7,320 matches
-
a pricepe cum stau lucruile din acest punct de vedere mi se pare potrivit să reamintim ce a scris Sebastian despre De două mii de ani, puțin spus: iritat, de grosolănia cu care Nae Ionescu, profesorul mult admirat, în a sa prefață, apoi și alți polemiști, l-au botezat Iosef Hechter pe naratorul acelei ficțiuni și "pornind de la acest nume s-a stabilit caracterul autobiografic al cărții", apoi s-a răspîndit zvonul că e un roman cu cheie. "Îmi dau seama că
Jurnalul lui Sebastian by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8497_a_9822]
-
Unde am mai întâlnit-o? În toate prozele lui, desigur. Și mai cu seamă în cele ce-i vor urma aici, sub aceleași coperte cartonate, scurtei explicații de la primele pagini. Umorul mucalit explodează la fiecare întorsătură de condei. Iar falsa prefață devine ficțiune în toată regula: "Volumul nu a putut fi publicat atunci și nici după 1990, din motive pe care le-am explicat în altă parte, nu are rost să le reiau. Ajunge să spun că, la un moment dat
De ce, Petru Cimpoeșu? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8509_a_9834]
-
de luat în seamă sunt îndeosebi două precedențe: Dicționarul ieșenilor, apărut în 1979, care cuprindea literatura română până la 1900; Dicționarul clujenilor sau Dicționarul Zaciu, apărut în patru volume în anii 1995-2001, dar a cărui informație se oprea la 1989. În prefața primului volum al DGLR, Eugen Simion recunoaște deschis că Dicționarul Academiei a beneficiat de experiența acestora. Primul, Dicționarul ieșenilor, este absorbit în mare măsură, iar câțiva dintre colaboratorii Dicționarului Zaciu, cercetători clujeni de istorie literară, colaborează și la acest dicționar
O victorie filologică by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8577_a_9902]
-
moraliștilor francezi din secolele al XVII-lea și al XVIII-lea, alcătuind antologia De Saint-Simon a Tocqueville, apărută la Gallimar, în 1996, și în versiunea românească a lui Petru Creția, la Editura Humanitas, în 1997. Așa cum relevă Constantin Cubleșan, "în prefața antologiei Cioran pune în discuție tocmai portretul moralistului în sine, reliefân--du-i acestuia coordonatele esențiale de manifestare, de atitudine, ale modului de reflectare asupra lumii, de exprimare ș.a. Astfel, moralistul se recomandă din capul locului prin instalarea lui Ťîn certitudinile comode
Mărturiile lui Emil Cioran by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8584_a_9909]
-
se dovedește decât un mijloc pus în slujba scopului - artistic. Întâmplătorul din viață naște necesarul din artă. Ceea ce există nu mai poate să nu fi fost: o operă, dobândindu-și dreptul de a fi." Sunt acestea câteva fraze spicuite din prefața semnată de tine, o prefață inspirată, exactă, la volumul de proză a Marinei Țvetaieva abia ieșit de sub tipar la Ideea Europeană, volum cu care inaugurăm colecția Capodopere. Dragă Ianoși, deși e scrisă despre Marina - pe care o iubim amândoi - adevărurile
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
pus în slujba scopului - artistic. Întâmplătorul din viață naște necesarul din artă. Ceea ce există nu mai poate să nu fi fost: o operă, dobândindu-și dreptul de a fi." Sunt acestea câteva fraze spicuite din prefața semnată de tine, o prefață inspirată, exactă, la volumul de proză a Marinei Țvetaieva abia ieșit de sub tipar la Ideea Europeană, volum cu care inaugurăm colecția Capodopere. Dragă Ianoși, deși e scrisă despre Marina - pe care o iubim amândoi - adevărurile citate adineauri par a fi
Ion Ianoși: "Ziua sunt optimist, noaptea - pesimist" by Aura Christi () [Corola-journal/Journalistic/8581_a_9906]
-
manual (Editura U.N.M.B., București, 2007) constituie rodul unui proiect de cercetare inițiat de Universitatea Națională de Muzică din București în parteneriat cu Asociația "Dan Constantinescu" și subvenționat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). Strategia ópusului este deconspirată încă din Prefață de către Antigona Rădulescu, cea care a îngrijit cu distincție și discernământ ediția: Sunt puse laolaltă mai multe puncte de vedere, de stiluri și mentalități care, sperăm, dau măsura unei muzicologii românești ce se dorește lipsită de prejudecăți, dar riguroasă, modernă
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
și simbolice, de către Antigona Rădulescu și Dan Dediu (Muzica de film: privire estetico-semiotică). Epuizând cuprinsul acestui productiv demers muzicologic, e timpul să căutăm o explicație a subtitlului său (un alt fel de manual). Răspunsul pare a fi formulat în aceeași prefață de Antigona Rădulescu: "Volumul, în ansamblul său, ar trebui să răspundă multor întrebări pe care și le pun studenții, masteranzii, doctoranzii universităților de muzică și toți aceia care studiază, în felurite chipuri, fenomenul muzical, precum și nevoii (...) de a se clarifica
Un alt fel de manual by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/8611_a_9936]
-
bucurat și de ecranizări - pot fi date cu duiumul. Pentru că, acceptând că poate fi un criteriu de apreciere a importanței unei opere literare, popularitatea nu înseamnă în chip obligatoriu valoare estetică. Mirela Stănciulescu știe ce este valoarea estetică. Din scurta prefață semnată de Alex Ștefănescu aflăm că ea este o reputată traducătoare și că, printre autorii pe care i-a tălmăcit în limba română se află nume grele precum José Saramago sau Joyce Carol Oates. Roadele lungului exercițiu de traducător se
L'amour soudain by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8630_a_9955]
-
foile ei aromă de mirodenii din Indii. Nu neapărat spuse exotice, denumind cele ale traiului în cine știe ce civilizații moarte, sînt vedetele acestor voiajuri. Dicționarul, interesat de cuvintele care-au intrat în română, le lasă deoparte pe-acelea date la export. Prefața, în schimb, le face, prin cîteva reprezentante, dreptate. Un asemenea exemplu este brînză. Brînza dacică, pomenită, cu moș și varză (deh, cultură patriarhală, ținută la dietă lacto-vegetariană), în listele de care n-a scăpat nimeni, subiect de caterincă postmodernă, e
Drumul brânzei by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8641_a_9966]
-
pe trup îl are/ Lui-și ca o mădulare/ Pe care îl stăpînește/ Ca p-un subpus cum voiește./ Trupul nimica nu poate/ Fără suflet întru toate;/ De aceea să cuvine/ Să-ngrijim de dînsul bine." Aceste prime versuri din prefața la Hristoitie, la prelucrarea din 1834 după Erasmus, se transformă în principiu al tuturor scrierilor lui Pann: a "îngriji sufletul", a compune versuri doar în sprijinul moralei, iată idealul unei poezii aflate la distanță enormă de pașoptism. însăși atracția esteticului
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
ipocrit, sub vălul unei false modestii. Atunci cînd el declara, în perfectă antifrază, că "n-am învățat nici o limbă din cele poleite" și că "de-ar fi fost școli ca acum, învățam și eu vreo limbă din cele lăudate" (vezi prefața la Fabule și istorioare, 1841), Pann, cunoscător a patru-cinci limbi străine, avea conștiința arhaicității sale și se delimita radical de poezia neologică a pașoptiștilor. Originalitatea sa trebuie căutată acolo unde, după rigorile unei viziuni specifice secolului XX, arta poetului s-
Dincolo de pașoptism by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8607_a_9932]
-
celor de azi pe care - aș putea oferi cîteva exemple - nu i-ar mulțumi un articol al subsemnatului în fiecare an, ci măcar... două-trei... Însă cu aceasta bizareriile lumii scrisului sunt departe de-a se fi epuizat. Mi se solicită prefețe, postfețe, referate și "pile" la edituri, spre a nu mai vorbi de recomandările pentru primirea în Uniunea Scriitorilor,unele din partea unor inși de care nici nu auzisem. Un gen de birou notarial, cel al criticului e asaltat de solicitanți de
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
interesează cronica literară, iar pe de altă parte, semnatarul prezentelor rînduri s-a văzut acuzat de duplicitate pentru că a dat undă verde unei cronici denigratoare la adresa Monicăi Lovinescu, în revista ce-o conducea... Nu o dată, ipochimeni cărora le-am făcut prefețe , referate editoriale și le-am alcătuit ediții, pe unul l-am recomandat pentru primirea în Uniune, după ce s-au văzut cu sacul bunelor oficii în căruță, au găsit cu cale a mă bîrfi pe unde apucau și a scrie despre
"Scrie despre mine"! by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8644_a_9969]
-
lui Paul Constantinescu, Lucrări muzicale, p. 4; V.T.; M.P.; S.I.; Constantin Ionescu-Vovu TIPĂRITĂ: în Antologie de muzică românească pentru pian, Ediție îngrijită de Constantin Ionescu Vovu, Ed. Muzicală, București 1989, p. 51; retipărită în volumul Paul Constantinescu. Piese pentru pian, Prefață, note introductive și îngrijire text muzical, Sanda Hîrlav-Maistorovici; Editura Muzicală, București 2009, p. 48. ÎNREGISTRATĂ: ECE 0919-1974. Interpret, Corneliu Gheorghiu; CD: Paul Constantinescu, Piese pentru pian. Editura ,,Premier”, Ploiești, 2009. Interprete: Ioana Enea (Strigare la stea) și Lucia Popescu (Colindă
Opera componistica a lui Paul Constantinescu. Catalog cronologic(III) by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Journalistic/83702_a_85027]
-
practică un fel de vorbărie inutilă în propoziții scurte. Scriu scurt, dar nu și cuprinzător. Această performanță paradoxală o realizează, printre alții, Ștefan G. Theodoru, autorul unui volum de poeme într-un vers, Freamăt (București, Ed. Amurg Sentimental, 2008). În prefață, autorul face o distincție teoretică (inutilă) între haiku și "poemul românesc într-un vers": " În linii mari, dacă haiku-ul este percepția în hotarele unei secunde, poemul românesc într-un vers se naște din scânteia unui gând privind lumea înconjurătoare
Scurt și necuprinzător by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/8398_a_9723]
-
muzicii românești și emblemă a muzicii timișorene, mentor pentru mai multe generații de absolvenți ai Facultății de Muzică din Timișoara și maestru pentru subsemnata, precum și pentru compozitorii Gabriel Mălăncioiu și Gabriel Almași. Iată ce semnalează muzicologul Carmen Stoianov în prefața volumului îngrijit de Veronica Demenescu și Ani- Rafaela Carabenciov: Veți cunoaște o „Românie muzicală” prin intermediul unor compozitori, parte dintre ei colegi de generație cu maestrul: Cornel Țăranu, Doru Popovici, Costin Miereanu, Iancu Dumitrescu și mulți alți muzicieni care în cotidiene
SIMN LA TIMIȘOARA by Veronica Laura DEMENESCU , () [Corola-journal/Journalistic/84001_a_85326]
-
moarte este comutată după câteva săptămâni în muncă silnică pe viață, iar în 1964 VVM este grațiat. În manifeste și poeme politice, cu virtuți literare, disidentul nostru detestă fățiș bolșevismul instalat la putere în România. Prima parte, un fel de prefață, intitulată Să nu uităm și să nu iertăm, datează din 1948 și clamează cât se poate de categoric și de dur: "Românul e împins de revolverul dintre coaste și de laba din ceafă să demisioneze nu numai din Istorie ci
A existat disidență înainte de Paul Goma? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8401_a_9726]
-
jucicios și într-una din puținele maniere de abordare viabile - o tratare de tip eseistic, incluzând elemente monografice - aspecte mai mult sau mai puțin discutate ale unei moșteniri literare semnificative, precum și istoricul receptării ei critice (I. A fost odată o prefață...; II. O paranteză contextuală: III. Biografia criticii; IV. Opera; V. O antologie a abundenței livrești). Prima parte glosează pe marginea prefeței lui Hogaș pentru ediția volumului său din 1912, document literar revelator, dar care nu a fost până la urmă cuprins
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
sau mai puțin discutate ale unei moșteniri literare semnificative, precum și istoricul receptării ei critice (I. A fost odată o prefață...; II. O paranteză contextuală: III. Biografia criticii; IV. Opera; V. O antologie a abundenței livrești). Prima parte glosează pe marginea prefeței lui Hogaș pentru ediția volumului său din 1912, document literar revelator, dar care nu a fost până la urmă cuprins în volumul respectiv, din motive rămase neclare (se presupune că datorită lui Ibrăileanu, ceea ce nu e, totuși, sigur). Or, tocmai acest
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
ironic și autoironic, ale cărui afirmații sunt construite pentru a fi răstălmăcite (...) Cine a văzut în Hogaș un homeric nu va fi greșit, dar bucuriile sale (...) sunt rodul inteligenței care își subordonează cultura" (p. 9). Este de menționat că respectiva prefață a fost publicată abia în 1930 și a intrat "cu adevărat în circulație" în 1944, când Vladimir Streinu a scos primul volum din ediția critică a operei lui Hogaș. Pline de relevanță sunt - în a doua parte a lucrării (O
Actualitatea unui "scriitor uitat" by Daniel Dragomirescu () [Corola-journal/Journalistic/8406_a_9731]
-
le cultivase în suite. O explicație posibilă ar fi planul tonal al concertului regândit din perspectiva interpretării metafizice. În 1929, Cuclin cristalizase probabil propriul său sistem, sistemul funcțional muzical. Epitoma esteticii muzicale, urma să fie tipărită în engleză cu o prefață de Vincent d’Indy, dar moartea maestrului, survenită în 1931, a împiedicat realizarea acestui proiect. Este posibil ca în 1954, după experiența Canalului, să fi meditat și asupra concepției personale a semnificației metafizice a formei de sonată. În locul unui descensio
Concertele pentru vioar? de Dimitrie Cuclin by Roxana Susanu () [Corola-journal/Journalistic/84190_a_85515]
-
în practica propriei creații. Despre sincronism I. Negoițescu nu suflă o vorbă în cele trei texte programatice pe care le-am citat și prin care se recomandă Cercul Literar de la Sibiu. Cred că este o omisiune semnificativă sau elocventă. În prefața la Un roman epistolar I. Negoițescu problematizează într-un mod definitoriu ceea ce am putea numi contradicțiile interne ale cerchismului, rezultând din lupta tinerilor scriitori cu ei înșiși pentru construcția personalității lor artistice. Estetismul nu era o invenție a altora, iar
Tradiția cerchistă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8423_a_9748]
-
firme internaționale ale timpului, pentru alegerea proiectului celui mai potrivit și a echipei care să îl pună în practică, totul emană un entuziasm generos și dorința sinceră de a se construi temeinic. De altfel, așa cum bine subliniază Mugur Isărescu în prefața albumului, încă din momentul depunerii jurământului de credință, la 10 mai 1866, Carol I le-a vorbit românilor despre "un plan intern de modernizare a structurilor economice, politice și militare ale țării". Edificatoare pentru amestecul de farmec al relatării și
Radiografia unui miracol by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8424_a_9749]
-
cărți ce promite atât de mult? Cum doar doi dintre ei fac parte din breasla ficționarilor (Adriana Bittel și Ana Blandiana), suntem îndreptățiți să vedem în această punere în scenă, dincolo de ideea unui "recital cu mari actori", așa cum ne sugerează prefața, și un pariu cu literatura. Frumusețea cărții, privită ca un întreg, stă tocmai în multiplicarea perspectivelor, care, aparent polifonic, circumscriu un spațiu ideal a cărui parcurgere dezvăluie diversitatea nebănuită, nu doar a transpunerii literare a unei teme, ci și a
Povești la prima vedere by Cristina Cioabă () [Corola-journal/Journalistic/7765_a_9090]