2,747 matches
-
vedere al lui Marx. Cu greu putem găsi legi sociale universale. Fiecare tip de organizare socială are propriile sale legi. Același punct de vedere îl susține și J. Galtung (1977) când, împotriva fetișizării legilor sociale, argumentează că acestea ar trebui privite mai mult ca „legi de cauciuc”. Ceea ce într-un mod de organizare socială poate reprezenta o necesitate inexorabilă, într-un mod alternativ de organizare poate deveni o tendință evitabilă. Psihanaliza în varianta sa clasică freudiană acordă sexualității un rol central
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Sociologia trebuie să pornească de la legilegenerale pe care le oferă psihologia și să deducă din acestea proprietățile interacțiunii dintre persoane. O poziție individualist-metodologică amplu elaborată o găsim la Raymond Boudon (1979). Punctul său de vedere este că fenomenele sociale trebuie privite ca efecte de agregare, emergente ale acțiunilor indivizilor. El este atomul logic al analizei sociologice. Din punct de vedere teoretic, legile care guvernează fenomenele sociale pot fi deduse din legile comportamentului individual. Din punct de vedere metodologic, analiza trebuie pornită
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
sus în jos”. Ea nu este nici un sistem global puternic integrat și ierarhizat, în care componentele sale sunt simple subsisteme, ca în viziunea holistă, dar nici o simplă rezultantă a acțiunilor indivizilor, un suprasistem, ca în viziunea individualismului metodologic. Societatea trebuie privită ca o ierarhizare circulară de sisteme, cu două intrări: individul și colectivitatea. Colectivitatea, la rândul ei, are mai multe niveluri: începând cu familia, ceata sau tribul din societățile arhaice, cetatea, statul-națiune și sfârșind cu umanitatea. Fiecare nivel are, în funcție de condiții
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să o privim însă și în calitatea ei de suprasistem. Teoria lui Marx ne oferă o asemenea perspectivă. El argumentează necesitatea considerării intereselor distincte ale claselor angajate în activitatea productivă - burghezia și proletariatul - pentru înțelegerea dinamicii întreprinderii capitaliste. Întreprinderea trebuie privită ca un suprasistem compus din persoane angajate într-un proces complex de competiție pentru statut social, putere, prestigiu, beneficii. Sunt situații în care deciziile organizaționale sunt luate în funcție de finalitățile întreprinderii, dar sunt situații în care, dimpotrivă, ele sunt dominate de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
structurală mai generală, în sensul unei organizări sociale în care religia să joace un rol dominant, în timp ce știința presează spre o organizare socială menită să utilizeze în mod prioritar instrumentele și rezultatele științei. • Subsistemele manifestă finalități proprii. Subsistemele nu trebuie privite ca fiind orientate exclusiv spre cerințele funcționale ale sistemelor din care fac parte. Ele au propria lor logică, cerințele lor specifice de menținere, funcționare și dezvoltare (finalități interne) - într-un cuvânt, autonomia lor funcțională. Sunt active în cadrul sistemului din care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
comunică, stabilesc obiective comune, reguli și norme de conduită, acceptă aceste reguli și norme, creând astfel un consens; cum definesc ele situațiile în care acționează? Problema centrală se referă deci la mecanismele cognitive prin care se constituie ordinea socială - societatea privită ca un set de norme și definiții comune ale situațiilor de viață. În aceste preocupări, conținutul proceselor sociale este pus între paranteze. Nu interesează de ce în anumite condiții apar anumite forme de organizare socială, ci forma proceselor sociale: prin ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
polarizare, devenind ideologic-mistificatoare, în perioadele de criză, când grupurile și clasele sociale care compun colectivitatea intră într-un conflict acut, când dialogul și negocierea sunt înlocuite prin mijloace manipulativ-opresive. Cele două tipuri de angajare a sociologiei, științific-obiectivă și justificativ-manipulatoare, trebuie privite ca stări-limită. Sociologia angajată este deosebit de vulnerabilă la ideologia grupului, a subsistemului social ale cărui perspective încearcă să le clarifice. Ea cuprinde adesea presupoziții ideologice particulare de care cu greu se poate debarasa. Abordarea obiectivă se conturează însă tot mai
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
pe seama mea o glumă fără perdea sau când trebuie să vorbesc în fața a douăzeci de persoane, atunci această reacție poate fi înțeleasă de ceilalți ca fiind o manifestare a emotivității. Dar să roșesc pentru că mi se spune bună ziua și sunt privită puțin prea de aproape... Secvența care declanșează starea de disconfort este aproape întotdeauna aceeași: atenție fixată asupra sa, și un scurt moment de tăcere din partea interlocutorului. Emoțiile Pacienta este, într-un mod caracteristic, prinsă ca într-un clește între teamă
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
stilului de viață pe care terapeutul le încurajează, pe de altă parte. La sfârșitul terapiei individuale, starea Isabellei este în mod clar ameliorată atât clinic cât și conform chestionarelor. Ea poate ieși din casă nemachiată, poate privi și se lasă privită manifestând o stare de disconfort moderată și tolerabilă. In schimb, ea continuă să se simtă fragilă și îi este frică să nu roșească, chiar dacă observă că aceste manifestări apar mai rar: „Nu mă simt cu adevărat în siguranță”. Ii este
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
cuplului (personajul masculin donjuanic, „provocatorul”, și personajul feminin, „provocat” să-și descopere feminitatea). Aceeași temă fusese abordată în Dimineața unui miracol (1993; Premiul Uniunii Scriitorilor), roman-mozaic, desfășurat pe un palier realist, care cuprinde povestea de dragoste dintre Iosif și Maria, privită când în prezent, când în trecut, ca și pe un palier mitico-simbolic, Maria fiind zeița Ishtar, cea care coboară și se întoarce din Infern, salvându-și bărbatul și readucându-l la sine, și în fine, ca și pe un palier
NEDELCOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288399_a_289728]
-
cu ajutorul cunoștințelor noastre, 1-am fi putut prevedea” (p. 15). Din acest punct de vedere judecă acest Învățat și istoria, când el adaugă că „uneori trebuie lărgit sensul cuvântului explicare, prevederea fiind rareori cu putință În formă cantitativă; uneori trebuie privită o povestire istorică ca o explicare care se mărginește a expune o evoluție al cărei sens numai apare, fără ca să se poată preciza cauzele” (p. 25). Din aceste citații rezultă că reprezentanții științelor pozitive Închipuie astfel rolul științei: știința este
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de valori spirituale între popoarele din zonă, receptarea curentelor sub forma ce corespunde fiecărui popor în parte. Are în atenție tendințele majore ale vieții intelectuale din Peninsula Balcanică, privită ca parte a istoriei universale și militează pentru studierea comparatistă a culturilor balcanice într-o perspectivă care să pună în valoare concomitent diversitatea și unitatea, prin evitarea unor atitudini partizane, cărora unii specialiști le sacrifică adesea spiritul științific. Studiile publicate
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
industria și industrialismul, birocrația și raționalitatea administrativă a statului național, relațiile de proprietate, distribuție și consum din societatea capitalistă, drepturile și libertățile individuale și democrația, valorile culturale materialiste și raționaliste, separarea formală a sectorului „public” de cel „privat”. Societatea indistinctă, privită ca totalitate, a fost treptat analizată cu referire la instituțiile și procesele specifice economiei, politicii, culturii și structurii sociale. Modelul analitic dominant a fost unul de tip determinist și voluntarist. S-a considerat adesea că un factor anume are un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Modernitatea noastră de astăzi s-a distanțat astfel de „realismul” iluminist sau clasic al abordărilor sociologice, pentru a releva repoziționarea constructivă a actorilor sociali și afirmarea lor ca generatori sau constructori ai societății în care trăiesc. Societatea nu mai este privită ca naturală, dată, obiectivă, exterioară, determinată, ci ca produs istoric, contextual și cultural al acțiunilor lor saturate de semnificații. Ieșirea din realism coincide astfel sociologic cu intrarea în constructivismul cultural centrat pe agenția umană. 2. Discursului iluminist despre societate și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să fie încă prezentă. Poate de aceea, atunci când citești un studiu despre tranziția noastră postcomunistă, ajungi să cazi într-o tristețe iremediabilă; parcă nimic nu se mișcă, întrucât suntem identificați cu un tradiționalism iremediabil. Numai că tranziția este și trebuie privită ca dezvoltare, chiar dacă are ritmuri variabile în timpul și spațiul social. Perspectiva demonstrativă adoptată de Pasti subsumează pe bună dreptate tranziția dezvoltării, dar formulează problema în termenii eminamente dihotomici ai dezvoltării-subdezvoltării, respectiv ai adaptării-inadaptării. Este posibil ca tranziția noastră să se
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
față presiunilor de individualizare, persoanele individuale se străduiesc să dezvolte strategii de viață cât mai adecvate și devin sau trebuie să devină tot mai reflexive cu privire la propriile opțiuni și la deschiderile sociale ce li se oferă. Prin urmare, individualizarea trebuie privită nu numai prin prisma problemelor pe care le generează, ci și a oportunităților pe care le oferă. Iar una dintre aceste oportunități vizează formele și condițiile de transfer al unor roluri și identități dinspre societatea națională spre persoane, transfer ce
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
evita asumarea eșecurilor, fiecare se consideră o excepție și doar sistemul de ansamblu este purtător de eșecuri. O stare paradoxală din care evadează fiecare prin blamarea tuturor celorlalți și prin identificarea cu migrația externă încă masivă. Totuși, această stare trebuie privită mai degrabă ca una de inițiere individuală în exercițiul construcției identitare impus de tranziția postcomunistă. Asumarea sau respingerea unei identități colective coincide cu explorarea resurselor identitare disponibile într-un context în care individul este așteptat să fie el însuși, să
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
singur, în raport cu un univers în destructurare și reconstrucție. A alege un curs al acțiunii presupune, înainte de toate, a ști cine este și ce vrea. Descoperind cine este, va găsi și un curs adecvat al acesteia. Acțiunile violente pot fi astfel privite și ca ilustrări ale unor crize identitare. Construcția identității precede acțiunea, pentru ca apoi să derive din ea. Desigur că nu orice acțiune este derivată din identitatea construită. Socializarea și formarea profesională sunt date, interiorizate deja. Dincolo de acestea, diversitatea câmpurilor de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
orice considerare a familiei relevă nu doar multidimensionalitatea acesteia (economică, socială, politică sau culturală), ci și modul de a fi și de a se realiza al unei individualități, iar prin acestea modul de constituire a structurii și ordinii sociale. Individul privit singular este o abstracție în sociologie. Asociat în familie sau în corporații, începe să releve structura socială a unei societăți. Problema modernității este că, odată cu apariția corporațiilor, importanța familiei pentru caracterizarea structurii sociale este diminuată, chiar mai mult: între familie
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
că subiectul postmodern- desubstanțiat, irațional, soporific - împărtășește toate păcatele modernului, medievalului și anticului laolaltă (toți, altminteri, nefiind nelipsiți de virtuți). La iubirea de plăceri a modernului, postmodernul știe să adauge uneori fanatismul ideologic al medievalilor sau cinismul dezabuzat al anticilor. Privită ca timp sau răscruce, postmodernitatea întrupează paradoxal faimosul cuvânt din poemul Patmos al lui Friedrich Hölderlin, reluat de Heidegger în numeroase rânduri 1: „De acolo de unde ne vine pieirea ne vine și salvarea” (Wo aber Gefahr ist, wächst/ das Rettende
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
anti-penticostale” (transformând memoria Scripturii într-un rezervor de ticuri mentale). Urmând calea Părinților duhovnicești, ei vor practica o exegeză teologică ancorată în etosul sfințeniei. Numai insuflarea Duhului ne oferă „perspectiva inversă” în care Scriptura, precum un iconostas vertical, se dorește privită. Situl eclezial al interpretăriitc "Situl eclezial al interpretării" Spre deosebire de Biserica rusească (care folosește slavona veche) sau cea elină (care folosește în cult limba greacă bizantină), Biserica Ortodoxă Română are înțelepciunea de a propovădui cuvântul lui Dumnezeu, atât la slujbe, cât
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
creează posibilități de perfecționare, iar unele aspecte ale selecției sunt uneori clarificate în mod cu totul neașteptat și de aceea prin cercetarea noastră încercăm să aducem noi contribuții. Importanța socială a sportului este atât de mare încât problema selecției trebuie privită ca o cheie care deschide ușile către loturile naționale. Se știe că sistemul actual de selecție al copiilor pentru atletism nu-i satisface pe antrenori și de aceea trebuie să încercăm să analizăm recomandările existente privind selecția în școlile sportive
CONTRIBUȚII PRIVIND ÎMBUNĂTĂȚIREA SISTEMULUI DE SELECȚIE PRIMARĂ ÎN ATLETISM. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihai Dragomir () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_806]
-
biodiversitatea, el este și cauză și efect, iar economia și ecologia nu pot fi analizate decât sistemic, fiecare în parte fiind sisteme de sine stătătoare, iar împreună compunând un sistem cu structură complexă și delicată. Conceptul strategie de gestiune trebuie privit și analizat vectorial, componentele sale însemnând planificarea, organizarea, conducerea și controlul unui sistem complex într-un sens structural mai larg, în a cărui structură se află oameni cu pregătiri, psihologii și comportamente diverse. Din păcate, teoria sistemelor nu are azi
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
cuvinte sau de semnificațiile avute într-o astfel de ordine, interdependența dintre economic și ecologic ilustrează două tipuri aparte de sisteme cibernetice complexe: sistemul uman și sistemul biosferei, gândind și sistemul cibernetic mult mai complex compus din cele două. Doar privite și analizate cibernetic, ele pot scoate în evidență cât de importante sunt pentru om. Sunt ilustrate astfel spusele lui Blaise Pascal (1623-1662), conform cărora nu pot cunoaște întregul dacă nu-i cunosc părțile și nu pot cunoaște părțile dacă nu
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]
-
Valoarea medie reprezintă un indicator sau reper numeric de poziție în jurul căruia sunt grupate valorile variabilei aleatoare cantitative sau numerice considerate (mai apropiate sau mai îndepărtate, mai concentrate sau mai împrăștiate). Informațiile pe care le furnizează acest indicator numeric trebuie privite și utilizate cu prudență în luarea unor decizii pentru că, uneori, statistic vorbind, se poate întâmpla ca în medie să stăm bine, dar în realitate (dincolo de medie), să fie foarte rău din diferite puncte de vedere! O anumită corectare a informațiilor
Introducere în măsurarea diversității Teorie și aplicații by Ion PURCARU () [Corola-publishinghouse/Science/231_a_213]