1,191 matches
-
explicativ al lumii sociale și nu al ordinii naturale. Magia și religia, pe de o parte, știința, pe de altă parte, reprezintă forme de cunoaștere, deci modalități de luare la cunoștință, de ordonare și de explicare a lumii înconjurătoare. Oamenii preistorici au încercat să reziste lumii ostile prin diferite mijloace. Forțele potrivnice au fost ademenite, îmblânzite sau adorate, ei crezând în unul sau mai mulți zei. Animalele care îi asigurau hrana erau omorâte, simbolic, prin practici magice (sacrificiile) sau erau glorificate
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
simbolic, prin practici magice (sacrificiile) sau erau glorificate pentru forța lor. Aceste animale erau pictate pe pereții peșterilor. Astfel au apărut și practicile religioase (rituri). Credințele religioase erau de două feluri: Fenomenul șamanic ocupă un loc aparte în analiza religiei preistorice. În practicile religioase se înscriu și diversele culte: Practica acestor culte implică ceremonialuri sacre care se desfășoară în spații speciale (sanctuare) sau în construcții care au o destinație sacră. Astfel de construcții, dolmene, menhiri, întâlnim la: Arta reprezintă un fenomen
Preistorie () [Corola-website/Science/309529_a_310858]
-
mici la formele cultivate) și distribuții ale semințelor sălbatice cultivatorilor, au avut loc între cca 3500-3000 î. Hr., în sud-vestul Asiei sau în sudul Transcaucaziei (Armenia și Georgia). Cultivarea strugurilor s-a răspândit și în alte părți ale lumii, în perioada preistorică sau în antichitate. Strugurii au fost transportați în coloniile europene din întreaga lume, ajungând în America de Nord în jurul anului 1600 și apoi în Africa, America de Sud și Australia. În America de Nord, strugurii au format hibride cu o specie de "Vitis", gen originar din
Viță de vie () [Corola-website/Science/309618_a_310947]
-
în căutarea unor urme din perioada paleoliticului mijlociu. În 1935 a prezentat la Congresul Internațional de Preistorie de la Washington lucrarea "Report on the Paleolithic in Romania". În anul 1937 a avut loc la București Congresul Internațional de Antropologie și Arheologie Preistorică. Ioan Gh. Botez a făcut parte din comitetul de organizare a congresului. El a fost și unul dintre președinții Secțiunii a doua, de Paleontologie umană și arheologie preistorică, împreună cu K. Asolan, Ioan Andrieșescu și Sergio Sergi. A participat la prima
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
1937 a avut loc la București Congresul Internațional de Antropologie și Arheologie Preistorică. Ioan Gh. Botez a făcut parte din comitetul de organizare a congresului. El a fost și unul dintre președinții Secțiunii a doua, de Paleontologie umană și arheologie preistorică, împreună cu K. Asolan, Ioan Andrieșescu și Sergio Sergi. A participat la prima Reuniune Internațională de fizică, chimie și biologie, care a avut loc la Paris, pe timpul Expoziției Internaționale din 30 septembrie - 9 octombrie 1937. În anul 1938 catedra de paleontologie
Ioan Gh. Botez () [Corola-website/Science/309709_a_311038]
-
este una din cele mai vechi regiuni ale așezării omenești. In urma săpăturilor din renumita peștera Azîh, nu departe de orașul Füzuli, în 1968 arheologii azeri în frunte cu paleontologistul Mammadali Huseynov au descoperit una din cele mai vechi așezări preistorice ale omului pe teritoriul Euroasiei din epoca paleoliticului (epoca de piatră). Aici, în stratul așel, alături de uneltele de munca si de resturile de mamifere, a fost descoperit un fragment al maxilarului omului fosil, Azîhantrop. Prin cercetarea straturilor din peștera Azîh
Peștera Azâh () [Corola-website/Science/309178_a_310507]
-
ca popor si națiune de sine stătătoare. Azerbaidjanul este una din cele mai vechi regiuni ale așezării omenești. In urma săpăturilor din renumita peștera Azîh, nu departe de orașul Fizulu, arheologii azeri au descoperit una din cele mai vechi așezări preistorice ale omului pe teritoriul Euroasiei din epoca paleoliticului (epoca de piatra). Aici, în stratul așel, alături de uneltele de munca si de resturile de mamifere, a fost descoperit un fragment al maxilarului omului fosil - azîhantrop. Prin cercetarea straturilor din peștera Azîh
Istoria Azerbaidjanului () [Corola-website/Science/309141_a_310470]
-
ca fiind locul copilăriei lui Iisus Hristos. Este recunoscută dogmatic expresia „Iisus Nazariteanul, Regele Iudeilor”, care, în abreviere (INRI), se regăsește pe crucile purtate înaintea sicrielor la înmormântările de riț creștin ortodox. Zona Nazaretului a fost locuită încă în perioada preistorica, așa cum dovedesc descoperirile arheologice din peșteră Kedumim (Al Kafza) de pe Muntele Prăpastiei din sudul orașului. În Epoca celui de al Doilea Templu a existat la Nazaret o mică așezare, iar până la stăpânirea bizantina a ființat aici o localitate populată încă
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
vecin Natzeret Ilit. Majoritatea ulițelor din oraș nu poartă nume și sunt însemnate prin numere. În sudul orașului se află o mică enclava care aparține orașului Natzeret Ilit și unde se găsește un hotel și o bază militară. În perioada preistorica zona Nazaretului a fost locuită datorită numeroaselor peșteri și izvoare de apă, cel mai cunoscut dintre acestea fiind cel numit astăzi Izvorul Mariei. Peșteră cea mai faimoasa este Peșteră Kedumim sau Al Kafza, aflată la poalele Muntelui Prăpastiei care se
Nazaret () [Corola-website/Science/310509_a_311838]
-
Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor din actuala comună Secuieni aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Eliseni, în locul numit "Öcsvere" s-au descoperit materiale ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând "culturii Wietenberg", altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată de
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
(în ) este un roman scris în anul 1912 de Arthur Conan Doyle, despre o expediție pe un platou abrupt (numit ) din America de Sud, unde supraviețuiesc animale preistorice, precum dinozauri și alte specii dispărute. Personajul a fost introdus în această carte. Demn de semnalat este faptul că, deși este un roman important pentru literatura științifico-fantastică cu dinozauri, animalele ocupă doar o mică parte din narațiune, mai multă atenție
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
romanele și poveștile cu , incluzând întregul text al acestora. Titlul lui Doyle a fost reluat de Michael Crichton în romanul său din 1995 [Lumea Pierdută] ("The Lost World"), o continuare la "Jurassic Park". Este de remarcat că ideea de animale preistorice supraviețuind până în prezent nu este nouă, fiind pentru prima data introdusă de Jules Verne în "O călătorie spre centrul Pământului". În acea carte, publicată în 1864, creaturile trăiesc sub pământ în și în jurul unei mări subterane. Se spune că personajele
O lume dispărută () [Corola-website/Science/310581_a_311910]
-
teritoriul canadian și american. Acest dinozaur apare în foarte multe emisiuni pentru copii (Harry și găletușa lui plină cu dinozauri, Barney și prietenii săi, Dinosaur King (personajul principal împreună cu Tyrannosaurus Rex), filme (Jurassic Park), precum și documentare (Umblând cu Dinozaurii, Parcul preistoric) Unul dintre cei mai mari și mai comuni dinozauri cu coarne, cîntărea 9 tone. Numai craniul lui avea o lungime de 1,8 m. Ca și alții din familia aceasta, Triceratops probabil că trăia în turme mari. Se poate că
Triceratops () [Corola-website/Science/308810_a_310139]
-
Veche și Arheologie. Titluri •doctor în istorie (din 1983), cu teza "Primele culturi neolitice pe teritoriul Moldovei", susținută la Facultatea de Istorie-Filosofie a Universității „Al.I. Cuza” din Iași; conducător științific: prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovita •membru al Uniunii Internaționale de Stiinte Preistorice •membru al Institutului Român de Tracologie •membru al Societății de Stiinte Istorice din România •membru al Comisiei Naționale de Arheologie (1991-1995) •membru fondator al Centrului Interdisciplinar de Studii Arheoistorice (din 2000), îndeplinind funcția de director. Activitate științifică a.cercetari arheologice
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
român, în Patrimoniu, nr.2/1991, Chișinău, p. 2-6. 39.Inscripția cu semne runice de la Herla (comunicări Slatina, jud. Suceava), în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României, în Suceava, XX, 1993, p. 14-21. 42.La typologie et l’organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
génie de l’homme. Dès origines à l’écriture, Saint Gerard de Brogne, 1995, în Codrul Cosminului, S.N., 2(12), Suceava, 1996, p. 704-706 (varianta în limba franceză în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 207-210). 21.L’insediamento preistorico di Terragna, Manduria, 1995, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 213-214. 22.R.Striccoli, Primi scavi nella necropoli a tumulo di Parco la Mena, Bari, 1996, în Studia Antiqua et Archaeologica,III-IV, 1996-1997, p. 231-232. 23.Dan Monah
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
În Mesopotamia au existat unele dintre cele mai importante civilizații din lumea antică, precum sumerienii, akkadienii, babilonienii, și asirienii. Aici au existat și unele culturi preistorice majore, precum Ubaid și Jemdet Nasr, precum și orașul Jarmo. Printre cei mai importanți conducători mesopotamieni se numără Ur-Nammu (regele din Ur), Sargon (a pus bazele regatului Akkadian) Hammurabi(a pus bazele regatului Babilonian) și Tiglath-Pileser I (a pus bazele regatului
Istoria Mesopotamiei antice () [Corola-website/Science/309879_a_311208]
-
4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate în Sala Minunilor. Cu ocazia unor lucrări de amenajare turistică a peșterii, a fost descoperit de
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
actuale". Unele fosile constituie resurse energetice deosebit de importante în formă de petrol, gaze naturale, sau din plante carbonizate în condiții speciale s-au format cărbunii. Prin anumite condiții de mediu se pot conserva parțial sau total corpurile animalelor sau plantelor preistorice, în unele cazuri se pot găsi excremente pietrificate, acestea fiind numite coprolite. Fosila se mai poate defini și ca un organism sau rest dintr-un organism vegetal sau animal conservat in depozitele sedimentare din trecutul geologic al Pământului. Chihlimbarul e
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
maimuță la om. Abia în 1954 testele au dovedit că era un fals. Craniul avea doar 600 ani, iar maxilarul și dinții aparțineau unui urangutan. Fosilele care nu sunt rămășițe de plante sau animale, dar care duc dovezi despre organismele preistorice se numesc urme fosile și includ: Prima oară denumirea de "fosilă" a utilizat-o cercetătorul german Georgius Agricola în anul 1546 în tratatul său "De natura fossilium" , denumiri sinonime fiind "Petrefakt" și "Pietrificări", nefiind clar diferențiat acest termen de "minerale
Fosilă () [Corola-website/Science/305025_a_306354]
-
peșteri cu o lungime de 9 km și o înălțime până la 2,5 m, care au adăpostit triburi primitive în epoca pietrei cioplite. În peșteri au fost descoperite unelte primitive din paleolitic și urmele unui mare rug care în timpuri preistorice încălzea oamenii și speria fiarele sălbatice. Pentru prima dată localitatea a fost menționată în scris la 8 martie 1613. Iată ce zice documentul: "...1613 (7121) Martie 8 - Noi, Lupul diac din Dumești și Marco din Brănești și Avram diac din
Braniște, Rîșcani () [Corola-website/Science/305199_a_306528]
-
Rublenița este o localitate-centru de comună în raionul Soroca, Republica Moldova. Istoria satului Rublenita. „Istoria este ecoul a tot ce cade pe drumul neamului omenesc. Viața omenească pe acest meleag a existat din timpuri preistorice . Ion Hîncu scria, ca „specialiști au descoperit aici” (la Rublenita) „vatra unui sat, format după cucerirea Daciei de Imperiul Român”.Satul a existat deci pîn la invazia hunilor din anul 376 , cînd a fost prădat și ars. Pe locul lui
Rublenița, Soroca () [Corola-website/Science/305207_a_306536]
-
Toader Spătaru, Vasile Cucu, Ioniță Balmuș, Timofti Visca, Gheorghiță Gabura, Ștefan Lesanu, Toader Burcă, Constantin Vodă s.a. În podgoriile dincolo de râul Ciuluc plugul scoate și astăzi la suprafață cioburi de oale, oseminte și cărbuni putreziți. Sub rădăcinile copacilor zace așezarea preistorică Curmeiești, pângărită de triburile nomade, vatra de la care s-a desprins mai târziu localitatea de pe colina împrejmuită cu stufării din lunca Răutului. Sărătenii pe Răut este menționat documentar în anul 1554. Cu această denumire îl întâlnim la 5 aprilie 1642
Sărătenii Vechi, Telenești () [Corola-website/Science/305219_a_306548]
-
le este o rocă sedimentara de culoare brun - neagră cu proprietăți combustibile formată prin carbonizarea (îmbogățirea în carbon în condițiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani in urma, prin două procese mai importante: Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere "huila" mai poartă numele de "aurul negru". Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi de
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
de Arheologie, Astronautică și Cercetare SETI, care publică în revista engleză Legendary Times ™ rapoarte despre cele mai recente cercetări în domeniul paleo-SETI. A fost unul dintre primii autori care au lansat ipoteza intervenției extraterestre în viața pământeană, începând cu perioada preistorică. Legat de aceasta, Daniken face nenumărate călătorii pentru a dovedi teoria. În mare parte își bazează scrierile pe descoperirile unor obiecte extrem de avansate tehnologic pentru a fi create în epoca respectivă. În această categorie el enumeră Pilonul de fier de la
Erich von Däniken () [Corola-website/Science/304898_a_306227]