1,382 matches
-
vede realul observat din centrul terestru al cosmosului, cu ochii creaturii, și cum se vede același real din centrul lui transcendent. în formularea lui Andrei Pleșu, schema inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării 1 . Andrei Pleșu, în Simboluri metafizice ale crucii, Humanitas, București, 2007, pp. 98-99 : Analogia, definită în sens strict, înseamnă o operațiune de reflexie, de oglindire, și implică, drept
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tot ce există și încununarea operei divine. De aceea, de altfel, a fost creat ultimul. Tot astfel cum ne rezumăm discursurile prin concluzii înalte. Această schemă a inversiunii se rezumă, în toate tradițiile mari, prin regula : cel dintîi în ordine principială e, cel puțin în aparență, ultimul, cel din urmă, în ordinea manifestării Ch‡ndogya-UpaniÌad : Căci ‡tma, care rezidă în inimă (‡tma, sinele, fiind echivalent cu Tema analogiei inverse a fost reamintită publicului român de Andrei Pleșu în cartea Despre îngeri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
a ființei, depășind orice distincție. Densitatea Unului unu nu lasă loc ființei, așa cum nu lasă loc identicului și diferitului. Unul sau Binele întrece în demnitate ființa, e Supra-Ființa, Principiul suprem. Abia cînd Unul e conceput în retragerea sa, cînd tautologia principială Unul care este Unu se deschide către predicația Unul este, abia atunci apare în chiar interiorul Unului plaja ființei, abia atunci se ivesc categoriile contrare, pluralitatea, posibilitatea ființărilor. în mistica ebraică, o linie care culminează cu doctrina lurianică a contracției
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-se printr-un maxim iarna și un minim la sfârșitul verii, începutul toamnei. Regimul diurn al nebulozității se caracterizează astfel:iarna se produce un maxim de înnorare între orele 8-9 dimineața, un minim redus între orele 12-14 și un minim principial între orele 20-21 seara; vara, maxima se produce între orele 14-16 cu dominarea norilor de origine convectivă de tipul cumulilor, după care gradul de acoperire cu nori scade până la un minim în cursul nopții. Cercetările efectuate au înregistrat un număr
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ale aceluiași obiect, caracterizate de variația parametrului principal În domeniul P1<P’2<P3. Urmează apoi o perioadă de saturație (segmentul 3...4) când parametrul P se apropie de valoarea sa limită PI max, devenind necesară trecerea la soluții tehnice principial noi. Ritmurile creșterii parametrului Încep să se micșoreze În punctul 2’. În acest În punct În care: nh P 1ln.1= se realizează trecerea la o nouă tehnică. În mod analog are loc schimbarea În timp a parametrilor corespunzători curbelor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
ale aceluiași obiect, caracterizate de variația parametrului principal În domeniul P1<P’2<P3. Urmează apoi o perioadă de saturație (segmentul 3...4) când parametrul P se apropie de valoarea sa limită PI max, devenind necesară trecerea la soluții tehnice principial noi. Ritmurile creșterii parametrului Încep să se micșoreze În punctul 2’. În acest În punct În care: nh P 1ln.1= se realizează trecerea la o nouă tehnică. În mod analog are loc schimbarea În timp a parametrilor corespunzători curbelor
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
3, În care gradientul coincide cu o dreaptă perpendiculară pe izolinii, au fost suficiente două serii de experiențe pentru ca la o ascensiune cu pantă mare să se determine compoziția celui mai rezistent aliaj. Exemplul examinat arată că planificarea experimentului diferă principial de experimentarea tradițională. 5.3.3. Alegerea variabilelor dependente Variabilele dependente urmărite În procesul cercetării (răspuns, ieșire, funcție obiectiv, parametru de optimizare) trebuie să satisfacă o serie de condiții. Este de dorit ca fiecare variabilă dependentă luată În considerare la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
3, În care gradientul coincide cu o dreaptă perpendiculară pe izolinii, au fost suficiente două serii de experiențe pentru ca la o ascensiune cu pantă mare să se determine compoziția celui mai rezistent aliaj. Exemplul examinat arată că planificarea experimentului diferă principial de experimentarea tradițională. 5.3.3. Alegerea variabilelor dependente Variabilele dependente urmărite În procesul cercetării (răspuns, ieșire, funcție obiectiv, parametru de optimizare) trebuie să satisfacă o serie de condiții. Este de dorit ca fiecare variabilă dependentă luată În considerare la
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
temelia rațională a mahomedanismului și temelia rațională a catolicismului. În filosofia scolastică, avem astfel de-a face cu doi Aristoteli: unul mahomedanizat și unul încreștinat, care se luptă între ei, în numele catolicismului, până când, în sfârșit, biruie tomismul. Tomismul înseamnă „aristotelizarea principială și metodică a filosofiei și a teologiei”(Geyr: Die patristische und scholastische Zeit, în Ueberweg, p. 419 ) romano-catolice. Nici un scriitor creștin nu s-a bucurat în Apus de un astfel de monopol al cugetării ca acest filosof păgân, căruia i
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
un moment dat. Căci afară de un număr de legi descoperite mai ales pe calea experiențelor verificate, rezultatele cercetărilor științifice se modifică necontenit și multe cad în desuetudine, altele luându-le locul. Știința nu e un absolut, ci o devenire continuă. Principial este exclus un conflict între religie și știință, de vreme ce aflarea prin observație și prin experiență a legilor naturale din univers nu înseamnă altceva, pentru credință, decât descoperirea puternicelor urme ale înțelepciunii divine în lumea pe care a creat o și
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
și nerezolvării conflictelor dintre propriile interese și cele ale părinților. Deși pot avea principii foarte ferme în legătură cu anumite situații de viață, acestea nu sunt stabile, astfel că după o analiză ulterioară sunt abandonate. Acești adolescenți pot fi sensibili, receptivi și principiali sau dimpotrivă anxioși, ezitanți și autojustificativi (Scarr, Weinberg și Levine, 1986). Pornind de la constatarea sentimentului expresivității personale ca dimensiune definitorie a statutelor identitare, Waterman (1990) diferențiază șapte tipuri de statute identitare semnificative pentru adolescenți: 1. identitate dobândită expresivă când adolescentul
LUPAŞCU ANDREEA MILENA by INSTITUŢIA ŞCOLARĂ ŞI FORMAREA ADOLESCENTULUI () [Corola-publishinghouse/Science/91892_a_92862]
-
aceea a nivelului lingvistic la care acestea trebuie situate. Dar, dacă această definiție circumscrie într-un mod suficient de clar sfera noțiunii de "textem", studiul din 1966 cuprinde alte două precizări care, dimpotrivă, par să îngreuneze sau chiar să împiedice principial studiul lingvistic al acestor unități. 1.3.1. Mai întâi, e vorba despre non-comutabilitatea componentelor "discursului repetat", care ar exclude astfel posibilitatea studierii lor dintr-o perspectivă lexico-semantică. Astfel, referindu-se la "locuțiunea" Noaptea toate pisicile sunt gri, Coșeriu avertizează
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
atât viața religioasă încât a permis acelor facultăți teologice să ceară autonomie 11. Într-un asemenea context al modernității, era normal ca Biserica să încerce să-și redobândească drepturile ei de viață; astfel, ea a obținut o lege care stabilea principial și practic, în anumite limite, că școlile teologice nu puteau cădea sub tutela jurisdicțională a Ministerului de Instrucțiune. Din păcate, dintr-o gravă inconsecvență, facultățile de teologie au rămas în cadrul universităților, ieșind de sub tutela Ecclesiei. Aceasta a trebuit să admită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
învățăturii Bisericii, măsura creșterii firești și organice a Evangheliei. Dialogul ecleziologic interbelic nu pornea de multe ori de la o bază comună: Predania ca singura unitate de măsură. Se ridicau și atunci voci care cereau o obnubilare a pozițiilor și atitudinilor principiale, o stingere a oricăror opoziții neconstructive în favoarea unei concordii, a unei conciliarități fecunde. Dimpotrivă, elita intelectuală creștină, mărturisitoare, împreună cu Părinții și marii Dascăli ai Bisericii, a Adevărului Revelat, considera că timpul acestor poziții sau atitudini nu a trecut pentru simplul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și în cadrul acestei orientări specifice, ea capătă două aspecte distincte. În fond, întreaga problemă vizează deosebirea dintre concept și esență. Se știe că există o realitate care depășește ființa umană și care are o existență obiectivă; se mai știe că principial se poate lua contact cu realitatea obiectivă: într-un mod, prin cunoaștere, în alt mod, prin trăire. Dar nici substanța, nici obiectul, nici conceptul, nici esența nu permit cunoașterea realității externe. Realitatea externă presupune condiția gnoseologică a universului, iar universul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
primul rînd domeniul religiei, unde, bunăoară, divinitatea personală ia atribute generale, precum și invers, atributele generale sînt personificate. Nu mai știm atunci dacă Dumnezeu este individual sau general, ceea ce explică eterna oscilare a religiei între teism și panteism. Răsturnarea recesivă este principial posibilă și în morală". Scriitorii în marea lor majoritate au fost conservatori, ca să nu spunem reacționari. De altfel E. Lovinescu afirma că literatura este prin definiție reacționară. Se ridică întrebarea: care sînt cauzele ce determină această luptă constantă de eradicare
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
va specifica, unde este cazul, cota de la Bibliografia eminesciană Viața, ce încheie volumul. Nici prima ediție din Opera lui Mihai Eminescu (vol. I-V) a lui G. Călinescu nu este scutită de intervenția acidă a penei viitorului șef al "Convorbirilor". Principial, își ia unele măsuri de siguranță, prezentînd și calitățile celui care a scris monumentala Istorie a literaturii române de la origini pînă în prezent: "Mai înainte de a trece la analiza sumară a celor cinci volume, cari formează studiul operei lui Eminescu
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
Să ne amintim: în "Filozofia compoziției", poetul american pretinde că "opera s-a dezvoltat, pas cu pas, până la finalizare ei, cu precizia și implicațiile rigide ale unei probleme de matematică"60. Deși accepta raționalitatea procesului de creație, poetul român respinge, principial, determinismul poesc atât riguros, cât și finalismul acestuia. Ele țin de o viziune mecanicista asupra vieții, si, implicit, asupra artei, viziune născută, cum spune Bergson, de la care Barbu se inspiră la rândul lui, "en déhors du temps" [din afara timpului]61
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
onirique. Elle sorte du sommeil et quel sommeil! Du moins, comme intention et comme schéma ; car la composition a été poussée et achevé, en des moments de lucidité". Că nu este vorba de un simplu accident, ci de o poziție principiala, asumantă, stau mărturie următoarele rânduri din recenzia "Legendă și somnul în poezia lui Blaga", publicată doi ani mai tarziu (1929): "Faptă se desfășoară în chiar camarile incongruente ale visului". (...) "Solmenitatea Laudei somnului vine din altă parte. O altă memorie se
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
fiind inspirate de welfare-state și justificându-l, au lărgit atât de mult semnificația termenului "bun" (la Rawls sunt incluse în categoria binelui chiar și libertățile fundamentale), încât distribuirea justă se referă în primul rând la aspecte procedurale și de ordin principial 1. Din această perspectivă, o inegalitate este considerată inacceptabilă dacă este arbitrară - dacă nu rezultă din procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fundamentale), încât distribuirea justă se referă în primul rând la aspecte procedurale și de ordin principial 1. Din această perspectivă, o inegalitate este considerată inacceptabilă dacă este arbitrară - dacă nu rezultă din procedurile și regulile care definesc formele de cooperare principială, iar corectarea ei trebuie să fie ea însăși justă, adică trebuie făcută prin respectarea procedurilor statului de drept și nu prin acțiuni arbitrare. De aceea, a pune semnul egalității între guvernământul arbitrar și dreptatea distributivă, sugerând că teoriile distributive liberale
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
liberal, apără instituțiile liberale tradiționale și încurajează oamenii să-și limiteze așteptările în materie de dreptate. Al doilea curent (căruia îi aparține și Dworkin), reafirmă principiile liberale, dar "adeziunea la aceste principii se detașează de orice implicare practică, acest liberalism principial nu se simte în largul său în civilizația productivității"20. Prin urmare, idealurile egalității liberale presupun reforme mult mai profunde decât cele pe care Rawls sau Dworkin le admit în mod explicit. Niciunul dintre cei doi autori nu pune în
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
niciodată amenitatea adormitoare și cordialitatea luxuriantă ale lui Perpessicius, a cărui strategie critică se alcătuia - cum se știe - din lanțuri de eufemisme, ocoluri diplomatice și temeneli protocolare, încheinduse rareori cu câte o propoziție mai răspicată. Vladimir Streinu manifestă o fermitate principială greu de contrazis. Comentând volumul al doilea din Însemnările unui belfer de Ioachim Botez, criticul notează sarcastic: Iar dacă totuși am fost aduși să punem în discuție chestiuni streine de obiectul cronicei noastre, e semn că vina nu este atât
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
de integrarea în categorii și de precisa raportare la sistemul normelor estetice, nu pentru a anihila esența vie și ireductibilă a operei, ci tocmai pentru a o demonstra. Încât întreaga luptă contra criticii integratoare își pierde pentru noi valoarea strict principială, păstrându-și-o în schimb pe cea polemică, orientată într-un sens foarte exact, anume împotriva criticii indiscutabil marginale, așa cum este nu o dată ilustrată de diferitele modalități ale didacticismului, pozitivismului și scientismului steril." În ", Cornel Regman publica în "Revista Cercului
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92912]
-
care, interpretînd date metafizice tradiționale, el a dat-o structurii realului complet, stările de ființă de tip individual se caracterizează prin determinații de ordinul formei, forma fiind înțeleasă aici nu în accepția ei filozofică și teologică de eidos, de figură principială, ci în sensul curent de contur limitativ, separativ, fie el sensibil ori subtil. Rapid spus, ține de individual ceea ce limitează un anumit conținut de ființă, separîndu-l de celelalte entități, cu tendința de a conserva această formă limitată și limitativă ca
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]