1,798 matches
-
În fața opresiunii, prezentă În articolul 4. În sfârșit, raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă Înaintea oricărei autorități pozitive (a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
În articolul 4. În sfârșit, raționalismul subliniază legătura Între universalitatea dreptului natural și facultatea rațională a omului. Dacă drepturile omului se pot adresa oricărui individ, indiferent de apartenențele sale specifice, aceasta se Întâmplă pentru că sunt fundamentate pe primatul rațiunii. Acest primat „este legat de un cosmopolitism care trebuie să treacă Înaintea oricărei autorități pozitive (a oricărui polis particular) și de umanism (drepturile sunt ale oricărui om, ca om)” (ibidem, p. 21). Am intrat iremediabil În domeniul artificiului. Toate aceste elemente creionează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de stat-providență. Dezbaterea politică privind rolul sferei statale nu este așadar lipsită de influență asupra tensiunilor Între drepturile-libertăți și drepturile-creanțe. Și mai strâns legată de subiectul nostru este problema filosofică a bazelor unei eventuale ierarhizări Între libertăți și creanțe, a primatului libertății sau egalității. Dacă influența gânditorilor din epoca Luminilor, ca de altfel și cea a fiziocraților, asupra difuzării unor idei inspirate În mare parte, așa cum am văzut, din dreptul natural modern nu poate fi pusă la Îndoială, este la fel de limpede
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
așa cum am văzut, din dreptul natural modern nu poate fi pusă la Îndoială, este la fel de limpede că simplul fapt al declarării drepturilor omului le-a conferit acestora un conținut și un statut nou. Această declarare i-a conferit libertății un primat de necontestat: „Actul declarativ este faptul «constitutiv» al unei libertăți care se afirmă pe sine și care se afirmă ca principiu al dreptului, deși, pe lista drepturilor declarate, ea apare doar ca un drept asemenea cu celelalte, chiar dacă stă În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
o sursă de conflicte axiologice de nerezolvat. Grija principală a lui Rawls este să propună valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi Îngrădită decât În numele libertății. Cea de-a doua regulă postulează primatul dreptății asupra eficienței și bunăstării (Rawls, 1987). Această viziune liberală este aprig combătută de cei care, apărători ai lui Marx sau ai ideii de comunitate
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
valori morale imparțiale, care să nu aducă atingere opiniilor și intereselor minoritare. Pentru filosoful american, principiile dreptății trebuie să respecte două reguli fundamentale. Prima stabilește primatul libertății, aceasta neputând fi Îngrădită decât În numele libertății. Cea de-a doua regulă postulează primatul dreptății asupra eficienței și bunăstării (Rawls, 1987). Această viziune liberală este aprig combătută de cei care, apărători ai lui Marx sau ai ideii de comunitate, consideră că drepturile-libertăți sunt doar niște cochilii goale dacă nu sunt prezente și condițiile materiale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne facă să Îi subestimăm aporturile. În sfârșit, trebuie să abordăm chestiunea fundamentală a căutării unei guvernanțe la nivel mondial. Globalizarea relațiilor și slăbirea rolului statelor Extinderea spațială nu este ceva nou: ceea ce o caracterizează Însă În zilele noastre este primatul economicului, apărut o dată cu revoluția industrială de la sfârșitul secolului al XVIII-lea și amplificat de dezvoltarea schimburilor după cel de-al doilea război mondial, În special În anii ’80. Așa cum subliniază Fernand Braudel, construcțiile anterioare care au luat formă de imperii
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care vorbim aici nu trebuie confundat cu ceea ce În Franța numim „comunitarism”. Acesta corespunde unei radicalizări a logicii multiculturaliste, care Îi alterează profund semnificația. Apartenența colectivă ajunge să fie o dimensiune cu neputință de depășit a subiectului, Întrucât se instaurează primatul tradiției asupra argumentației, iar emanciparea prin rațiune devine astfel imposibilă. A priori, nu există nimic de felul acesta În voința de a da diferenței culturale o demnitate pe care modernitatea se presupune că i-o refuză. Dezbaterea filosofică declanșată de
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fix). A dori o societate multiculturală (sau multirasială, cum este numită deseori) și a promova În același timp nediferențierea reprezintă un paradox major. Probabil că acesta se explică prin faptul că diferența este percepută ca o sursă de non-egalitate. Or, primatul acordat exigenței de egalitate implică abolirea finală a diferențelor. Care sunt originile intelectuale ale unui asemenea proiect de suprimare a surselor de nediferențiere? Acest raționalism ideologic și dogmatic Își are rădăcinile Într-o interpretare superficială a gândirii carteziene. Pentru Descartes
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
nu este sigur că trebuie să legăm idealul de comunicare de presupoziția unor norme etice universale. Nu neglijăm oare astfel dimensiunea polemică a actelor de interlocuțiune? Nu ne aflăm, Împreună cu Habermas și Apel, În prezența unui formalism raționalist legat de primatul rațiunii teoretice? Așa cum subliniază Taguieff, „un spațiu populat de o pluralitate de opinii și de «prejudecăți» este locul În care se impune legătura dialogică Între oameni: retorica are ca domeniu legitim spațiul argumentației rezonabile, ireductibil la cel al demonstrației raționale
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
sau unui materialism consecvent, dar din faptul că limba a fost considerată de cele mai multe ori ca fiind cosubstanțială cu gîndirea, se induce o notă de idealitate și de problematică idealistă în studiul limbii. Cu toate acestea, chiar cînd se admite primatul idealității în studiul limbii, idealismul deplin nu se poate manifesta, deoarece de obicei sînt avute în vedere și realități specifice diferitelor limbi, fapte concrete, prin urmare, cărora li se poate atribui trăsătura materialității. Din asemenea constatări, se poate deduce că
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
materiale, palpabile, atestate ale unei realități, care poate avea însă și aspecte ideale. În acest mod, materialismul științific are multe aspecte care îl apropie de pozitivism. Studiul limbii, de altfel, în măsura în care tinde spre realizarea unor cunoașteri pozitive nu poate nega primatul materialității, în sensul că nu se pot realiza idei, concepții sau teorii în legătură cu limba sau cu limbajul fără a avea în vedere fapte concrete, măcar în fazele inițiale ale cercetărilor. Ca atare, constatările ce țin de practică nu pot fi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
produc o modificare de comportament a receptorului. Studiile consacrate acestor aspecte au vizat diferite specii animaliere și au identificat canale foarte variate (chimice, cu feromoni, cutanate, de atitudine etc.). În mod deosebit, a fost studiată figura și expresia emoțiilor la primate, ceea ce a condus la începerea observării acestor aspecte și la om, încît, în a doua jumătate a secolului al XX-lea, au apărut studii extinse asupra acestei teme. În aceeași epocă, cercetătorul american E. T. Hall a creat termenul proxemică
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
perspectiva diacronică este dinamică, cea sincronică este statică, însă nu statică în mod absolut, de vreme ce ea este funcțională și, pe de altă parte, este sursa variației, adică a înseși condiției care produce evoluția diacronică. F. de Saussure a afirmat însă primatul sincroniei, deoarece un fapt al evoluției a funcționat într-un anumit moment într-un anumit sistem. Oricum ar fi privite însă lucrurile, se constată că de fapt opoziția radicală dintre sincronie și diacronie este numai de natură metodologică, iar nu
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Imperiul Roman.147 Atât Niebuhr, cât și Butterfield împărtășeau o viziune creștină comună asupra istoriei exprimată în două axiome: recunoașterea existenței răului în natura umană ("principiul universal al lăcomiei umane"Butterfield) și regăsirea chipului lui Dumnezeu în om (Niebuhr), respectiv primatul personalității umane în istorie (Butterfield). Niebuhr consideră crucea lui Hristos drept cheia istoriei umane și susține că aceasta poate fi înțeleasă dintr-o perspectivă teleologică, în timp ce Butterfield descifrează drama umană cu ajutorul religiei, fiecare persoană și fiecare moment fiind "echidistant față de
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
este realizată în contextul ambelor clase de antigene CMH I și II. Injectarea parenterală a unui vector de expresie desemnat HIV-1-gp 160, în prezența bupivocainei, a indus răspunsul imun umoral și celular față de proteina antigenă gp 160, la rozătoarele și primatele vaccinate. Glicoproteina D (gD) este prezentă atât în învelișul HSV, cât și la suprafața celulelor infectate cu HSV și reprezintă o țintă pentru răspunsul imun, umoral și celular. Vaccinarea cu vaccin ADN care include și gena pentru gD este protectoare
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
celulelor infectate cu HSV și reprezintă o țintă pentru răspunsul imun, umoral și celular. Vaccinarea cu vaccin ADN care include și gena pentru gD este protectoare față de infecția virală în multe sisteme animale, declanșând răspuns imun de lungă durată, la primate. Vaccinul ADN, cu gena pentru glicoproteina D recombinantă sau cu o combinație a genelor pentru sinteza unor glicoproteine B și D modificate, a fost evaluat în încercări clinice umane. Vaccinurile ADN au fost utilizate pentru imunizarea față de HIV-1 (Bagarazzi și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
studii, au utilizat vectori retrovirali în cercetarea imunoterapiei virusului imunodeficienței umane. Vectorul retroviral recombinant a cuprins și genele pentru proteinele env și rev, de la HIV-1 IIIB (HIV env/rev). S-a observat sinteza proteinelor specifice HIV-1, în celule murine, de primate și în celule umane, în cultură. Vaccinurile ADN sunt utilizate pentru imunizarea față de virusul oncogen tip 1 al leucemiei umane cu celule T (ATL) (Agadjanyan și colab., 1998). HTLV-1 are un genom mai simplu decât al lui HIV-1 (fig. 32
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
mă determină să „produc” o cauză printr-o operație tropologică ce reordonează apoi secvența „durere-țînțar” ca „țînțar- durere”. „Forțe [textuale] creează în ultimă instanță această a doua secvență, dar nu o voi trata ca un dat, ca ordine adevărată”. Pe primatul evenimentelor se sprijină și William Labov în analiza sa sociolingvistică a narațiunii „naturale”, de zi cu zi: narațiunea este definită aici ca „metodă de a recapitula experiența trecută printr-un acord între secvența verbală de propoziții și secvența de evenimente
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
și spiritual ce-i definește, cu bune și cu rele, în noimele fixate de tradiții, în parte comune cu ale tuturor românilor, în parte specifice. În cazul lor incluziunea român > moldovean nu poate fi pusă sub semnul întrebării. Cît despre primatul unuia dintre termeni, afirmația lui Miron Costin e susținută de adevărul istoric și lingvistic: romanicii din teritoriul daco- moesian au păstrat etnonimul latin Romanus, pe care l-au asociat, în timp, și cu sensul „creștin“, deosebindu-se astfel atît etnic
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
centrifuge, determină numeroasele variații de amnezie. 84 Squire, L.R. (1992), neurobiolog, studiază amnezia la bolnavii cu leziuni circumscrise. În cărțile Memory and Brain și Memory: from Mind to Molecules (scrisă cu Eric Kandel) studiază amnezia, în paralel, la om și primate, delimitând componentele anatomice ale lobului temporal în memorie. Cercetările sale explică faptul că memoria este o facultate cognitivă, rezultat al conexiunilor cu nenumărate alte structuri. 85 Elizabeth F. Loftus este o psihologă cognitivă, expertă în memoria umană. A realizat o
Spiralogia by Jean Jaques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84989_a_85774]
-
însele conținînd cuvinte care le exprimă, iată o serie legată de metafore care nu sînt străine metaforei mai generale a mașinii. 1. A reprezenta sau Mașina Prima atitudine, cea mai clasică: în fața constanței tehnologice se apelează la discursul rațiunii; există primatul subiectului. Omul rămîne fundamental liber față de tehnică. El uzează de tehnică, dar nu este subjugat de aceasta. Prepoziția cu are cîștig de cauză 15. "Cu" tehnica omul realizează sarcinile pe care el le stabilește și rămîne stăpînul activităților a căror
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
nostru spre... umanitate! Al desprinderii tot mai clare, mai „sinucigașe”, dacă vreți, de „ceea ce am fost”, cu nu puțină vreme În urmă! (Ce sunt cele câteva milenii ale lui Homo sapiens sapiens față de sutele de mii de ani ale acelui primat ciudat care s-a rupt de congenerii săi, prin nu știm ce accident fizic sau cosmic, prin nu știm ce „aruncătură de zar a zeilor, a lui Zeus”, cum credea Heraclit?!...Ă 8 Ceea ce nu Înțelegem!... Și această spaimă teribilă
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
Îndeplinirea actului de reproducere un act În ordinea firească a lucrurilor. Bineînțeles că e cumva „nefiresc” faptul că omul creează din aceasta o problemă! Dar.. nu cumva e vorba de o consecință, această „problematizare” a Întregii evoluții „nefirești” a acestor primate ce decurg din acel australopithecus, care a urmat o ciudată, o aventuroasă evoluție, creând o altă „natură” În sânul celei vechi, sempiterne? Mai mult chiar: creând acest „spațiu artificial”, omul se Încarcă cu o conștiință aptă să contemple materia și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
În primii mei ani parizieni: Aurora Cornu, cu soțul ei, regretatul Aurel Cornea, și Virgil Tănase, cu soția sa, Doina. Deși, În lunga și „fierbintea” vară a lui ’71, când, stupefiat de brusca și brutala Întoarcere a lui Ceaușescu spre primatul partinic, stalinist În domeniile majore ale vieții românești - „Tezele din iulie” -, de fapt, Începutul unei dictaturi personale În sânul dictaturii estice, a „proletariatului”, neștiind bine ce atitudine să iau, am fost ajutat În hotărârea mea de a „ieși, de a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]