3,419 matches
-
instanțe, sunt lipsite de claritate și previzibilitate. Totodată, dispozițiile ce reglementează cariera magistraților trebuie să fie accesibile și previzibile. Dacă s-ar accepta că aceste condiții pot fi schimbate în mod discreționar, fără nicio justificare, atunci nu ar mai exista previzibilitatea carierei de magistrat, la care erau îndreptățiți să se aștepte atunci când au intrat în profesie, fiind nesocotit principiul stabilității raporturilor juridice, cu referire la principiile securității juridice și protecției încrederii legitime. ... 11. Curtea de Apel București - Secția a IX
DECIZIA nr. 618 din 7 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299179]
-
ajunge la situația în care modul de compunere a completelor de judecată este reglementat printr-un act administrativ, emis de însăși conducerea instanței. ... 10. Se mai susține că normele de compunere a instanțelor ar trebui să se bucure de accesibilitate, previzibilitate și stabilitate. Or, delegarea atribuției de a stabili aceste norme colegiului de conducere al instanțelor judecătorești, prin emiterea unor hotărâri de stabilire a completelor - acte administrative cu caracter infralegal -, determină o stare de incertitudine juridică, acest gen de acte având
DECIZIA nr. 650 din 21 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/299239]
-
tocmai pentru a se restabili situația legală. ... 22. Prin Decizia nr. 328 din 19 mai 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 862 din 1 septembrie 2022, la paragrafele 21 și 22, în ceea ce privește problema previzibilității stabilirii și achitării taxelor judiciare de timbru, pentru asigurarea predictibilității normelor de procedură, astfel încât părțile să cunoască încă de la momentul sesizării instanței care este modul de judecată a pricinii lor și a securității situației juridice a părților, invocând
DECIZIA nr. 188 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288331]
-
504 din 4 iulie 2017. În ceea ce privește soluția de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată apreciază că dispozițiile legale criticate sunt constituționale prin raportare la dispozițiile din Legea fundamentală invocate, întrucât acestea întrunesc cerințele de claritate și previzibilitate, normele juridice contestate fiind enunțate cu suficientă precizie, astfel încât destinatarii acestora să poată prevedea atitudinea pe care trebuie să o adopte sau să o aștepte din partea autorităților statului, dacă este cazul, apelând la consiliere de specialitate în materie
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
în prezent nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea acestei jurisprudențe, considerentele și soluția care au fundamentat deciziile mai sus menționate își păstrează valabilitatea și în cauza de față. ... 36. Referitor la cerința de precizie, claritate și previzibilitate a normei juridice, Curtea, prin Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, a reținut că art. 1 alin. (5) din Constituție consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a precizat că previzibilitatea legii
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
și previzibilitate, astfel încât acești destinatari să își poată adapta în mod corespunzător conduita. Prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a precizat că previzibilitatea legii presupune ca aceasta să fie suficient de precisă și clară pentru a putea fi aplicată, altfel spus să permită persoanelor interesate - care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanțele speței
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
determinat. Prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunțată în Cauza Dragotoniu și Militaru-Pidhorni împotriva României, sau Hotărârea din 24 ianuarie 2012, pronunțată în Cauza Mihai Toma împotriva României, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este îndeplinită cerința de previzibilitate a legii atunci când justițiabilul are posibilitatea să cunoască, din însuși textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanțe și, dacă este cazul, în urma obținerii unei asistențe juridice adecvate, care sunt efectele juridice
DECIZIA nr. 301 din 18 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288187]
-
practica CCR este constantă în a respinge aceste excepții și, ce este cel mai important, nu există nicio hotărâre de condamnare la CEDO pentru această infracțiune, pentru modul în care ea este reglementată, pentru că ar exista o atare lipsă de previzibilitate sau pentru că statul român încalcă dreptul fundamental al unui cetățean incriminând abuzul în serviciu. Deci avem trei argumente extrem de importante, trei piloni importanți în sistemul judiciar, practica națională, practica CCR și practica CEDO care ne arată că totul e previzibil
„Este exclus ca o persoană care face o simplă greșeală să fie condamnată pentru abuz în serviciu” () [Corola-blog/BlogPost/338177_a_339506]
-
interes național. În păstrarea avuțiilor unui popor, o lipsă de interes din partea celor rânduiți de obște pentru a le administra, poate duce la o prăpădire iremediabilă a acestora. Priveliștea oferită de ceea ce se întâmplă azi în România, ne dezvăluie sumbra previzibilitate a acestui prăpăd. Speranțele stau încă în cei ce cârmuiesc această țară. Inițiativa unui cod silvic, ce se anunța ca o alternativă legislativă cu rol de reglementare a tăierilor și eliminare a unor practici păguboase prin umplerea unor lacune legislative
IMPORTANŢA PĂDURII ÎN EVOLUŢIA VIEŢII ŞI A SOCIETĂŢII – CONCEPT POLITIC ŞI SOCIAL [Corola-blog/BlogPost/92980_a_94272]
-
ale Codului penal, care au fost declarate neconstituționale de către Curtea Constituțională (a se vedea mai jos). Uniformitate jurisprudenței Introducerea codurilor constituie, de asemenea, o ocazie importantă de a aborda aspectul uniformității jurisprudenței. Lipsa de uniformitate și o anumită lipsă de previzibilitate a jurisprudenței instanțelor sau a modului în care sunt interpretate dispozițiile legislative reprezintă în continuare o preocupare semnificativă pentru comunitatea oamenilor de afaceri și pentru societate în general. 10 Raportul tehnic, secțiunea 1.5. 11Raportul tehnic, secțiunea 1.2.2
Raportul CE privind progresele înregistrate de România în cadrul mecanismului de cooperare și de verificare [Corola-blog/BlogPost/93171_a_94463]
-
pună iar pe toate la locul lor ! Până și oamenii cei mai bine intenționați, văzând cum se năruie universul ce le era familiar, cum mediul în care trăiesc devine imprevizibil și simțind tot mai mult nevoia de ordine, structură și previzibilitate, încep să dorească un conducător puternic, dominant. Apelurile la o „conducere mai fermă” coincid cu recrudescența unor grupur flagrant autoritare care speră să tragă profit din destrămarea guvernământului respectiv. Se constată o apropiere periculoasă între chibrit și pulbere. Această revendicare
ESEU DESPRE PUTERE (VIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352122_a_353451]
-
intertemporale pentru a realiza trecerea la noua reglementare. ... 29. Deși autoarele excepției de neconstituționalitate formulează critici de neconstituționalitate care vizează, în principal, chestiuni ce țin de existența unui paralelism legislativ, necorelări între diverse soluții legislative, caracterul imprecis și lipsit de previzibilitate al unor soluții legislative, nerespectarea principiului egalității în drepturi între diverse categorii de personal, în final, le translatează într-o critică ce se referă la legea în ansamblul său, în sensul că aceste deficiențe - unele redacționale sau de concepție - determină
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
a normelor juridice, limite care să asigure stabilitatea regulilor instituite. Astfel, respectarea art. 26 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 24/2000 - referitoare la dispozițiile tranzitorii - concură la asigurarea unei legislații ce respectă principiul securității raporturilor juridice, având claritatea și previzibilitatea necesare (a se vedea și Decizia nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 101). Având în vedere că legiuitorul nu a însoțit modificările aduse legii de
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
nr. 845 din 18 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 500 din 13 mai 2021, paragraful 101). Având în vedere că legiuitorul nu a însoțit modificările aduse legii de norme tranzitorii exprese, menite să asigure previzibilitate și certitudine modului de conformare la noile cerințe legale, în lipsa elementelor de circumstanțiere menționate mai sus, precum și a unui termen rezonabil în care destinatarii normelor să se adapteze noilor prescripții legale în scopul asigurării continuității în activitatea economică
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
Această tranziție nu presupune o escamotare a situației-premisă, ci acceptarea acesteia pentru a se realiza evoluția treptată către finalitatea urmărită. De asemenea, tranziția nu poate fi realizată ex abrupto, ci este necesară o abordare echilibrată și rațională, care să asigure previzibilitatea normativă în domeniul vizat. Atingerea rezultatului urmărit se realizează în timp, în mod firesc, astfel ca destinatarii actului să nu fie expuși unor situații aleatorii pe care însăși reglementarea normativă adoptată o creează. ... 34. În jurisprudența sa, Curtea a subliniat
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 1119 din 12 decembrie 2023, paragraful 53. ... 36. Legiuitorul are obligația să identifice o soluție legislativă rațională care să permită trecerea treptată și firească la noul sistem, fără să fie afectate securitatea juridică și previzibilitatea normativă. Această obligație derivă din principiul securității juridice, principiu de rang constituțional prevăzut de art. 1 alin. (5) din Constituție (Decizia nr. 467 din 2 august 2023, precitată, paragraful 125). ... 37. Problema care se ridică în cauză este de a
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
între ele, cât și în raport cu ceilalți participanți cu rol contributiv în realizarea justiției. Rezultă că art. 256-258 din Legea nr. 11/2024 încalcă art. 1 alin. (3) și (5) din Constituție sub aspectul securității juridice, în componenta sa de previzibilitate normativă, corelată cu exigențele ce rezultă din principiul statului de drept. ... 44. Având în vedere viciul de neconstituționalitate constatat, Curtea reține că acesta are caracter dirimant cu privire la legea în integralitatea sa, întrucât afectează însăși racordarea noii reglementări la
DECIZIA nr. 402 din 19 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293456]
-
află într-o etapă procesuală diferită față de Dosarul nr. 1.718D/2020. ... 6. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantei autorului excepției, care solicită admiterea acesteia. Arată că dispozițiile de lege criticate sunt lipsite de claritate și previzibilitate, fiind contrare art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest sens sunt invocate deciziile Curții Constituționale nr. 61 din 18 ianuarie 2007 și nr. 430 din 24 octombrie 2013, care realizează o aplicare corectă a prevederilor constituționale ale art. 1
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
că aceste dispoziții de lege sunt lipsite de claritate, au un caracter discriminatoriu și încalcă dreptul de proprietate. ... 28. Examinând dispozițiile art. 20^1 alin. (1), (2) și (2^1) din Legea nr. 80/1995 prin prisma criticilor vizând lipsa de claritate și previzibilitate a legii, raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că pentru a fi respectată de destinatarii săi legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
de claritate și previzibilitate a legii, raportate la art. 1 alin. (5) din Constituție, Curtea reține că, în jurisprudența sa, a statuat că pentru a fi respectată de destinatarii săi legea trebuie să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
să îndeplinească anumite cerințe de precizie, claritate și previzibilitate, astfel încât aceștia să își poată adapta în mod corespunzător conduita. În acest sens, Curtea a reținut că orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de precis și clar pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
speței, consecințele care pot rezulta dintr-un act determinat. Desigur, poate să fie dificil să se redacteze legi de o precizie totală și o anumită suplețe poate chiar să se dovedească de dorit, suplețe care nu trebuie să afecteze însă previzibilitatea legii (a se vedea în acest sens Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
de modificare, singurul element de noutate constând în recunoașterea posibilității folosirii compensației prevăzute de lege și pentru plata ratelor unui credit imobiliar/ipotecar. “ ... 31. Prin urmare, Curtea Constituțională apreciază că, în prezenta cauză, criticile de neconstituționalitate ce vizează lipsa de precizie, previzibilitate și claritate a textelor de lege supuse controlului de constituționalitate sunt neîntemeiate. ... 32. În continuare, analizând susținerile ce privesc încălcarea prevederilor constituționale referitoare la egalitatea în drepturi și interzicerea discriminării, Curtea reține că, așa cum a statuat în mod constant
DECIZIA nr. 363 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292746]
-
aspectul comiterii infracțiunii de hărțuire. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate se susține că noțiunile de „stare de temere“ și „temere“ din cuprinsul art. 208 alin. (1) și, respectiv, alin. (2) din Codul penal sunt lipsite de claritate, precizie și previzibilitate, motiv pentru care contravin dispozițiilor constituționale și convenționale invocate în prezenta cauză. Se arată, în acest sens, că textele criticate nu sunt definite în legea penală, iar sfera de aplicare a acestora poate fi determinată, în cazuri concrete, mai degrabă
DECIZIA nr. 440 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292806]