2,149 matches
-
numai în acest mod el reușind să primească adevărate "lecții de viață". Colette Destombes consideră drept principale pentru modul în care pă-rinții pot sprijini relația cu adolescentul lor, următoarele trei aspecte: predispoziția spre dialog; autonomia progresivă; sprijinirea maturizării adolescentului. În ceea ce privește predispoziția spre dialog, autorul precizează că părinții "trebuie să asculte cu răbdare, să încurajeze confesiunile, cunoașterea reciprocă, să înțeleagă interesele tânărului, lumea în care se complace, chiar dacă la mijloc sînt subiecte spinoase: libertatea de a pleca de acasă, prieteni, dragoste etc
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
statistică nu ne-a pus în fața unor diferențe semnificative. Aceste rezultate ne apar firești întrucât vin să confirme că trăsăturile de personalitate se referă la însușiri sau particularități relativ stabile ale unei persoane care, în plan comportamental, se exprimă prin "predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli."229 Atunci, de ce ar trebui să ne așteptăm că responsabilitatea unui adult de a-și crește singur copilul (criteriul monoparental), sau de a avea câțiva ani în plus sau
Semiotica limbajului nonverbal în relația părinte adolescent by Livia Durac () [Corola-publishinghouse/Science/1054_a_2562]
-
a scris atât de multe pagini despre genul epic nu pare interesat să învețe cum se realizează un asemenea text. Să producă, da; să afle cum se face, nu. Romanul e doar forma suficient de tolerantă care să capteze o predispoziție afectivă. Ceea ce aș sublinia aici e concurența dintre formele de inventar retoric (care vor constitui celebra "mistică a genurilor") și cum să îi spun altfel? forma emoției. Un destin de scriitor e ghidat de o elecțiune afectivă, anterioară și preeminentă
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sau altul, de povestea sentimentală și de împrejurările care au favorizat-o (resorturile interioare, psihice), lăsând deoparte impresiile convenționale, de turist obligat să se închine, după obicei, la monumentele artei occidentale. De altfel, percepția estetică pare să depindă exclusiv de predispozițiile intime, sufletești, fiindcă sensibilitatea erotică pune în umbră pasiunea pentru artă: în memoria afectivă a scriitorului, Florența nu trăiește doar ca oraș-muzeu, ci îndeosebi "ca o femeie culcată, cu brâul Arnului aruncat la o parte". În altă ordine de idei
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Ca în melodramă, de pildă, unde suferința îndrăgostiților își află până la urmă, din belșug, alinare. În orice caz, după credința naratorului (și a lui Lovinescu însuși), catharsis-ul nu e garantat de valoarea estetică a operei de artă, ci de predispozițiile psihice ale publicului care o receptează. Sau, cum afirmă într-un loc amărâtul Leon: " [...] arta nu te desrobește de nimic; arta nu te ridică într-o lume fără griji, decât când ești desrobit de mai înainte". Concluzie tipic lovinesciană 135
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
nuvele" din volum prozatorul nu mai recurge la episoade și situații preluate din notele de călătorie (ca în Crinul), cadrul rămâne același ("florentin"), în intenția de a sugera probabil, prin atmosfera exotică, resuscitarea gustului pentru aventuri galante și a unei predispoziții psihice neobișnuite, exotic-excentrice în raport cu biografia pur "intelectuală" (id est: ca neantul, fără evenimente) a "eroului" lovinescian. Înainte de orice, teatralizarea narațiunii se realizează, la fel, tot prin procedeul povestirii "în ramă", datorită căruia naratorul își prezervă privilegiul de martor-spectator (pretins obiectiv
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a "conținutului"), păstrând nealterată "situația triunghiului" care "guvernează toate intrigile" și determină respectarea strictă a unor reguli de joc și de compoziție. Devine lesne de înțeles, așadar, motivul autolimitării libertății neîngrădite a romancierului, nevoit să respecte convențiile melodramei din cauza unor predispoziții temperamentale, psihice, care-i prescriu atât modelul estetic, cât și "metoda" de lucru. În consecință, romanul lovinescian rămâne tributar teatrului în două moduri: 1. pe de o parte, prin conservarea unui anumit tip de construcție epică (intriga stereotipă, "triunghiul" ca
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
schimbă comportamentul anterior sau își însușesc un nou model de comportament. După cum apreciază și autorul citat, numai atingerea primelor două obiective poate fi controlată într-adevăr de către comunicator, în vreme ce realizarea celorlalte trei va depinde de o serie de variabile că: predispoziția pentru un anumit tip de mesaj, întărirea acestuia de către anturaj, fezabilitatea acțiunii pe care o propune mesajul, mediul în care evoluează individul etc. Astfel, comunicatorul trebuie să se asigure că măcar primele două obiective vor fi îndeplinite corect. Credibilitatea mesajului
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
un instrument pentru atingerea unor obiective, nu un scop în sine. Dacă acest instrument va fi folosit cu discernământ și vom fi conștienți că eficacitatea comuncării este determinată nu doar de mesaj în sine, ci și de contextul comunicării, de predispozițiile receptorului ș.a.m.d, el ne va ușura foarte mult atingerea obiectivelor propuse. Evaluarea Procesul de RP este încheiat numai o dată cu evaluarea efectelor pe care le-a avut strategia de comunicare pusă în aplicare. În urmă evaluării "aflăm ce anume
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
exterioară, în loc să se descarce imediat în mișcări, este oprită în curs, supusă unei elaborări sui generis și trece o perioadă mai mult sau mai puțin îndelungată înainte să apară reacția motrice..." Durkheim, 1898, pp. 3-4 3.1.2. Atitudinea ca predispoziție la acțiune Noțiunea de atitudine (A), mai tîrziu introdusă în abordarea behavioristă, trimite la o dimensiune mai mult internă a indivizilor, în general definită drept o "predispoziție de a acționa". Cercetătorii au postulat existența unui al treilea termen între stimuli
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
să apară reacția motrice..." Durkheim, 1898, pp. 3-4 3.1.2. Atitudinea ca predispoziție la acțiune Noțiunea de atitudine (A), mai tîrziu introdusă în abordarea behavioristă, trimite la o dimensiune mai mult internă a indivizilor, în general definită drept o "predispoziție de a acționa". Cercetătorii au postulat existența unui al treilea termen între stimuli și comportamente. Această reorientare, denumită "neo-behavioristă", permite organizarea unor anchete centrate pe evaluări emise de indivizi despre diferite obiecte din jurul lor. Stimulii desemnează aici factori de context
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Bruchon-Schweitzer), a fotografilor (Bourdieu et al.), a pictorilor (Moulin) sau a muzicienilor (Becker, Boudinet, Hennion, Menger, Seca). Lista nu este, desigur, limitativă. Ce statut putem acorda consumatorului? Criticii industriei culturale, după Walter Benjamin sau Theodor Adorno, au atribuit adesea maselor predispoziții anomice de rebeliune/supunere. Consumul de produse de cultură de divertisment sau televizate ar declanșa o postură fundamental pasivă, sursă potențială de incultură și de adorație fanatică a icoanelor starurilor. Amatorul de jazz din anii cincizeci, ca și hip-hopper-ul din
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
a unui asemenea fenomen este confirmată. Atitudine: componentă a unei RS, ce descrie în principal orientarea afectivă, evaluativă față de obiect, structurat într-un ansamblu ierarhic de opinii, tipic pentru modul "propagare" de construire a unei reprezentări, și definit ca o predispoziție la acțiunea unui subiect. Atribuire: elaborare cognitivă (schemă cauzală sau de eveniment) care servește producerii unei explicații pe marginea relațiilor interpersonale sau a originii unui fapt, din punctul de veder al unui subiect. Modelele de analiză descriu diverse "bias-uri cognitive
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
de coarne și de a sili birourile și pe șefii de corpuri de armată să-i răspundă scriind sub dictarea lor, ar mai aștepta și acum informațiile dorite. Alte obstacole proveniră din versatilitatea puterii, din frecventa schimbare a miniștrilor, din predispoziția noului venit de a abroga măsurile hotărâte de predecesorul său. În sfârșit, dacă misiunea întâlni miniștri binevoitori, capabili, mânați de dorința progresului, lucrurile nu au stat mereu așa, și ea trebui să lupte împotriva incapacității, a lipsei de experiență sau
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
i se acordă în domeniul psihanalizei, arhetipul face referire la o serie de imagini arhaice, care persistă în conștiința întregii umanități, încă din cele mai vechi timpuri. El poate fi înțeles deci, ca o expresie a subconștientului colectiv, ca o predispoziție a conștiinței sociale, și ca un dat aprioric al psihicului uman de a produce reprezentări. Ținând cont de aceste realități, dar și de celebra aserțiune eliadiană conform căreia "crearea Lumii devine arhetipul oricărui gest creator uman"89, recunoaștem o posibilă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
considera că unii dintre copii și dintre nepoți sînt subiecte autonome. În lupta sa pentru a deveni artist, Lot are nevoie de autoanaliză ca adjuvant. Acest adjuvant se dovedește a fi un opozant atunci cînd Lot ajunge să-și înțeleagă predispoziția emoțională și cînd țelurile lui încep să intre în conflict cu cele ale bătrînilor. Se mai întîmplă ca puterea să rezide în doi actanți, unul pozitiv și unul negativ. În romanele naturaliste, observăm adesea opoziția dintre o putere a voinței
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
tu n-ai pățit nimic? A clătinat din cap și a negat mut, posedat de viziunea care îi trăia înaintea ochilor (acel stâlp de foc imaginar) și care îi dilata nu numai pupilele, ci și sufletul său turburat de această predispoziție nestinsă de trecerea anilor: pornirea irezistibilă și inconștientă de a ieși din real și de a intra în lumea închipuirii, în care însă începi să crezi și tu că e tot reală și nu te trezești din ea, povestești și
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
a ieși din real și de a intra în lumea închipuirii, în care însă începi să crezi și tu că e tot reală și nu te trezești din ea, povestești și altora ceea ce vezi... Dar oare nu asta e și predispoziția artiștilor? Am văzut mai târziu, prin albume și prin muzeele Europei, girafe în flăcări, nuduri deasupra orașelor, oameni care în loc de capete aveau un cuier de pălării, petreceri de coșmar, pictate cu o minuție halucinantă, iar la noi stranii himere ale
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
ideilor și camarazilor de idei. Liberă, în rest, să rătăcească în sine și departe de sine ? Supliciul o adusese aproape de abandon și demență, o apropiase - să admitem -, chiar dacă doar temporar, nu numai de propriile încă nedeslușite obsesii, ci și de predispoziția inițială a jocului, în care se afla șansa ei de fericită infirmă, precum Piero claustrat în unica sa menire. Cartea acestui fiu ar fi un lung interogatoriu asupra mamei, dar și despre Cosimo, ca și despre sine ? Pe cine să
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
în caracter rezistent și în puterea de reproducțiune a rasei. De aceea de la ardeleni va porni regenerarea națională. [CULTURĂ ȘI DEGENERARE] 2270 Prin cultură echivalentul mecanic devine din ce în ce mai mic, cel intelectual din ce în ce mai mare; însă în cel mecanic și în moștenirea predispoziției de a-l avea e totodată puterea de reproducere. Cu cât se pierde din acesta, generația câștigă în inteligență, dar pierde în putere fizică și în putere de reproducțiune. Prin aceasta începe degenerarea. ["MISTERUL CAPITALULUI MIC"] 2275B Care e deci
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
și cătră soare. Aceste gazuri sunt, se-nțelege, grade de disociațiune, deci de căldură. E foarte drept că ceea ce în mecanică e direcția corpului pus în mișcare, e în om voința. Hartmann. Filozofia Neconștientului. Nu sunt nimic cele neconștiente decât predispoziții moștenite de la părinți: adecă o direcție de mișcare dată care, în decursul timpilor, se coadaptează, după o linie aprioric de indicat mediilor succesive. SFERA VALORILOR MORALE [ORDINEA MORALĂ ȘI ORDINEA MECANICĂ] 2267 Ordinea morală a Universului, ca șir fenomenologic văzut
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
intern fără idei. Acest colț întunecos: nu-i idee, nu-i închipuire (percepțiune). Sunt în ființa noastră predispozițiuni cari nasc idei. Când se trezește cineva are simțământul esistenței curate. Închipuirile se nasc. Acele puteri stimulatorii nu sunt însă percepțiuni. În predispoziție sunt, însă nu sunt altfel. Raportul între natură și arte în propria fantazie. Este un dar al rațiunei noastre. Dar știința asemenea are să-i mulțămească - numai că ea trebuie să stea sub legile rațiunii, trebuie să se supuie rațiunii. Trebuiește
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
presupun (repet, s-ar putea să greșesc) apriori că sânt poet. Luați acest fapt doar ca pe un artificiu retoric care îmi dă posibilitatea să merg mai departe. Deci, cum am devenit poet? Păi, cred că am avut și o predispoziție nativă pentru asta. De pildă, am avut dintotdeauna o foarte bună memorie a versurilor. Tot ce mi-a plăcut am învățat spontan pe de rost. înainte să împlinesc trei ani știam pe de rost câteva sute de poezioare și chiar
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a cultivat toate căile taoiste tradiționale către sănătate și longevitate, dar abordarea sa preferată în ceea ce privește tratarea bolilor era terapia nutritivă. De exemplu, el a remarcat că persoanele care trăiesc în regiuni montane îndepărtate și fără ieșire la mare aveau o predispoziție puternică la a face gușă, o mărire a glandelor tiroide despre care știm acum că este cauzată de insuficiența de iod. Așadar, a prescris un regim bazat pe alge marine și extracte din tiroidă de căprioară și miel, izolând, astfel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
și să-mi fie cam greață. Îmi simt mațele bolnave și grele. De parcă ar exista ceva În interiorul meu, aproape că simt cum crește, prinde puteri. Poate o tumoare, ca aia care a omorât-o pe bătrâna mea mamă. I-o predispoziție la noi În familie. Dar ea era... Încep să transpir abundent, o să m-apuce un atac de panică. Îmi pierd controlul. Băga-mi-aș. Nu sunt ca Busby sau oricare dintre puță-bleagă ăia bolnavi cronic din cauza stresului, care nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]