1,908 matches
-
în pădure să culegem flori... - Mergem la grădiniță să le spun și celorlalți copii... Povestea florilor de primăvară A fost odată o fetiță care era tare frumoasă și cuminte. Cât era ziua de lungă se juca, alerga, râdea, dar de preocupată ce era uita să mai privească în jurul său. Într-o zi, o rază strălucitoare a soarelui i-a mângâiat părul, fața și a emoționat-o făcând-o să observe gingășia unui ghiocel ce abia scotea căpușorul din pământ. Pentru că
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
Spre ce... Pădurea nu se mai zărea aproape deloc. Când atingea maximum de intensitate, vântul vuia sinistru. Am întrebat-o pe Eleonora dacă îi era frică. Ea a scuturat din cap într-un fel care putea fi interpretat oricum. Părea preocupată să urmărească dansul trâmbelor de praf. Nu știu ce mi-a venit să insist. ― Să presupunem că ar veni un tren pe care ar scrie numele orașului tău. Și din tren ar coborî cu un câine de zgardă unul din dresorii pe
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
cufundat ușor, cu zeci de precauțiuni, într-un fotoliu de lângă fereastră. Mihaela s-a așezat pe scaunul de la masa ei de lucru, fără să se uite la mine. Aștepta probabil să deschid eu întîi gura. În această așteptare, se juca, preocupată, dese-nînd cu creionul figuri pe o foaie de hârtie. Între noi coborâse o tăcere de plumb. Îmi sta pe buze să o întreb ce avea de gând să facă, s-o acopăr de mustrări pentru îndărătnicia ei și mai cu
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de starea vremii. Cina o vom lua, între orele 19,00 ― 21,00, în salonul aflat, parcă la "nivelul Venus", unde te așezi la masă, ca la restaurant, consulți lista, aștepți să vină chelnerul și comanzi. Cinăm fără chef, tăcuți, preocupați. Unii nici n-au venit la masă. Sper că voi reuși să dorm la noapte. Prima noapte petrecută pe mare. Bine că n-am uitat să-mi aduc somnifere. Îmi atrage atenția un tip bizar, efeminat și cu un aer
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
vapor, teoria se dovedește falsă. Căci avem câțiva "seducători" printre "croazieriștii" români. Cel mai activ se arată a fi "Bruno" care se învîrte asiduu printre femei, fără să-l deranjeze vârsta. Nu știu cu cât succes. Îl văd, însă, mereu preocupat să nu rateze ocaziile de a-și lărgi orizonturile. B. e mai discret și unilateral. Se pare că, prin el, reușim să facem o bună impre-sie în nordul continentului. Nici la capitolul "figuri pitorești" nu stăm rău. Un "poet metafizic
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
strălucite înainte de a fi bântuit de reverii teroriste. Ar fi, după unele zvonuri, un foarte avizat filolog. Cam straniu, dar tobă de carte. Silueta lui fină, fragilă, vulnerabilă pare să facă legătura dintre bibliotecă și ospiciu. Pe vas, e mereu preocupat. Apare pe neașteptate, căutând, parcă, pe cineva sau ceva, după care se îndepărtează. Foarte rar stă, ca acum, pe scaun, nemișcat... N-are, însă, aerul că ascultă poemele poeților turci. E îmbrăcat într-o redingotă gri, cu brandenburguri închise la
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
erai să-1 omori cu dog-cart-ul. - Să-1 omor! Ce exagerată ești, ma chere amie! - Bine, bine! Firește că-ți vine greu să recunoști! Când cineva e așa de stângaci ca dumneata! Eram prea preocupat la licitarea Plăieselor ca să remarc orice individ. - Preocupat? Aș putea auzi de ce? Știai doar bine că răscumperi hodoroaga de palat și moșia lucie cu făina mea! 165 - Era totuși un patrimoniu de familie scos într-o vânzare publică. Lucru dureros pentru un om ca mine. - Credeam că mama
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
el malițios Vardali, aristocrat ireductibil. Ajunsă la palat, deși poarta mare era, printr-o neglijență, închisă, Ada coborî pe trotuar fără să observe, fără să facă gălăgie. Înainte de a deschide portița grilajului luxos, se întoarse spre șofer și-i spuse preocupată: - Du-te înapoi după domnul! După o secundă de ezitare, înțelegînd de cine era vorba, obiectă timid că cellalt auto era dus cu domnul. - Totuși, du-te! porunci Ada. Rămase nițel în loc gânditoare. Aspectul nou al lui Lică și vorbele
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
asta îl respectă. Mama nu scoate capul din bucătărie și, până la masă, nu-i are grija. Jandarmeria e pustie. Prostul, Ion, și sergentul Avram sunt plecați cu plutonierul într-o cercetare. Înainte de a trece la faptă, Lică, cu un aer preocupat, începu să inspecteze casa. Din bucătărie mama îl dădu afară după ce, pe o farfurioară, i-a pus o chiftea fierbinte. Grav, Lică intră cu mâinile în buzunare în sfatul celor doi jandarmi întrebându-i dacă știu cum se pescuiesc balenele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
neputincioasă. Bărbatul din fața mea pășea cu grijă, căutând locurile unde era mai puțin noroi, evitând băltoacele, și, în timp ce-l urmam, am priceput, uimit, că era tatăl meu. Aveam șapte ani, era prima zi de școală. Mergeam cu ochii în pământ, preocupat, intuind vag că se schimba ceva în viața mea. Când am ajuns la poarta școlii, m-am împiedicat. M-am ridicat repede, dar tata dispăruse. În fața mea era acum "unchiul George", rezemat de un gard. Mă privea ironic, fără să
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
această familie, în forma unor elemente de istorie locală, este de natură să contribuie în mod semnificativ la progresul demersului de restituire punctuală a evoluției de ansamblu a micro- regiunii analizate. Pentru că, după cum se aprecia relativ recent, “într-o lume preocupată excesiv de aspectele spectaculare ale vieții, devine prioritară aplecarea către istoria locală, ingredient indispensabil al oricărei istoriografii naționale care se respectă.” (Al. Zub, Cunoaștere de sine și integrare. Identitate, durată, devenire istorică)
Documente inedite referitoare la microregiunea T?t?r??ti. Pia?a Chiril? by Claudia Furtun? () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83575_a_84900]
-
-te o clipă, spuse din nou Susan. El ar fi dorit să-i vadă fața, voia s-o acuze că stătuse prea mult de vorbă cu Ernesto Pedro. — Darling de Altamira, Încercă el s-o atace, pe un ton jumătate preocupat, jumătate ironic, dar imaginea suedezei, atît de modernă prin aerul ei sălbatic, cu pantalonii ei murdari și atît de lipiți de corp, Îi apăru Înaintea ochilor stricînd efectul frazei, cuvintele lui Își pierdură forța pe măsură ce le pronunța și se pierdură
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
și se duse la bucătărie, unde înghiți câteva sute de calorii ilicite, sub formă de grăsimi din lapte, direct din cutia de jumătate de kilogram de înghețată organică. Se întoarse în birou și se luptă cu timpul într-un nor preocupat, până când Sylvie se întoarse acasă. Capgras adevărat, rezultat în urma unui traumatism cranian închis - probabilitatea ca așa ceva să se întâmple era infimă. Un caz atât de radical punea la îndoială orice explicație psihologică a sindromului și submina premisele fundamentale despre cogniție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
viața lor să fie copleșită de buruiana personalității ei. E chiar așa de imposibil să fie altcineva, să-i pregătească o masă recunoscătoare, măcar o dată? Chiar dacă pentru ei avea să fie ultima? Daniel dă buzna în casă, într-un nor preocupat. Se chinuie să priceapă sensul ospățului. —Ce-i cu toate astea? O ocazie specială? O doare, dar tocmai de asta are nevoie. Întotdeauna există o ocazie. —Așa e. Mă rog. Zâmbetul lui e crucificat. Se așază și-și întinde mâinile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
fel de eroism, fără s-o declam ca într-o tragedie antică, ci discret, șoptit : copilul. A fost așa și nu altfel, nu știu exact de ce, am o nedumerire care nu s-a risipit de tot. Eu, omul cel mai preocupat de propria sănătate, cel mai ipohondru și maniacal și angoasat mamifer care a trăit vreodată pe fața pământului, femeia vanitoasă, care se uită mereu în vitrinele magazinelor ca să-și confirme frumusețea, eu, care-mi pusesem picioarele la 120 de grade
Fructul. In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Luminița Marcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1772]
-
eu mă gândeam alternativ la saltea și la figura severă a conciergei helvete... Abia spre seară, pe la 6, când aveam deja contracții dureroase ca naiba la fiecare 10 minute, am chemat un taxi și am plecat toți trei, demni și preocupați, spre spital. Culmea, până acolo n-am avut nicio tresărire. L-am rugat pe șofer s-o ia pe lângă Universitate și apoi pe Rue du Calvaire, a zis că preferă pe la gară, dintr-un motiv ecologic absurd ; l-am lăsat
Baby blues (jurnal pentru Dora). In: Poveşti cu scriitoare şi copii by Simona Sora () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1782]
-
alte chipuri, pe miile de străzi și poduri, oameni care se nasc, Îmbătrînesc, se istovesc și mor aici. Nu aud nicicînd aripa mare și neagră care fîlfîie deasupra lor, Își Închipuie că clipa lor durează o veșnicie, sînt așa de preocupați, Încît aproape nu bagă de seamă că Încep să se Împiedice și să Îmbătrînească. Nu-și ridică nicicînd ochii spre stelele nemuritoare de deasupra BÎlciului nemuritor, nu aud nicicînd vocile invariabile ale timpului ce sălășluiește În sferele Înalte, ce nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
cuvîntul meu!... Nimic altceva n-aș face, dac-aș fi Înalt ca tine! Străinul cel Înalt (profitînd automat și abil de ocazie): Ascultă, mai bine fii mulțumit că nu ești... Nici nu știi ce noroc ai! Fiul orașului (Încet și preocupat): Serios? Străinul cel Înalt (vorbind repede și abil): Bine-nțeles. Cei ca mine n-au decît necazuri peste tot. Fiul orașului (cu interes sporit): Serios? Străinul cel Înalt: Bine-nțeles. Nu găsești nimic care să ți se potrivească. Fiul orașului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
absolut toți pun umărul la greu și se ajută unii pe alții la nevoie. Deci ei stau umăr la umăr în „cercul magic” și muncesc. Cred că Zâna Inventica tocmai îl ajută pe Inventator să inventeze ceva extraordinar. Par foarte preocupați amândoi de ceea ce desenează Inventatorul pe coala albă din fața lui. Măiastra îl ajută pe Artist să picteze Țara lui Verde Împărat fără zmei. Cum va răsări și va înflori ea din nou după realizarea PROIECTULUI la care lucrează toți cei
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
noastre de apă, desenînd înclinări de toate gradele și crispări, cu lamele vîslelor dispărînd în apă nu simultan, ci una după alta, uneori aproape lovindu-se. Și totuși, deși nici unul dintre noi nu dădea atenție acestui lucru la momentul acela, preocupați fiind de toate dificultățile pe care trebuia să le surmontăm, împreună am creat un mic miracol. În ciuda a tot, prora bărcii își croia drum prin valuri, uneori tremurînd pentru o clipă ca și cum ar fi visat la o mișcare mai bună
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
Sabaoth” iar altă voce, „Gloria tua”, obținându-se un produs sonor bâlbâit și deranjant ... Trebuie să înlăturăm, deci, din biserică aceste modalități corupte și să introducem acea muzică ce mișcă spiritul spre pietate și devoțiune. În fața acestei situații, părinții conciliari, preocupați mai mult de problemele și urgențele de natură teologică și disciplinară în fața reformei lui Martin Luther, au elaborat, totuși, câteva directive referitoare la muzică, ce pot fi rezumate în trei obiective principale. Prima se referă la eliminarea din cântecul gregorian
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
să-și piardă cunoștința. Situația ajungea tocmai la acest grad de disperare. - Aș vrea să știu, spuse lent Enro cel Roșu, ce te-a făcut să te oprești în centrul de control și să privești pe fereastră. De ce fereastra? Părea preocupat. Ochii nu-i erau dușmănoși, dar scânteiau întrebători. - La urma urmelor, ai mai văzut orașul? Gosseyn nu putu să răspundă. Întrebarea amenința cu topirea lui Ashargin. Gosseyn ducea o luptă sălbatică pentru a-și păstra controlul, în vreme ce fața lui Enro
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
încruntă. Fără îndoială, aici era pericolul. Deși poseda un distorsor organic, adică, așa cum îi spunea el, creier secund, cunoașterea sistemului distorsor mecanic al civilizației galactice rămânea neclară. În această neclaritate consta slăbiciunea lui și capcana, dacă era vorba de așa ceva. Preocupat cum era, se îndepărtă de tabloul de comandă. Rămase în picioare, ezitând între diverse posibilități, când Leej spuse: - Trebuie să dormim. - Nu, cât suntem pe Yalerta, zise Gosseyn. Planul său esențial era destul de clar. Exista o marjă de eroare între
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
Unii pot. — Care dintre ei? zise el ridicîndu-și privirea. Ea continuă să croșeteze. — Care dintre ei? repetă el ridicîndu-se în picioare. — Poate ți-aș spune, dacă nu te-ai isteriza. Alexander se ridică în fund și întrebă pe un ton preocupat: — O să se isterizeze tata? Lanark scutură mut capul, apoi șopti: — Trebuie să plec de-aici. Da, cred c-ar trebui, zise Rima. Caută-ți o slujbă. Ai nevoie de așa ceva. Se duse spre intrare și se întoarse, sperînd să întîlnească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
din piatră. Restul încăperii era ascuns de șevalete cu picturi mari ale încăperii. Picturile păreau mai vii și mai curate decît realitatea, și o tînără blondă, înaltă și frumosă stătea înclinată în ele, uneori nud, alteori îmbrăcată. Fata însăși, mai preocupată și mai neglijentă decît în portrete, stătea lîngă ușă cu un șorț pătat de măcelar. Cu o pensulă mică, adăuga frunze la reprezentarea copacului de dincolo de fereastră, dar se opri, arătă spre marginea tabloului și-i spuse lui Lanark: — E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]