5,550 matches
-
comunitar. Convențiile internaționale ale Comunității includ acorduri tarifare și comerciale, acorduri de asociere, acorduri cu organizațiile internaționale, universale și regionale sau acorduri asupra cercetării, tehnologiei, mediului înconjurător. Acordurile externe cunosc, la rândul lor, o mare diversitate, fie ele nepreferențiale sau preferențiale. Se creează, astfel, imaginea unei diversități de norme de drept comunitar subordonate obiectivelor și politicii U.E. Studii asiatice IV. 1. Secolul Pacificului IV. 1.1. Privire generală Tendințele care își croiesc drum la granița dintre secolele al XX-lea și
Percepții asupra configurației relațiilor internaționale În anii '90 by Spÿridon G. HANTJISSALATAS, Carmen T. ȚUGUI () [Corola-publishinghouse/Administrative/91812_a_92859]
-
social. d) Factorii psihologici. Factorii psihologici sunt de natură internă și țin de personalitatea elevului. Un loc aparte între acești factori îl ocupă inteligența. 2.7 Motivația preadolescentului pentru activitatea școlară Interacțiunea nenumăraților factori externi și interni poate genera atitudinea preferențială a elevului față de anumite obiecte de învățământ. Dintre factorii externi amintim: conținutul disciplinei școlare, noutatea cunoștințelor școlare, caracterul atractiv și interesant al predării, personalitatea profesorului, cunoașterea importanței sociale a obiectelor de învățământ, opiniile părinților etc. Dintre factorii interni menționăm: capacitățile
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
sentimentul succesului și al insuccesului - trăite de elev în urma aprecierii lui de către profesor și a conștientizării poziției sale competitive în clasă - nivelul de aspirație format în funcție de capacitatea de autoestimare. Factorii intelectuali și motivaționali joacă un rol important în modelarea atitudinilor preferențiale ale preadolescenților față de anumite obiecte școlare. Preferințele conturate la nivelul clasei a VII-a se structurează treptat și capătă valoare și funcție de interesele cognitive. Nevoia și interesul pentru cunoaștere se dezvoltă pe baza trebuinței de explorare. Paralelismul între preferințele și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
de exportul către țări terțe sau către alte state membre, respectiv ajutoarelor legate direct de cantitățile exportate, de înființarea și funcționarea unei rețele de distribuție sau de alte costuri curente legate de activitatea de export; ... b) ajutoarelor condiționate de utilizarea preferențială a produselor naționale față de produsele importate; ... c) măsurilor de ajutor în cazul cărora acordarea de ajutoare este condiționată de obligația ca beneficiarul să își aibă sediul în statul membru relevant sau să fie stabilit cu preponderență în statul membru
SCHEMĂ din 16 iulie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/299932]
-
eterogene etc. Expunerea unei perechi de figuri durează 10 secunde. Durata fixării figurilor complexe, absurde, eterogene, neașteptate este mai mare decât a perechilor opuse. Rezultatele nu sunt sensibil modificate dacă durata expunerii crește până la 2 minute, ceea ce indică o orientare preferențială a subiectului către anumite categorii de stimuli. Berlyne clasifică proprietățile stimulilor externi capabili de a influența intensitatea reacției de orientare -și, mai general de a produce activarea cerebrală în trei categorii: psiho-fizice, ecologice și colative. În prima categorie intră variabilele
Metode și tehnici experimentale. Suport de curs by MIHAELA ŞERBAN [Corola-publishinghouse/Science/1002_a_2510]
-
de multe ori, statul alege să ofere un tratament preferențial pentru companiile media. Toleranța fiscală a autorităților față de instituțiile media care au acumulat datorii uriașe la stat, posibilitatea reeșalonării, chiar a anulării acestora, dar și amenințarea cu întreruperea acestui tratament preferențial se pot constitui în factori de presiune asupra lor, fapt ce poate modifica atitudinea acestora față de guvernanți. V.3.2. Manipularea și jurnaliștii La nivelul jurnaliștilor, formele de manipulare sunt camuflarea rolului și autocenzura. V.3.2.1. Camuflarea rolului
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
internaționale și nici soluții pentru toate diferendele fără excepție“13. Criza economică a anilor 1929-1933 a determinat scăderea accentuată a prețurilor la produsele agricole. România, în cadrul conferințelor agrare desfășurate între anii 1930 și 1932, a susținut necesitatea introducerii unui regim preferențial pentru cerealele din Europa Centrală și de Est în vederea reducerii pierderilor rezultate din exportul de cereale la prețuri scăzute 14. Soluția crizei economice susținută de Titulescu era adoptarea tarifelor preferențiale. Dar, mai întâi, acesta 12 Ion Agrigoroaiei, Nicolae Titulescu și
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
anii 1930 și 1932, a susținut necesitatea introducerii unui regim preferențial pentru cerealele din Europa Centrală și de Est în vederea reducerii pierderilor rezultate din exportul de cereale la prețuri scăzute 14. Soluția crizei economice susținută de Titulescu era adoptarea tarifelor preferențiale. Dar, mai întâi, acesta 12 Ion Agrigoroaiei, Nicolae Titulescu și relațiile României cu marile puteri, în Anuarul Institutului de Istorie și Arheologie” A. D. Xenopol” (în continuare AIIAI), tom propunea rezolvarea imediată a două probleme: vânzarea stocurilor disponibile de cereale din
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
ca o piață de desfacere pentru produsele cerealiere ale Iugoslaviei, României, Poloniei, Ungariei și Bulgariei. La 27 iunie 1931 s-a semnat Convenția comercială româno-germană, potrivit căreia urma ca cerealele românești să fie acceptate pe piața germană la un regim preferențial. România trebuia să facă comenzi industriei germane, aceasta fiind o condiție a semnării acestui document. Însă convenția nu a fost aplicată. Germania dorea să acapareze economia țărilor sud est europene și să slăbească frontul antirevizionist, ceea ce România nu putea accepta
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
să facă comenzi industriei germane, aceasta fiind o condiție a semnării acestui document. Însă convenția nu a fost aplicată. Germania dorea să acapareze economia țărilor sud est europene și să slăbească frontul antirevizionist, ceea ce România nu putea accepta 17. Tratamentul preferențial al cerealelor din Europa Centrală și de Est a întâmpinat greutăți din cauza interferenței intereselor marilor puteri în această zonă. În consecință statele exportatoare au fost nevoite să treacă la o politică vamală protecționistă și să încerce să-și dezvolte sectorul
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
atragă intervenția structurilor politicoadministrative cu scopul diminuării sau stopării lor utilizând ca mijloace: stimularea căsătoriilor, susținerea familiilor cu mulți copii prin crearea În acest scop a unor facilități de ordin economic: ajutoare materiale, locuri de muncă, dobânzi mici și credite preferențiale, acompaniate fiind de o puternică campanie pronatalistă mai mult sau mai puțin evidentă. Parte din aceste politici demografice, În afara realităților pe care le relevau, aveau În subsidiar și acoperire doctrinară făcând parte din unele ideologii ale timpului și care nu
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
postulanți și cumularzi care consumă fără să producă, desconsiderând poporul pe spatele căruia trăiește. În sistemul sanitar reforma Începută Încă din ultimul deceniu al secolului trecut a condus la situația de astăzi; subfinanțare, ineficiență, discriminare, desconsiderare salarială și civică, dotare preferențială, oprobriu public printr-o massmedie ignorantă, incultă și coruptă. Chiar dacă astăzi morbiditatea s-a schimbat radical, majoritatea bolilor devastatoare de altădată astăzi fiind istorie, nevoia de asistență medicală nu s-a redus, ci din contra, a crescut sub aspectul eficienței
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
să gestioneze sănătatea cetățenilor săi una din rațiunile existenței sale dispare. Tentativa de a Înființa casele de asigurări private la nivel județean sub patronajul casei naționale nu va conduce la stimularea concurenței, ci din contra va favoriza discriminarea prin distribuția preferențială a fondurilor către operatorii privați. La acest capitol poziția doctorului Raed Arafat este pe deplin justificată, observațiile lui fiind Întru totul realiste. 9. Asupra sursei de inspirație privind legea sănătății mi se pare de-a dreptul aberantă ideea de a
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
valoarea adăugată, către import sau export și către unele categorii specifice de cheltuieli; ele se referă la reduceri sau exceptări de fiscalitate și la deductibilitatea unor cheltuieli. Stimulentele financiare pot apărea sub formă de subvenții guvernamentale, de credit la rate preferențiale, de participare la capitalul social. Alte tipuri de stimulente pot fi subvenționarea infrastructurii sau a serviciilor conexe desfășurării activității corporației, tratament preferențial referitor la cursul de schimb, achiziții publice etc. Lista nu este exhaustivă, stimulentele variind de la țară la țară
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
mai fi nevoie de explicații suplimentare. S]r]cia - o problem] global] NIGEL DOWER Etică mediului înconjur]tor ROBERT ELLIOT Eutanasia HELGA KUHSE Avortul MARY ANNE WARREN Sexul RAYMOND A. BELLIOTTI Relațiile personale HUGH LAFOLLETTE 29. Egalitate, discriminare și tratament preferențial BERNARD R. BOXILL Animalele LORI GRUEN Etică relațiilor de afaceri ROBERT C. SOLOMON Crim] și pedeaps] C.L. TEN Politica și problema mâinilor murdare C.A.J. COADAY R]zboi și pace JEFF MCMAHAN Partea a șasea: Natură eticii În ciuda numeroaselor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p]rtinitoare în profunzimea lor. Ne comport]m în mijlocul persoanelor cunoscute în moduri în care nu ne-am comportă în mijlocul unor necunoscuți; permitem persoanelor cunoscute s] ne trateze în moduri în care nu le-am permite necunoscuților. Acord]m tratament preferențial; îl aștept]m și noi, la rândul nostru. De aici, conflictul. Cum poate fi acesta rezolvat? Ar trebui s] presupunem c] morală este întotdeauna mai important]? Pot cerințele relațiilor personale s] le înlocuiasc] pe cele ale moralei? Sau exist] un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cel mai bine promovate de relațiile personale. Deci, din acest punct de vedere, principiile morale imparțiale dicteaz] c] trebuie s] cultiv]m relații personale. Din momentul în care acestea presupun p]rtinire, este absolut legitim] tratarea persoanelor cunoscute în mod preferențial. Acest r]spuns este destul de conving]tor, deși poate s] nu fie în întregime adecvat în acest caz. Chiar dac] aceast] manevr] rezolv] tensiunea aparent] dintre moral] și interesul propriu la acest nivel, o problem] paralel] apare la un alt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
sigur faptul c] putem oferi motive relevante și generale care ar justifica aceast] variație în tratament. Poate ar trebui atunci s] conchidem c] cerință imparțialit]ții submineaz] relațiile personale așa cum le înțelegem în prezent. Această înseamn] c] relațiile pot fi preferențiale doar în mod limitat având în vedere principiul considerației egale acordate intereselor. Dup] cum a afirmat Rachels (1989, p. 48): „Dragostea universal] este un ideal mai înalt decât loialitatea familial], iar obligațiile din cadrul familiei pot fi complet înțelese doar că
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
nu am putea dezvolta cunoașterea sau motivația care ne dau posibilitatea de a acționa moral. Deci, imparțialitatea nu poate pretinde acest lucru. Ea trebuie s] permit] cel puțin câteva relații personale - relații în cadrul c]rora oamenii pot acorda un tratament preferențial cunoscuților în mod justificat. În caz contrar, ea se autosubmineaz]. Cât de preferențial poate fi acest tratament? Suficient de preferențial pentru a permite oamenilor s] dezvolte relații apropiate veritabile. Ce înseamn] mai precis acest lucru? Nu știu. Este evident ins
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Williams, B.: 'Persons, character and morality', Moral Luck, (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). Wolf, S.: 'Moral saints', Journal of Philosophy, 69 (1982), 419-39. ----------: 'Above and below and line of duty', Philosophical Topics, 14, (1986), 131-48. 29 Egalitate, discriminare și tratament preferențial Bernard R. Boxill i. Introducere Bazându-se pe decizia Curții Supreme de Justiție a Statelor Unite din 1954 împotriva școlilor care practicau segregația și pe revoluția drepturilor civile ce i-a urmat, mulți oameni au considerat la sfârșitul secolului XX c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Ins] aceste incidente au avut loc în Nord, mai precis în bastioane ale Iluminismului și liberalismului, precum universit]țile din Massachussetts, Michigan, Wisconsin, Darthmouth, Stanford și Yale. Ce a cauzat aceast] întoacere în trecut? În opinia unora, vina aparține tratamentului preferențial. De exemplu, în lucrarea Commentary [Comentarii], Charles Murray a afirmat c] tratamentul preferențial promoveaz] rasismul deoarece maximalizeaz] credință c] persoanele de culoare angajate pentru o slujb] sau acceptate la o universitate sunt mai puțin capabile decât albii de lang] ele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
justificat deoarece ajut] la compensarea celor care fost afectați în mod negativ de practici și atitudini rasiste și sexiste. Acest eseu reprezint] o încercare de evaluare a acestor afirmații. Așa cum sugereaz] precedentul paragraf, exist] dou] tipuri de argumente pentru tratamentul preferențial. Primul este unul care se refer] la viitor, justificând tratamentul preferențial prin prisma presupuselor sale consecințe pozitive. Cel de-al doilea argument este orientat c]tre trecut și justific] tratamentul preferențial prin prisma compens]rii oferite pentru traumele suferite în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din trecut prin intermediul tratamentului preferențial susțin c] inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse sunt extrem de nedrepte, iar cei care au fost afectați de aceste inc]lc]ri merit] o compensare. În particular, ei argumenteaz] în favoarea faptului c] tratamentul preferențial este justificat pin prisma unui mijloc convenabil de compensare a celor care au fost sistematic lipsiți de egalitate de șanse din cauza unor caracteristici vizibile, precum culoarea pielii sau sexul. Cei care promoveaz] argumentul tratamentului preferențial bazându-se pe consecințele viitoare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
va aboli inc]lc]rile principiului egalit]ții de șanse și va ajuta la crearea unei societ]ți în care este acordat] o considerație egal] intereselor fiec]rui individ. Am analizat pan] în prezent principalele dou] argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care se presupune c] stau la baza celor dintâi. Trebuie s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac] ele pot rezista criticilor. Le voi examina prin prisma aplic]rii tratamentului preferențial pentru femei și persoanele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
argumente aduse în favoarea tratamentului preferențial și principiile egalitariste care se presupune c] stau la baza celor dintâi. Trebuie s] observ]m ins] cum funcționeaz] în detaliu și dac] ele pot rezista criticilor. Le voi examina prin prisma aplic]rii tratamentului preferențial pentru femei și persoanele de culoare, dar pot fi aplicate și în alte cazuri în care tratamentul preferențial pare justificat. În secțiunea (îi) voi analiza argumentul orientat c]tre trecut, iar în secțiunea (iii) pe cel orientat c]tre viitor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]