3,106 matches
-
proaste, au mai multe responsabilități, au mai puțin timp liber, sunt nevoite să accepte ca bărbații să ocupe un loc privilegiat în raporturile cu ele”, în timp ce bărbații au venituri mai mari, muncesc mai puțin timp în gospodărie, au o poziție privilegiată în familie, au mai puține responsabilități față de familie, mai ales față de copii, sunt mai bine văzuți și apreciați în societate, au mai mult timp liber, sunt mai prezenți în viața publică, se pot ocupa de politică și pot participa la
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
puterii, în favoarea bărbaților. Reformulând, pentru atingerea egalității de gen, este în interesul femeilor să fie contestată distribuția inegală a puterii în ariile identificate anterior. Autorul afirmă că remodelarea relațiilor trebuie să fie făcută „în favoarea femeilor, astfel încât diferențele de gen să privilegieze femeile și să defavorizeze bărbații”. Consider că mai adecvată este următoarea formulare: remodelarea trebuie să aibă în vedere eliminarea cauzelor defavorizării femeilor și responsabilizarea bărbaților. În spiritul reformulării precedente, exemplul pe care îl oferă xe "Pasti"Pasti către finalul cărții
Gen și interese politice by Oana Băluță, Alina Dragolea, Alice Iancu () [Corola-publishinghouse/Science/1990_a_3315]
-
și alții. ... Bârladul, acest Weimar, cum frumos îl numește Călinescu în a sa Istorie a literaturii ... ref erindu‐se la perioada de vârf a Academiei Bârlădene, are de‐acum configurată, în mare, o monografie complexă, care‐i asigură un loc privilegiat din acest punct de vedere, între așezările țării. Pilduitorul exemplu al bârlădenilor și simpatizanților acestora, găsește în sufletul nostru admirație și sinceră prețuire” - scrie Radu Cârneci în nr. 42 al revistei Contemporanul din 15 octombrie 1982. „Cartea unui oraș” numea
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
și Chazine, 2006). Nici unul dintre cele două genuri nu pare așadar să fi fost superior numeric celuilalt. Dimpotrivă, fiecare sex pare să se fi organizat în mod diferit: urmele de mâini bărbătești respectă un sistem de „succesiune”, în timp ce femeile au privilegiat un parcurs „în spirală” a cărui rațiune ne scapă. Multă vreme s-a pus problema de a afla în ce moment apar diferențele fizice dintre bărbați și femei. În perioada pubertății sau înaintea ei? Știm că diferența fete/băieți exprimată
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
lucrurile, femeile pot descoperi mai ușor decât tații care este bebelușul lor, atât prin atingerea mâinii, cât și prin atingerea obrazului. În vreme ce pentru tată este important mai ales contactul cu mâna. Am putea deduce de aici că mâna nou-născutului este privilegiată în raport cu restul corpului? Este posibil și este de altminteri ceea ce scot în evidență numeroase studii care arată că tații sunt foarte înclinați să se joace și să stimuleze bebelușul atingându-i mâna. (Parke, 1979). De altfel, probabil că ați observat
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
nici o preferință pentru unul sau altul dintre cele două sexe. Femeile feminizează de 4 ori mai multe cuvinte ca bărbații. Într-un alt studiu și apelând la aceeași metodă, Goodwin și Rudman au descoperit că bărbații și femeile care își privilegiau implicit mamele mai degrabă decât tații - de pildă, asociind termeni pozitivi cu mamele mai mult decât cu tații - prezentau de asemenea un parti pris în favoarea femeilor, fapt ce sugerează influența mamei asupra atitudinii „pro-feminine”... Știați că s-a demonstrat că
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
profesional probabil pentru că dau, mai mult decât femeile, prioritate serviciului în raport cu familia... Cercetătorii au studiat un grup de muncitori, bărbați și femei, căsătoriți și angajați cu normă întreagă. Ei au analizat sacrificiile făcute la serviciu de fiecare pentru a-și privilegia viața familială, ca reducerea numărului de ore lucrate sau chiar refuzul de a pleca în deplasare. Rezultatele au dovedit că femeile sacrifică mai mult decât bărbații cariera ca răspuns la eforturile făcute de soț la serviciu. În schimb, în cazul
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
schizofrenie 1. Aspecte generale medico-legale. Justiția, ca instituție, nu se mai dorește doar represivă, ea vrea din ce în ce mai mult să înțeleagă mai bine pentru a judeca mai bine și chiar, atunci când lucrul acesta devine rezonabil posibil, să privilegieze readaptarea socială a delincventului. Considerând fiecare fenomen infracțional ca pe "un fenomen unitar înglobând actul și autorul său" (Pinatel, 1974) justiția solicită să fie lămurită atât asupra personalității delincventului cât și asupra dinamicii pasajului la act. Aceasta conduce, în afara culpabilității
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
de interacțiunea comportamentalăîn cursul reconstrucției și reinserării; 4. Retrasarea istoricului prezent și trecut, elaborarea sa, ce participă la reconstruirea progresivă a Eu-lui și la ameliorarea vieții relaționale (în special cea familială). Asemenea atitudini sunt asociate adesea cu ședințe, ce le privilegiază și pe unele și pe altele. Desigur fiecare din scopurile precedente ar merita o dezvoltare aparte, dar nu vom relua decât pe acelea care sunt circumscrise scopurilor parțiale. Scopurile parțiale. 1. Susținerea familiei în fragilitatea sa complexă prin constituirea de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
moartea. Jurnalul cu autodestinație respectă În cel mai Înalt grad clauza secretului. Autorul dobândește astfel nu doar exclusivitatea lecturii, ci și posibilitatea deschiderii unui dialog intratextual. Autorul din această categorie (căreia Îi asociem și pe Kafka, Pavese și Virginia Woolf) privilegiază meditația care pornește de la notații anterioare. Transformat Într-un fel de scriere care se alimentează din propriile obsesii, jurnalul consfințește un deces care, În fapt, n-a avut loc: excluderea definitivă a celui de-al treilea personaj, care poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
un spațiu ce amenință să se Întindă la nesfârșit. Avantajul jurnalului intim, spre deosebire de șevalet, constă În faptul că el nu acoperă nuanțele, trăsăturile ori formele abia schițate, pentru a le Înlocui cu altele mai ferme: În jurnalul intim, acumularea orizontală privilegiază instituirea senzației de materialitate și de mișcare paralelă la realitate. Ceea ce pictorul ascunde prin reveniri succesive asupra aceleiași părți din tablou, scriitorul se vede condamnat să lase expus privirii. Acest refuz al palimpsestului condamnă jurnalul intim la acumularea și exhibarea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
al universului, locul În care Începe și sfârșește ceea ce omul nu poate cunoaște. Prin urmare, un discurs centrat tocmai asupra persoanei Întâi este un discurs asupra universului Întreg. El legitimează, astfel, orice pretenție a acestuia de a ocupa un loc privilegiat Între simbolurile culturale ale lumii. Mai mult decât atât, fiind un apanaj al eului, autoportretul pare forma cea mai legitimă dintre toate cele produse de imaginația scriitoricească. Nici descrierea, nici dialogul, nici portretul nu pot aduce În propria apărare argumentele
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
rigide, cum ar fi programele școlare ori tematica examenelor naționale), dar și aplicarea lor, adică formele de adaptare la publicul direct sau indirect vizat (opiniile elevilor sau ale profesorilor, uzajele mediatice, mesajul istoric și identitar al festivităților și comemorărilor școlare). Privilegiind memoria pe care manualele o vehiculează și nu oferta istoriografică de tip academic sau intruziunile politice directe am optat pentru un parcurs prelungit în jurul unor momente istorice însemnate. Dintre acestea, am ales evenimentul aniversat de ziua națională a României (1
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
3 (vezi http://www.gsd.harvard.edu/research/publications/hdm/back/9abramson.pdf, accesat la data de 4.08.2010). 23 Pierre Nora, op. cit., pp. 24-26. 24 "Riscul inerent al studiului acestor locuri ale memoriei rămâne prin definiție [acela] că privilegiază marginalul și minoritarul, ca refugii naturale ale memoriei amenințate" (Ibidem, p. 19). 25 "Diversitatea terminologică ascunde faptul că majoritatea contribuțiilor în domeniul studiilor de memorie continuă programe de cercetare ce obișnuiau să navigheze sub stindarde diferite" (Wulf Kansteiner, Finding Meaning
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
metodologică extrem de profitabile pentru analiza noastră (vezi, de exemplu, Introducere. Identitate națională, memorie colectivă și școală primară, în Ibidem, pp. 9-15). 140 Să nu ne lăsăm seduși de formula ministerială a debutului absolut "cu începere din anul acesta" căci ea privilegia voința decidentului în detrimentul realității curente. Serbările patriotice ocazionale erau de mult timp cunoscute în școlile românești, dar nu neapărat și "reglementate". Nici după emiterea acestui act, ceremoniile dedicate zilei de 10 mai nu au devenit imediat și de la sine înțeles
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
la noua semnificație a termenului, la capătul procesului semiozei. Textul literar poate fi considerat un interpretant imediat de la care, prin activitatea de lectură (interpretantul dinamic), se poate ajunge la interpretarea finală, practic nelimitată, asigurată de interpretantul final. În comparație cu Saussure care privilegiază aspectul structural, acronic al limbii ca sistem, constituit pe baza opozițiilor sintagmatic/paradigmatic, sincronie/diacronie, limbă/ vor-bire, Peirce introduce presiunea contextului social materializat în norme, convenții, "habit" (obicei). Simplificînd inevitabil lucrurile (dar cum a remarcat pertinent Paul Valéry simplul este
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mecanismele memoriei și stocării informației (psihologia cognitivă a confirmat de altfel ipotezele unui Propp și Greimas privind existența constantelor narative). Disciplinele care au contribuit la valorizarea actuală a narațiunii nu s-au interesat de același tip de povestire: psihologia cognitivă privilegiază narațiunea cotidiană, antropologia și structuralismul basmul și mitul, sociologia literară romanul, iar psihiatria povestirea autobiografică. Preluînd ipoteza lui Michel Meyer conform căreia orice text/discurs este un răspuns deghizat la o întrebare, A. Kibedi-Varga (1989: 74-84) postulează existența a trei
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
produsului, ci și întreaga gramatică narativă sînt dirijate de intenția publicitară care instituie propriile sale evidențe pe baza unui verosimil cultural (filosofic și religios cf. Lindekens, 1985: 280), dar și mitologic am adăuga noi. Infrastructurat de universul dorinței, discursul publicitar privilegiază ficțiunea, proiecția Ego-ului într-un univers mitic în care este sau poate să fie eroul. În egală măsură discursul publicitar este subîntins de un univers ludic (P. Charaudeau, 1983: 102) al jocurilor de cuvinte, al ironiei, rimei și simetriei, prin
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de manevrare a dimensiunilor și volumelor) și morfologic (în sens semiotic și ludic de poziționare a actanților umani și non umani: antropomorfizarea obiectelor și a "prestațiilor" lor, minimalizarea umanului redus la simplul rol de spectator al happening-urilor tehnicii etc.). Privilegiind valorile euforice (fericirea, bunăstarea, bucuria de a trăi la joie de vivre), mesajul publicitar diseminează valorile de integrare socială, de non contestare ale unei societăți de consum situate sub semnul conjuncției SI (cf. C. Noica, 1993: 160), al adiționării materiale
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
proces, cod și mesaj, semnificant și semnificat reprezintă o infrastructură terminologică necesară edificării unei viziuni coerente, cu un aport indiscutabil de sistematicitate și rigoare în atlasul comunicării. O dublă investigare semiotică (lingvistică și iconică) găsește în cîmpul publicitar un spațiu privilegiat de manifestare. Dacă publicitatea este deghizarea sensului (G. Péninou, 1972: 38), semiotica vizează demascarea sensului; critic, semioticianul este semioclast urmărind revelarea retoricii, dezvăluirea jocului de măști. Mesajul publicitar de perenizare a excelenței și exemplarității pune în scenă o retorică biaxială
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
de teoria lui Peirce va include și cîmpul non verbalului. SEMIOTICĂ Termen utilizat de Locke și Leibniz, dar încetățenit de C.S. Peirce, semiotica reprezintă o teorie globală a sistemelor de semne și a modului lor de funcționare (care nu mai privilegiază însă sistemul limbii naturale). Ch. Morris (1938) distinge semiotica pură (de elaborare a unui limbaj apt să vorbească despre semne, în fapt metasemiotica), semiotica descriptivă (studiul anumitor sisteme de semne) și semiotica aplicată (unui text, tablou, mesaj publicitar etc.). SEMIOZĂ
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
aduce aminte de cel mai remarcabil aspect al copilăriei sale lipsa unui statut social privilegiat 16, dar reședința rurală a familiei de la Mont Noir, dincolo de granițele satului Saint-Jans-Cappel, din nord-estul Franței, aproape de frontiera belgiană, a fost deopotrivă frumoasă, idilică și privilegiată din punct de vedere social. Reședința a fost vândută în 1912 și apoi demolată, dar nu avem motive să ne în-doim de memoria copilului din primii ani de viață. Rudele feminine veneau și plecau: mătuși, bunici (ferocea Noémi, mama lui
Yourcenar by George Rousseau () [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
echilibrul tolstoian. O impresie susținută și de faptul că, spre sfârșitul vieții, copleșit de spectacolul Rusiei haotice și vulgar materialiste pe care a găsit-o la întoarcerea din exilul apusean în 1994, la nivel ideatic, autorul Arhipelagului Gulag pare a privilegia comuniunea cu autorul Jurnalului de scriitor și cu încrederea acestuia în puterea regeneratoare a ortodoxiei ruse, fără, însă, a resuscita ideile dostoievskiene ale panslavismului. Oricum ar sta lucrurile, însă, citind opera lui Soljenițîn și parcurgând traseul existențial al autorului, nu
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
carcera a generalului, doamnei i se traduce că ei "deplâng în unanimitate condiția grea a negrilor din America și cer ca problema să fie prezentată în fața ONU". Imediat după ce suita iese, deținuții sunt obligați să facă drumul invers, din situația privilegiată spre condiția lor obișnuită, de oameni murdari, înfometați și hăituiți. Uneori, adevărul poate fi întrezărit într-o "notiță imprudentă", cum este cea la care se referă Soljenițîn în deschiderea Arhipelagului GULAG: o informație, apărută în revista "Priroda" ("Natura") a Academiei
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
vedea Soljenițîn, cel care cunoscuse deja ostilitatea regimului. Incipitul povestirii intră în relație, într-un mod foarte interesant, cu finalul tragic, prin semnalarea unui eveniment demn de a atrage atenția, iar captatio benevolentiae se realizează în mod desăvârșit. Auditoriul este privilegiat să afle întâmplarea misterioasă care explică încetinirea mersului trenurilor, de la unul dintre puținii oameni care o cunosc. Rolul frazelor de început în captarea atenției este sugerat și prin izolare grafică de textul propriu-zis al povestirii: La o sută optzeci și
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]