1,083 matches
-
Lacerto agilis), șarpele de casă (Natrix natrix), șarpele de frunze (Elaphe longissima). Mai întâlnim in apele râului Suceava, precum și în iazurile oamenilor pești ca: știuca, crapul, cleanul, scobarul. Păsările diurne,crepusculare și nocturne sunt: pupăza (Upupa epops), dumbrăveanca (Coracias garrulus), privighetoarea (Luscina luscina), pițigoii (Parus sp.), ciocănitorile (Dendrocopos sp.), coțofana, cucul, prepelița, potârnichea. Mamiferele cele mai cunoscute sunt: lupul, vulpea, iepurele, veverița, ariciul și căprioara. În zone mai izolate există și mistreți. La marginea bălților, terenurilor mlăștinoase se observă o vegetație
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
de câmp, popândăul, hârciogul, iepurele), iar ca animale de pradă vulpea și dihorul. <br> Singurele mamifere mari întâlnite sunt: mistrețul și căprioara ce se întâlnesc din ce in ce mai rar. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt: cioară, coțofana, graurul, cucul, guguștiucul, sticletele, rândunica, privighetoarea, bufnita, fazan, etc. <br> Fauna acvatică se găsește în pârâul și Baltă Cocioc, se compune din: pești (plătica, lostrița, crapul, roșioara, caras), broaște, șerpi, șopârle. <br> În partea de nord a localității se află amenajată o pescărie, unde se pot
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
lupii și mistreții iar căprioarele sunt mai puține. Oare pentru că au apărut în ultimul timp acțiuni de vânătoare așa-zis autorizate pe spații care ar trebui protejate?. Există foarte multe păsări care găsesc un areal excelent pt. înmulțire. Ulii, tuturelele, privighetorile, pupezele, ciocănitorile, mierlele, gaițele, pițigoii, vrăbiuțele, cotofanele sau alte înaripate sunt aproape peste tot. Uneori poți găsi în cale, dar fără pericol, șopârle de câmp sau șerpi negri. Cei „galbeni” (viperele) au dispărut în ultimii 30 de ani. Ape: Rămase
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
a scris, în colaborare cu A. de Herz (1887-1936), o piesă de teatru numită „Sorana”. În perioada interbelică a publicat mai puțină proză. Este cunoscut în special pentru scrierile sale pentru copii: „Puiul” (tragica moarte a unui pui de prepeliță), „Privighetoarea”, „Bietul Tric”, „Niculăiță Minciună” (un copil isteț de la țară neînțeles de săteni) ș.a. S-a stins din viață în anul 1946, pe 14 decembrie, la București. În decursul timpului, Societatea Română de Radiodifuziune a dramatizat câteva din scrierile sale pentru
Ioan Alexandru Brătescu-Voinești () [Corola-website/Science/298687_a_300016]
-
de vânat (existent și optim) sunt constituite din iepure, vulpe, mistreț și căprioară. Fauna mai prezintă elemente tipice de stepă și silvostepă: popândău, șoarece de câmp, șobolan de câmp, nevăstuică și cârtița. Păsările sunt reprezentate de cioară, pițigoi, gaiță, ciocârlie, privighetoare, sticlete, cuc, găinușă, barză, rață pitică, nagâț, iar reptilele de șopârle și șerpi. Un loc important îl ocupă fauna piscicolă. Printre speciile care populează apele râurilor sunt: clean, scobar, crap, plătică, zvârlugă, țipar etc. precum și numeroase specii de batracieni, broaște
Liteni () [Corola-website/Science/299252_a_300581]
-
de cameră pe când locuia în Minsk. În timpul șederii sale, a colaborat cu poetul belarus Vincent Dunin-Marcinkievič pentru a crea opera "Sielanka" ("Țăranca"). La sfârșitul secolului al XIX-lea, marile orașe belaruse aveau propria operă și propria trupă de balet. Baletul "Privighetoarea" de M. Kroshner a fost compus în perioada sovietică și a devenit primul balet belarus reprezentat la Teatrul Național Academic de Balet Bolșoi din Minsk. După al Doilea Război Mondial, muzica s-a concentrat pe greutățile îndurate de poporul belarus
Belarus () [Corola-website/Science/297847_a_299176]
-
mare succes, care a consacrat, atât în Franța cât și în întreaga lume, genul ""chanson réaliste"" (cunoscut cel mai adesea doar că "chanson"). În cultura franceză și europeană a secolului 20, șansonetista franceză, cunoscută și sub numele de alint de "Privighetoarea," ocupă un loc unic, exprimând prin vocea și interpretările sale deosebite, angoasa și frământările unei întregi generații de francezi și vest-europeni, martori interbelici ai ascensiunii nazismului, respectiv participanți ulteriori ai reconstrucției postbelice a democrațiilor europene. Numele său adevărat era Édith
Édith Piaf () [Corola-website/Science/297974_a_299303]
-
orfelinatului unde a stat Nadia, când a fost mică. Vaughn o întreabă dacă nu își amintește ceva lipsit din comun de pe vremea când tatăl său a stat la orfelinat. Aceasta îi spune că l-a auzit spunând ceva despre "Nightingale" ("Privighetoarea"). Notă: Sonia Braga joacă rolul Sophiei Vargas. Data originală de difuzare: 30 martie, 2005 Episodul începe în Havana. Sydney se întâlnește cu un informator, care, în timp ce dansează cu ea, îi spune informațiile de care are nevoie pentru a recupera un
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
au nevoie. După ce obține o copie a discului, Sydney și Marshall se reîntâlnesc și se reîntorc în Los Angeles. Data originală de difuzare: 6 aprilie, 2005 În timp ce încearcă să găsească informații despre tatăl lui Vaughn, Vaughn și Sydney descoperă că "Privighetoarea" este o armă moleculară localizată într-un reactor nuclear din Siberia. Sloane și Jack știu despre legătura pe care proiectul "Privighetoarea" o are cu Elena Derevko. Cei doi îi folosesc mai târziu pe Sydney și Vaughn ca să aducă informațiile găsite
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
de difuzare: 6 aprilie, 2005 În timp ce încearcă să găsească informații despre tatăl lui Vaughn, Vaughn și Sydney descoperă că "Privighetoarea" este o armă moleculară localizată într-un reactor nuclear din Siberia. Sloane și Jack știu despre legătura pe care proiectul "Privighetoarea" o are cu Elena Derevko. Cei doi îi folosesc mai târziu pe Sydney și Vaughn ca să aducă informațiile găsite la APO. Între timp, un străin misterios se întâlnește cu Vaughn la bibliotecă și îi promite informații despre tatăl lui, in
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
aducă informațiile găsite la APO. Între timp, un străin misterios se întâlnește cu Vaughn la bibliotecă și îi promite informații despre tatăl lui, in schimbul bobinei "Privighetorii". Vaughn, Sydney și Jack merg în Siberia pentru a opri pentru totdeauna proiectul "Privighetoarea" și pentru a recupera bobina. Sydney devine prinsă în camera cu dispozitivul "Privighetoarea", iar Jack, Vaughn și Marshall încearcă să o elibereze din trei locuri diferite; in final Jack oprește miezul reactorului manual, expunându-se unui nivel ridicar de radiații
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
Vaughn la bibliotecă și îi promite informații despre tatăl lui, in schimbul bobinei "Privighetorii". Vaughn, Sydney și Jack merg în Siberia pentru a opri pentru totdeauna proiectul "Privighetoarea" și pentru a recupera bobina. Sydney devine prinsă în camera cu dispozitivul "Privighetoarea", iar Jack, Vaughn și Marshall încearcă să o elibereze din trei locuri diferite; in final Jack oprește miezul reactorului manual, expunându-se unui nivel ridicar de radiații. Cu ajutorul lui Sydney, Vaughn dispare cu bobina pentru a afla mai multe despre
Episoade Alias (Sezonul 4) () [Corola-website/Science/307987_a_309316]
-
se respectă și vrea să fie un artist adevărat.” cântă și muzică dobrogeană și aromânească. Iată cum scrie despre ea Hristu Cândroveanu într-o cronică de spectacol: “Această minunată aromâncă dobrogeană din Constanța chiar cântă - așa cum și respiră-, ca o privighetoare, în dialectul aromân / macedo-român, dar și în cel daco-român.” STEFAN SI AURELIA LAPUSAN / VALORI ALE CULTURII DE MASA IN DOBROGEA
Sirma Granzulea () [Corola-website/Science/307624_a_308953]
-
să-și cizeleze vocea dând melodiilor sale o interpretare originală.În ziua de 3 iunie 1978 după trei zile de concurs au fost anunțați laureații Concursului și festivalului interpreților cântecului popular românesc „Maria Tănase“. Reprezentanta județului Dolj era Vasilica Dinu. „Privighetoarea cu glas de aur“ așa cum o adulau cronicile cotidiene a interpretat o doina haiduceasca, interesantă că stil de interpretare și cântecul Mariei noastre „Mărie și Marioara“. Juriul concursului a acordat Vasilicăi Dinu premiul I și titlul de laureat al concursului
Vasilica Dinu () [Corola-website/Science/307625_a_308954]
-
a vegetației a determinat existența unui însemnat număr de animale și pasari ca: mistrețul, căprioara, vulpea, iepurele, hârciogul, șoarecele de câmp, popândăul, dihorul, viezurele etc. Pe lângă animale, o mare varietate de păsări încântă văzul și auzul călătorului, printre care amintim: privighetoarea, ciocârlia, vrabia, sticletele, turturica, ciocănitoarea, coțofana, fazanul, etc. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sprâncenata se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,21%), cu o
Comuna Sprâncenata, Olt () [Corola-website/Science/302019_a_303348]
-
124 ha. Alături de acest arbore vegetează și gorunul, unele exemplare având peste un secol vechime. Fauna este compusă din diferite specii de animale sălbatice (vulpea, lupul, mistrețul, dihorul de stepă, viezurele, hârciogul, pisica sălbatică) și din păsări (ciocârlia de câmpie, privighetoarea, cucul, fazanul, bufnița etc.) specifice zonei de deal. Bălțile au de asemenea o mare varietate de pești (carasul, crapul, roșioara ș.a.) iar în albia râului Vedea întâlnim cleanul și nisiparnița. Satele comunei sunt conectate cu restul localităților țării doar prin
Comuna Spineni, Olt () [Corola-website/Science/298965_a_300294]
-
Dragoste în numele lui Isus“ - 1833), „Hairenasiraț îngherutiun“ („Asociația patrioților“- 1837), „Ararat“ (1838) „Usum-nasiraț îngherutiun Ararat“ („Asociația de studii Ararat“ - 1843), „Usumnasiraț îngherutiun“ („Asociația de studii“ - 1871), „Armenia“ (1879), „Ararat“ (1886), „Arax“ (1901), „Arevdragan îngherutiun“ („Asociația comercială“ - 1903), Colectivul teatral „Sokhag“ („Privighetoarea“ - 1911), „Mangaser dignanț miutiun“ („Uniunea femeilor iubitoare de copii“ - 1912), „Crucea Roșie Armeană“ (1920), „Asociația Tinerilor Armeni“ (1920), Biblioteca „Ararat“ (1921). Conform recensământului din 2011, în România erau 1361 de armeni. La recensământul din 2002 au fost 1.780 de
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Nou. Pădurile situate la N-E-ul orașului, ocupă 40% din terenurile fondului silvic al țării. Acestea cuprind o vastă varietate de arbori: stejari, tei, ulmi, arțari, carpeni, plopi etc.; animale: bursucul, veverița, mistrețul, căprioara, vulpea, cerbul etc.; specii de păsări: grangurul, privighetoarea, mierla, pițigoiul, ciocănitoarea, cucul și plante: viorele, brebenei, leurda, toporași, ghiocei, lăcrămioarele. Pe coline se cultivă viță de vie, pe versanți — pomi fructiferi: meri, pruni, caiși, piersici, nuci, cireși, vișini. Pe văi se cultivă legume: roșii, castraveți, vinete, ceapă, ardei
Strășeni () [Corola-website/Science/298032_a_299361]
-
roșcata ("Vulpes vulpes crucigera"), căprioara ("Capreolus capreolus"), viezure ("Meles meles"), veverița ("Sciurus carolinensis"), dihor ("Mustela putorius"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"); Păsări: pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare (cu specii de "Dendrocopus major" sau "Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), zaica ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), Uliu-păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis
Vârful Măgura Priei, Munții Meseș () [Corola-website/Science/311474_a_312803]
-
dihorii, viezurii, iepurii, aricii, nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
dominată de coleoptere și opilionide, urmate de colembole, arahnee, chilopode, izopode, orthoptere, formicide, gasteropode, larve de diptere ș.a.. Unele gasteropode ca: Carpathica langi, Zenobiella umbrosa sunt endemice, iar dintre plecoptere unele sunt considerate endemisme carpatice: Nemoura carpathica, Chloroperla kisi. Păsările - privighetoarea, mierla, cucul, sturzul - abundă în regiune în toate anotimpurile. Lumea animală este bine reprezentată prin numeroasele exemplare de reptile, dintre care unele se află pe cale de dispariție. Tipurile reprezentative sunt: vipera cu corn (Vipera ammodytes) -întâlnită în regiunile calcaroase ale
Comuna Carașova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/310315_a_311644]
-
lucra la un poem, Nirvana, inspirat din filosofia indiană, glosând în jurul unei entități abstracte, Nath. A murit la 2 septembrie 1962, la Tecuci în casa ei din strada George Coșbuc. Traduceri vol I, „Prichindel închide ochii, București, 1925 vol II, „Privighetoarea și alte povestiri, București, 1926 vol III, „Ionică Haplea și alte povestiri, București, 1926 vol IV, „Lebedele și alte povestiri, București, 1927 vol V, „Zâna ghețurilor, București, 1928 vol VI, „Grădina raiului și alte povestiri, București, 1928 vol VII, „Tovarășul
Natalia Negru () [Corola-website/Science/310717_a_312046]
-
1819). Ca și în alte creații epice, talentul său se manifestă cu cea mai mare forță în strofele lirice ale poemelor. Idealul său estetic și-a găsit cea mai deplină întruchipare în poezia lirică. Modele remarcabile sunt poeziile "Odă unei privighetori" ("Ode to a Nightingale"), "Toamna" ("To Autumn") sau "Odă la o urnă grecească" ("Ode on a Grecian Urn"). În ele s-au manifestat trăsăturile caracteristice ale poetului: perceperea senzorială a naturii, forța imaginației, darul neobișnuit de a însufleți întreaga lume
John Keats () [Corola-website/Science/306178_a_307507]
-
Magnus Hirschfeld „Jahrbuch für sexuelle Zwischenstufe” (Anuar despre ambiguitatea sexuală). Biografiile se referă de obicei la el, fie ca homosexual fie ca bisexual. Multe dintre poveștile lui sunt interpretate ca referințe la problemele lui sexuale. Una dintre aceste povești este "„Privighetoarea”", care este un tribut pentru „Privighetoarea Suedeză” Jenny Lind, o faimoasă cântăreață de operă suedeză, de care Andersen era îndrăgostit. Sentimentele ei pentru el nu erau aceleași; ea îl vedea cel mult ca pe un frate. O altă poveste este
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]
-
Anuar despre ambiguitatea sexuală). Biografiile se referă de obicei la el, fie ca homosexual fie ca bisexual. Multe dintre poveștile lui sunt interpretate ca referințe la problemele lui sexuale. Una dintre aceste povești este "„Privighetoarea”", care este un tribut pentru „Privighetoarea Suedeză” Jenny Lind, o faimoasă cântăreață de operă suedeză, de care Andersen era îndrăgostit. Sentimentele ei pentru el nu erau aceleași; ea îl vedea cel mult ca pe un frate. O altă poveste este "„Mica sirenă”", care își sacrifică propria
Hans Christian Andersen () [Corola-website/Science/304778_a_306107]