1,019 matches
-
referă la un viitor bogat în timp ce o carte exprimă inteligență și o posibilă carieră ca profesor. Sugarii care aleg un creion sau un stilou sunt considerați a urma o carieră scriitoricească. Alegerea Bibliei sau a mărgelelor rozariului prevăd o viață preoțească sau monahală. Dacă copilul alege un ou fiert tare, acesta va avea o viață lungă și mulți copii. Completări includ calculatoare de birou (cu referire la contabilitate), ață (pentru moda) și linguri de lemn (pentru gătit și poftă de mâncare
Malta () [Corola-website/Science/297134_a_298463]
-
zograf, 1823”. Pisania bisericii nu menționează numele preotului care ar fi fost slujitor la anul 1823 și dacă Boașca ar fi fost parohie independentă sau afiliată altei parohii. Din declarațiile Legioarei Mocioi și ale Nataliei Coteț, ambele descendente ale familiilor preoțești care au slujit biserica din Boașca și Frâncești, se pot preciza cronologia și preoții parohi care au slujit în aceasta. Astfel, în jurul anului 1808, preot în bisericuța de lemn din Boașca a fost Ion Popescu, supranumit „Moșu Popa Bătrânul” care
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
1823 biserica Sf.Gheorghe, realizată prin străduința lui și a locuitorilor satului Boașca. După moartea preotului Ion Popescu, locul la biserică a fost luat de fiul său preotul Gheorghe Popescu care și acesta la rândul său a trimis la învățătură preoțească pe fiul său Simeon Popescu. Popa Simeon Popescu a fost numit în sat „Milostivul” , dar din nefericire a decedat în anul 1896 la vârsta de numai 32 de ani. După anul 1896 biserica din cătunul Boașca a fost păstorită de
Biserica de lemn din Frâncești-Boașca () [Corola-website/Science/317606_a_318935]
-
și era din părinți evlavioși, anume Fotino și Teoctista. Alegându-și el de mic viața cea bună (monahală) și învățând carte, a ajuns la înălțimea cunoștinței. Deci, călugărindu-se și plinind tot felul de fapte bune, s-a învrednicit harului preoțesc de la Sfântul Tarasie, patriarhul Constantinopolului. Și fiind atunci la Mănăstirea Studion Preacuviosul Platon și lăsând acela egumenia, a primit egumenia fericitul acesta, care a povățuit bine și cu plăcere dumnezeiasca turmă cea încredințată lui, păstorind-o la pășunea mântuirii. Dar
Teodor Studitul () [Corola-website/Science/318196_a_319525]
-
Patriarhului Antiohiei de atunci. Acest statut a fost confirmat de împăratul roman Zenon în anul 478; acesta a permis Arhiepiscopului "trei privilegii, și anume: să se semneze cu numele în "chinovar" (roșu aprins), să poarte purpuriu în loc de negru sub veșmintele preoțești și să folosească un sceptru imperial în locul cârjei de episcop" (toate acestea erau privilegii rezervate în acea vreme împăratului). Invazia arabă din timpul sec. al VII-lea l-a obligat pe arhiepiscop să părăsească insula și să plece în Hellespont
Biserica Ortodoxă a Ciprului () [Corola-website/Science/318219_a_319548]
-
, în , în , în (n. 37 e.n., Ierusalim - d. cca. 100, Roma) a fost un istoric evreu din primul secol (e.n.), de origine regală și preoțească, care a descris Primul război evreo-roman (66-70), sau Marea Revoltă a Evreilor de la începutul "erei noi" (e.n.) contra cotropirii romane, de la primele agitații antiromane din Iudea din anul 66 și până la cucerirea și distrugerea Ierusalimului de către Titus Flavius Vespasianus în
Iosephus Flavius () [Corola-website/Science/319223_a_320552]
-
Assembly). Teoretic, în prezbiterianism nu există un episcop; totuși anumite grupuri, mai ales din Europa de Estprecum și alte grupuri ecunemice au episcopi. Oficiul sau instituția celor în vârstă reprezintă un alt semn distinctiv al prezbiterianismului, această entitate nu este preoțească luând parte în toate deciziile la toate nivelele. Rădăcinile Presbiterianismului se regăsesc în Mișcarea de Reformă Europeană din secolul al 16-lea, exemplul Genevei lui John Calvin reprezentând o influență specială. Cele mai multe biserici din Mișcarea de Reformă care își au
Presbiterianism () [Corola-website/Science/315373_a_316702]
-
vest) în Catedrala Mitropolitană, s-au demolat unele clădiri vechi și s-au construit trei edificii maiestuoase: Cancelaria mitropolitană (unde se află sala de festivități, arhiva și birourile cancelariei), Protopopiatul Iași (unde funcționează astăzi Biblioteca ecumenică "Dumitru Stăniloae") și Căminul preoțesc (denumit astăzi Casa Epivata). În vara anului 1963, s-au efectuat diferite lucrări de consolidare și renovare a Palatului Mitropolitan. S-a recompartimentat spațiul interior, s-au montat pardoseli cu marmură și parchet și s-au restaurat picturile din paraclis
Palatul Mitropolitan din Iași () [Corola-website/Science/322367_a_323696]
-
Dublinul de mai multe ori și a realizat că mai există grupuri de oameni ca el, interesați de irlandeză, limbă marginalizată la acea vreme și considerată înapoiată și demodată. Respingând presiunea familiei care dorea ca el să urmeze o carieră preoțească, Hyde a urmat în schimb o carieră academică. A intrat la Trinity College, Dublin unde a învățat să vorbească fluent franceza, latina, germana, greaca și ebraica. A devenit în 1931 președinte al The College Historical Society. Pasiunea sa pentru limba
Douglas Hyde () [Corola-website/Science/322495_a_323824]
-
doctoratul în drept. Acolo, la 2 octombrie 1928, în timpul unei reculegeri spirituale, el vede ceea ce aștepta Dumnezeu de la el, și întemeiază Opus Dei. De atunci începe să lucreze din toate puterile la această inițiativă, și, în același timp continuă slujirea preoțească ce-i fusese încredințată în acei ani, mai ales printre săraci și bolnavi. În momentul începerii războiului civil, locuiește la Madrid, unde persecuția religioasă îl forțează să se tot ascundă din loc în loc. Își îndeplinește slujirea preoțească în taină, până când
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
timp continuă slujirea preoțească ce-i fusese încredințată în acei ani, mai ales printre săraci și bolnavi. În momentul începerii războiului civil, locuiește la Madrid, unde persecuția religioasă îl forțează să se tot ascundă din loc în loc. Își îndeplinește slujirea preoțească în taină, până când reușește să părăsească Madridul. După trecerea Pirineilor, ajunge în sudul Franței, iar apoi se mută la Burgos. După încheierea războiului civil, în 1939, se întoarce la Madrid, și obține doctoratul în drept. În anii următori, conduce numeroase
Josemaría Escrivá () [Corola-website/Science/324997_a_326326]
-
policandre și s-a reparat clopotul. Tot atunci s-au executat lucrări de reparații la casa parohială, unde s-a instalat sistemul de încălzire. Multe familii de enoriași ai parohiei au donat sume importante pentru cumpărarea de prapori și veșminte preoțești, perdele de pluș la icoane și terapoade, cât și perdele de mătase brodate. La 4 aprilie 1965 s-a ținut un concurs pentru adjudecarea lucrărilor de repictare în tehnica fresco. Pereții altarului au fost pictați de pictorul bucureștean Eugen Profeta
Biserica Sfântul Nicolae din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/323694_a_325023]
-
nu întrețineau universități, școli, spitale, azile de bătrâni etc.), pentru finanțarea activităților religioase considerate de utilitate publică (plata preoților de parohie, finanțarea construcției și renovării imobilelor bisericești etc.). Fondul religionar, creat la 29 aprilie 1786, prin „Decizie pentru regularea afacerilor preoțești, bisericești și școlare în Bucovina”, emisă de Consiliul Aulic de Război din Viena, în cadrul „Planului regulativ spiritual bucovinean”, cuprindea întreaga avere bisericească ortodoxă a provinciei, având drept scop întreținerea Bisericii în sens cât se poate de larg În 1870 controlul
Fondul Bisericesc al Bucovinei () [Corola-website/Science/323168_a_324497]
-
Micu Moldovan, care a rămas până la moartea lui prieten și sfătuitor al familiei, trecând prietenia veche mai ales asupra lui Iuliu Maniu, care la propunerea lui a fost numit avocat al Mitropoliei din Blaj. La dorința mamei sale urmează cariera preoțească. În 1853 se înscrie la seminarul din Blaj, dar în al doilea an de seminar își pierde și mama 1854-1855. În aceste condiții este luat în grijă de unchiul său, Simion Bărnuțiu, care l-a ocrotit și l-a ajutat
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
la Iași, Simion Bărnuțiu a petrecut la Bădăcin nouă zile la sora sa Ileana. Aici a avut lungi convorbiri cu nepotul Ionaș, sub părul de pe Dealul Țarinei (care azi îi poarta numele). Simion Bărnuțiu nu este de acord cu cariera preoțească alesă și-l sfătuiește să aleagă științele exacte, politehnica: “Scrie-mi la ce ai mai mare aplecare la studiile juridice sau cela politechnice (matematică, fizică, arhitectură, techincă etc). las în voie ați allege care vei voi, numai atât abserv, că
Ioan Maniu () [Corola-website/Science/324017_a_325346]
-
jertfa de foc (Leviticul 16:24). Păcatul fiind ridicat, greșelile mărturisite, iertarea dobândită, jertfa de foc oferită, calea este deschisă pentru bucuria de la Succot -- Sărbătoarea Corturilor. În perioada Celor Două Temple din Ierusalim, Marele Preot (Kohen ha-Gadol) își scotea robele preoțești ordinare, făcea o baie ritualică, și își punea veșminte albe speciale. După ce se aduce sacrificiul ritualic de dimineață, el să ofere un vițel tânăr ca ispășire pentru păcatele sale, pentru că nu putea mijloci pentru păcatele poporului Israel până propriile sale
Yom Kippur (mesianic) () [Corola-website/Science/324031_a_325360]
-
1933, dat în urma unui caz de abatere de la hotărâre, s-a făcut precizarea că „pentru orice abatere de la hotărârea luată de Sfântul Sinod, în respectul doctrinei și practicii Sfintei noastre Biserici Creștine Ortodoxe, preoții vor fi opriți de la toată lucrarea preoțească și trimiși în judecata Consistoriului Spiritual Eparhial, spre aspră sancționare”. Crematoriul Cenușa a fost încă de la crearea lui un obiectiv militar pentru că maschează intrarea într-o veche rețea de galerii subterane, în care se poate merge cu mașina, galerii în
Crematoriul Cenușa () [Corola-website/Science/326674_a_328003]
-
perioada dintre 1924 și 1931 Sfanțul Scaun a făcut diferite declarații, negând că întâmplările din viața lui Padre Pio ar fi de natură divină. La un moment dat i s-a interzis să mai îndeplinească în mod public anumite îndatoriri preoțești, cum ar fi ascultarea confesiunilor și Liturghia. De prin 1933 tendința a început să se schimbe odată cu ordinul Papei Pius al XI-lea către Sfanțul Scaun de a ridica interdicțiile lui Padre Pio de a celebra în public Liturghia. Papă
Padre Pio () [Corola-website/Science/326693_a_328022]
-
Informații generale: - mâna dreaptă a Mitropolitului Andrei Șaguna - Cărturar pașoptist, membru activ al revoluției de la 1848 - Ctitor al primului gimnaziu brașovean - Întemeietorul primei episcopii ortodoxe în Caransebeș - Născut în 20 decembrie 1808 - părinții lui (Ioan și Stana) sunt din neam preoțesc - veniți din Vălenii de Munte. Tatăl lui era negustor de pește, iar mama lui era o femeie înțeleaptă - de la ea vocația de preot - A mai avut un frate-Constantin - negustor (devine în cele din urmă președinte al Eforiei școlare și fondator
Ioan Popazu () [Corola-website/Science/324643_a_325972]
-
numărul de paisprezece nume între David și exil. Cercetătorii moderni (numiți mai jos) tind să vadă genealogiile lui Isus drept invenții teologice mai degrabă decât istorie reală: arborii genealogici n-ar fi fost în mod normal disponibili decât pentru familiile preoțești, iar contradicțiile dintre cele două liste sunt văzute drept dovezi clare că ele nu se bazau pe date genealogice. În plus, folosirea unor titluri ca „Fiul lui Dumnezeu” și „Fiul lui David” sunt văzute drept dovezi că ele nu provin
Genealogia lui Isus din Nazaret () [Corola-website/Science/324859_a_326188]
-
la München. A fost hirotonit preot pentru dieceza de Rottenburg-Stuttgart, la 6 aprilie 1957 și a obținut doctoratul în teologie la Universitatea din Tübingen în 1961, cu o teză privitoare la „doctrina Tradiției sub școala romană”. Și-a consacrat activitatea preoțească îndeosebi învățământului. Timp de trei ani (1961 - 1964) a fost asistent al profesorilor Leo Scheffczyk și Hans Küng, înainte de a primi „habilitatio”, cu o teză asupra filosofiei și teologiei istoriei în filosofia târzie a lui Schelling, cu titlul în germană
Walter Kasper () [Corola-website/Science/326072_a_327401]
-
Regilor după canonul creștin) și Cărțile Regilor (sau Cartea a treia a Regilor și Cartea a patra a Regilor după canonul creștin). În 1853 Hermann Hupfeld a sugerat că Elohistul consta din două surse și trebuia despărțit, identificând astfel Sursa Preoțească (P); Hupfeld a subliniat de asemenea importanța redactorului sau a editorului final pentru întocmirea Torei din cele patru surse. Nu tot ce era în Pentateuh a fost trasat la aceste patru surse: numeroase secțiuni mai mici au fost identificate, cum
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
pe muntele Sinai. Teologia istoriei în vederea sursei elohiste este axată pe poporul Israel și este mai inclinată spre așa aspecte religioase ca rugăciune, sacrificii și revelațiile profeților, decât sursa yahwistă. Obiectivul istoric al Israelului este explicit religios -- să devină „împărăție preoțească și neam sfânt”. Ipoteza lui Wellhausen a rămas modelul dominant al studiilor Pentateuhului până în ultimul sfert al secolului XX, când a început să fie atacată de către cercetătorii care observau mult mai multe mâini implicate în scrierea Torei și le atribuiau
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
drept împlinirea profeției despre răzbunarea pentru nesupunere. Pe de altă parte, promisiunea pa care a făcut-o Yahweh făță de David prin prorocul Natan (Samuel 2 cap. 7, reiterat în Regi 1-2) a preîntâmpinat distrugerea completă. Conform ipotezei documentare, sursa preoțească folosește titlul „Elohim” drept apelativ general de dumnezeu în perioada inițială (în primele 11 capitole din Geneză, acoperind cca 200 de ani). Primul nume specific, „El Shaddai” („Dumnezeul cel atotputernic”), a fost dezvăluit patriarhilor și utilizarea lui se limitează doar
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]
-
ani). Primul nume specific, „El Shaddai” („Dumnezeul cel atotputernic”), a fost dezvăluit patriarhilor și utilizarea lui se limitează doar la această perioadă. Yahweh, numele personal de dumnezeu, a fost dezvăluit lui Moise și nu s-a folosit înainte de aceasta. Sursa preoțească îl descrie pe dumnezeu drept creator al întregii lumi, pe care a considerat-o „bună” și cărei a dat binecuvântarea sa. Omenirea este creată după chipul său (sau drept reprezentarea sa), sugerând stăpânirea acesteia asupra întregii lumi. Sursa preoțească conține
Ipoteza documentară () [Corola-website/Science/322636_a_323965]