și regentul nominal, abia între anii 1957 și1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă, cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
dintre subordonat și regentul nominal, abia între anii 1957 și1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă, cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și1962 el a fost evidențiat ca unitate sintactică distinctă, cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
ca unitate sintactică distinctă, cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
sintactică distinctă, cu individualitate proprie, dându-i-se diferite denumiri: atribut circumstanțial, nume predicativ circumstanțial, predicat circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
circumstanțial, complement al calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
calității, element predicativ suplimentar , atribut predicativ , circumstanțial de mod acordat, circumstanțial al stării, nume predicativ de gradul III, element predicativ necesar, predicativ suplimentar , etc. Acestor părți de propoziție le corespund în planul frazei subordonate echivalente: atributivă circumstanțială, predicativă suplimentară, atributivă predicativă etc. Toate acestea reprezintă astăzi teme fundamentale de reflecție și investigare în științele limbii, tocmai pentru că sunt esențiale în funcționarea limbajului; era, deci, absolut necesar ca ele să fie cuprinse în această cercetare. Lucrarea este structurată pe cinci capitole: CAP
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
minții, i-a răspuns ursitoarea. Și să știi - a adăugat Nino, după ce a stat puțintel pe gânduri - că în toată vremea de zece ani pe pământ, ai să fii supus la toate necazurile, slăbiciunile și ticăloșiile pământenilor. I. 5 Relația predicativă sau de interdependență Relația predicativă sau de interdependență se stabilește între doi termeni; fiecare depinde de celălalt. Primul termen poate fi subiect sau propoziție subiectivă; al doilea termen poate fi predicat verbal, predicat nominal sau verb copulativ și propoziție predicativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Și să știi - a adăugat Nino, după ce a stat puțintel pe gânduri - că în toată vremea de zece ani pe pământ, ai să fii supus la toate necazurile, slăbiciunile și ticăloșiile pământenilor. I. 5 Relația predicativă sau de interdependență Relația predicativă sau de interdependență se stabilește între doi termeni; fiecare depinde de celălalt. Primul termen poate fi subiect sau propoziție subiectivă; al doilea termen poate fi predicat verbal, predicat nominal sau verb copulativ și propoziție predicativă. Combinațiile sub care pot apărea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativă sau de interdependență Relația predicativă sau de interdependență se stabilește între doi termeni; fiecare depinde de celălalt. Primul termen poate fi subiect sau propoziție subiectivă; al doilea termen poate fi predicat verbal, predicat nominal sau verb copulativ și propoziție predicativă. Combinațiile sub care pot apărea acești doi termeni se regăsesc în exemplele: Nevoia frânge fierul. ; Leneșul e frate cu cerșetorul.; Cine seamănă cu lacrimi culege cu bucurie.; Cine e întâi la masă e pe urmă la lucru.; Cel mai greu
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
culege cu bucurie.; Cine e întâi la masă e pe urmă la lucru.; Cel mai greu lucru din lume e să dai socoteală unui om prost.; Ceea ce știu este că n-a mai plecat. Acestea se numesc invariante ale relației predicative, deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
Acestea se numesc invariante ale relației predicative, deoarece sub una din aceste forme apare ea în orice enunț - propoziție sau într-o propoziție din structura unei fraze. Relația sintactică dintre subiect și predicat, respectiv propoziția subiectivă și regenta ei sau predicativa si regenta ei a prilejuit numeroase discuții în literatura de specialitate. Situându-se fie pe pozițiile gramaticii descriptiv tradiționale, fie pe pozițiile gramaticii de orientare structuralistă, fie pe cele ale gramaticii transformaționale, diverși cercetători au încercat să găsească soluția adecvată
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și al propozițiilor corespunzătoare, în frază). Majoritatea cercetătorilor văd în raportul sintactic dintre subiect și predicat o relație de interdependență, numită fie ca mai sus, fie relație de dependență (determinare sau subordonare) reciprocă, relație de inerență (sau de implicație), relație predicativă. Cei care consideră, explicit sau implicit, că în limba română se poate vorbi numai de 2 tipuri de relații sintactice (subordonarea și coordonarea) încadrează interdependența la subordonare, ca o specie a acesteia. Aceasta este interpretarea dată de Gramatica limbii române
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de interdependență diferit de subordonare este privită relația dintre subiect și predicat de către Sorin Stati, care identifică 4 tipuri de relații sintactice: de subordonare: X e regentul lui Y X ← Y de coordonare: X e coordonat cu Y X + Y predicativă: X e subiectul lui Y X ← →Y apozițională: X e explicat de apoziția Y X = Y. După ce se menționează restricțiile de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
predicativă: X e subiectul lui Y X ← →Y apozițională: X e explicat de apoziția Y X = Y. După ce se menționează restricțiile de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă și la nivelul frazei, între subiectivă și „propoziția-predicat”. Teoria este astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
explicat de apoziția Y X = Y. După ce se menționează restricțiile de ordin formal pe care și le impun unul altuia subiectul și predicatul, se ajunge la concluzia că relația predicativă este o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă și la nivelul frazei, între subiectivă și „propoziția-predicat”. Teoria este astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și relația predicativă (unde un termen este subiectul celuilalt, termenii impunându-și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
o „interdependență sintactică”. Se precizează, de asemenea, că relația predicativă se manifestă și la nivelul frazei, între subiectivă și „propoziția-predicat”. Teoria este astfel formulată încât să rezulte diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și relația predicativă (unde un termen este subiectul celuilalt, termenii impunându-și unui altuia restricții formale, expresie a interdependenței lor sintactice). De fapt, după cum sugerează și schemele grafice, relația predicativă este văzută tot ca o subordonare reciprocă X← →Y, de vreme ce schema subordonării este
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
diferența dintre subordonare (unde un termen este regent și celălalt subordonat) și relația predicativă (unde un termen este subiectul celuilalt, termenii impunându-și unui altuia restricții formale, expresie a interdependenței lor sintactice). De fapt, după cum sugerează și schemele grafice, relația predicativă este văzută tot ca o subordonare reciprocă X← →Y, de vreme ce schema subordonării este X ← Y . Relația subiect-predicat apare tot ca un raport sintactic aparte și la Valeria Guțu Romalo, care consideră că „există 2 clase de relații sintactice: (I) relațiile
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
reprezintă „forma de dependență maximă”, (2) raportul de subordonare (sau dependență unilaterală), în cadrul căreia termenul care nu poate fi omis este regent, iar celălalt este termenul subordonat (determinantul), (3) raportul de subordonare (dependență) dublă, unde determinantul are 2 regenți (elementul predicativ suplimentar) și (4) raportul de dependență complexă, unde determinantul are un singur regent, dar presupune existența a însă unui nume în structură (complemente cumulativ, opozițional, de excepție și sociativ)”. Aici diferența dintre interdependență(unde termenii relației se presupun reciproc) și
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
relație subiect-predicat zero. Subordonarea subiectului față de predicat reiese și din modelul transformațional propus de Gabriela Pană Dindelegan, care include simbolul categorial „subiect sub directa dominanță a nodului grup verbal alături de simboluri ca obiectul direct, obiectul indirect în dativ, atributiv(numele predicativ) etc.” Subiectul dobândește, în felul acesta, față de verb o poziție similară cu cea a complementelor respective, autoarea acordând subiectului statutul de determinant (modificator) direct al verbului. Concluzia că subiectul este un determinant al verbului se datorează faptului că, în viziunea
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un alt criteriu în funcție de care să se soluționeze această problemă. Meritul principal al cercetătorilor care au urmărit să dovedească caracterul de determinant verbal al subiectului este acela că au evidențiat asemănarea dintre subiect și ceilalți determinanți ai verbului (complemente, nume predicativ), deși această asemănare nu merge până la identitatea și, deci, nu se poate susține că „subordonarea” subiectului față de predicat este identică cu subordonarea oricărui complement. Precizări cu privire la calitatea subiectului de a fi termen neomisibil în cadrul relației sintactice pe care o stabilește
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
citesc, este un enunț reperat în limba română (deci, în această relație, unul dintre termenicel subordonat, determinantul este omisibil). Astfel prezentată, relația subiect-predicat nu se diferențiază însă de relația predicatului cu complementul direct și nici de relația verbului cu numele predicativ (în structura predicatului nominal), pentru că nici complementele respective și nici numele predicativ nu sunt omisibile. În acest moment al discuției poate interveni criteriul „restricțiilor formale” pentru delimitarea celor trei tipuri de determinanți. La toate cele trei tipuri de relații se
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
unul dintre termenicel subordonat, determinantul este omisibil). Astfel prezentată, relația subiect-predicat nu se diferențiază însă de relația predicatului cu complementul direct și nici de relația verbului cu numele predicativ (în structura predicatului nominal), pentru că nici complementele respective și nici numele predicativ nu sunt omisibile. În acest moment al discuției poate interveni criteriul „restricțiilor formale” pentru delimitarea celor trei tipuri de determinanți. La toate cele trei tipuri de relații se manifestă marca formală a recțiunii cauzale de la verb la nume, dar numai
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
prin acord, recțiune și selecția anumitor tipuri de termeni), pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește enunțurile (21-26) construite cu verb copulativ + nume predicativ ( = predicat nominal) sau verb copulativ în regentă + propoziție predicativă, constatăm că, pe de o parte, subiectul poate fi exprimat prin verb la infinitiv, dar și prin substantiv, și, pe de altă parte, propoziția subiectivă poate fi introdusă prin conjuncție subordonatoare
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
pe când interdependența dintre diversele tipuri de complemente (completive) și predicat (regentă) se caracterizează prin lipsa restricțiilor formale cu direcția complement (completivă) → predicat (regentă). În ceea ce privește enunțurile (21-26) construite cu verb copulativ + nume predicativ ( = predicat nominal) sau verb copulativ în regentă + propoziție predicativă, constatăm că, pe de o parte, subiectul poate fi exprimat prin verb la infinitiv, dar și prin substantiv, și, pe de altă parte, propoziția subiectivă poate fi introdusă prin conjuncție subordonatoare, dar și prin pronume relativ, de exemplu: Cine tace
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]