1,064 matches
-
D. Eastern and K. H. Guddat (New York: Anchor, 1967). Nagel, Ț.: '„Ruthlessness în public life”, Public and Private Morality, ed. S. Hampshire (Cambridge: Cambridge University Press, 1978). Plato: The Republic, any edition; especially Book I Walzer, M,: „Political action: the problem of dirty hands”, Philosophy and Public Affairs, 2, Nr. 2(1973). Bibliografie suplimentar] Kavka, G.S.: „Nuclear coercion”, Moral Paradoxes of Nuclear War. ed. Kavka (Cambridge: Cambridge University Press, 1987). Oberdiek, H.: „Clean and dirty hands în politics”, Internațional Journal of
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
state). Este neplauzibil totuși, s] presupunem c] statele trebuie s] fie perfect imparțiale, acordând aceeași considerație intereselor locuitorilor altor state, ca și propriilor cet]țeni. Pe scurt spus, nici favorizarea absolut], nici imparțialitatea perfect] nu sunt adecvate. R]mane o problem] nerezolvat] a teoriei morale determinarea condițiilor și a gradului în care un stat are dreptul s] acorde prioritate intereselor și preocup]rilor proprii. (Unele forme de favorizare par a fi justificate din punct de vedere moral. De exemplu, p]rinților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
descurajare viabil] și efectiv] presupune existența unor ameninț]ri care încalc] cerințele lui jus în bello. Argumentul intențiiilor imorale Dac] presupunem c] descurajarea depinde de ameninț]ri cu folosirea armelor nucleare în moduri imorale, ne vom confrunta imediat cu o problem] care a generat numeroase discuții în literatura asupra eticii descuraj]rii. Se pare c], pentru a fi credibile, ameninț]rile de acest tip trebuie s] fie sincere - adic] trebuie s] fie susținute de intenția (expresie încet]țenit] în planurile elaborate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
propriile credințe legate de problema prolifer]rii nucleare. S] lu]m exemplul conflictului dintre Israel și diferite națiuni arabe. Felul cum se va sfârși acest conflict este de o important] colosal] pentru ambele p]rți. Nu poate fi considerat o problem] neimportant]. Totuși, ni s-ar p]rea îngrozitor că statele din regiune s] dezvolte arsenale nuclare, punând astfel în pericol viața oamenilor de pretutindeni și chiar existența unor generații viitoare, de dragul intereselor proprii. Dar, dac] indignarea că viața s] ne
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
alternativă, realismul moral? S-ar putea crede c], din moment ce realistul moral admite existența faptelor morale, nu întâmpin] nici o dificultate în a explica obiectivitatea judec]ții morale și fenomenele legate de reflecția și discuția moral]. S-ar putea crede c] singură problem] a realistului este aceea c] dac] el trebuie s] evite existența unor propriet]ți morale „ciudate” a c]ror recunoaștere se raporteaz] în mod necesar la dorinț], atunci nu poate explica caracterul practic al judec]ții morale. Dar problemele sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu mintea adunat], si totusi s] nu reușesc s] doresc s]-i ajut, înseamn] deci a manifesta un soi de nereușit] rațional], ușor de recunoscut. Dac] este corect, atunci, contrar imaginii standard a psihologiei umane, nu este de fapt nici o problem] în a presupune c] aș putea avea percepții autentice despre ceva ce sunt motivat s] fac, pe când a avea acele percepții face că eu s] am în mod rațional dorințele corespunz]toare. Și dac] nu este nici o problem] în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fapt nici o problem] în a presupune c] aș putea avea percepții autentice despre ceva ce sunt motivat s] fac, pe când a avea acele percepții face că eu s] am în mod rațional dorințele corespunz]toare. Și dac] nu este nici o problem] în a acest lucru, atunci nu este nici o problem] în a reconcilia caracterul practic al judec]ții morale cu pretenția c] judec]țile morale exprim] percepțiile noastre despre motivele pe care le avem. Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
avea percepții autentice despre ceva ce sunt motivat s] fac, pe când a avea acele percepții face că eu s] am în mod rațional dorințele corespunz]toare. Și dac] nu este nici o problem] în a acest lucru, atunci nu este nici o problem] în a reconcilia caracterul practic al judec]ții morale cu pretenția c] judec]țile morale exprim] percepțiile noastre despre motivele pe care le avem. Totuși, acestea nu sunt suficiente pentru a rezolva problema cu care se confrunt] realistul moral, deoarece
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider]m important] pentru c] este important]. Adev]rul ei se afl] acolo pentru că noi s]-l recunoaștem, si dac] nu îl recunoaștem atunci exist] un adev]r pe care nu am reusit s]-l remarc]m. De aceea, întreaga problem] este delicat]. Ross vrea s] spun] c] acest simt este justificat; în general, el pretinde c] teoria să este valabil] pentru gândurile morale obișnuite, și ar pretinde c] se aplic] și în acest caz. Dar ce fel de fapte sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
capitolul 37, „Naturalismul”). De exemplu, unii utilitariști sunt naturaliști, susținând faptul c] aceast] acțiune produce mai puțin] fericire decât vreo alternativ] disponibil] este același lucru cu faptul c] este greșit. Dac] ar fi adev]rât, nu ar mai fi o problem] așa de mare în a g]și loc pentru fapte morale într-o lume a științei. Dar intuiționiștii au respins naturalismul. Au procedat astfel din cauza pluralismului lor. Dac] crezi c] exist] multe tipuri diferite de lucruri nearanjate în vreo ordine
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
dou] explicații posibile despre cum ajungem s] le cunoaștem - prin simțuri sau prin rațiune. Dar acum le lu]m altfel în considerare, si anume ca motive pentru a acționa. Pe aceast] bâz] am putea pretinde c] descoperirea lor este o problem] de judecat] practic] și nu de deducție, nici de percepție și astfel am putea încerca s] evit]m sugestia c] am inventat o capacitate special], aceea a simțului moral. La urma urmei, vom pretinde c] explicația în cazul moral nu
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ei nu sunt pur si simplu r]i (pentru c] nesocotesc singurul adev]r moral care exist]), ci sunt incoerecți, deoarece nu putem susține ideea potrivit c]reia codul moral al societ]ții lor este greșit. (Sabina Lovibond analizeaz] aceast] problem] pe 100 de pagini f]r] a ajunge la vreun rezultat.) În sfârșit, aceast] abordare are consecință nefericit] c] opiniile morale ale lui Margaret Thatcher și ale Ayatollah-ului Khomeini nu se contrazic, întrucat ambele țin de instituțiile societ]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pe Ronald Reagan, care a transformat opoziția fâț] de Roe vs. Wade într-o condiție pentru numirea într-o funcție în cadrul guvernului federal, si apoi pe George Bush care, dup] ce a fost ales, a sugerat Curții s] reanalizeze întreaga problem]. În viziunea președintelui Bush, problema legaliz]rii avortului este strâns legat] de faptul c] acest lucru este greșit din punct de vedere moral: el susține c] se opune legaliz]rii avortului deoarece crede c] acest lucru este imoral. Care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu anul 1973 este o realitate, dar nu este un adev]r faptul c] acest lucru este unul bun sau unul r]u. Și, bineînțeles, avortul este doar unul dintre exemplele potrivite; același lucru poate fi spus cu privire la oricare alt] problem] moral]. Aceast] idee a fost abordat] de c]tre o mulțime de gânditori, mai ales de c]tre cei cu o viziune empiric]. David Hume a pus punctul pe „i” în 1738, cînd a scris în importantă să lucrare Tratat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre o mulțime de gânditori, mai ales de c]tre cei cu o viziune empiric]. David Hume a pus punctul pe „i” în 1738, cînd a scris în importantă să lucrare Tratat asupra naturii umane c] morală este o problem] care ține de „sentiment, si nu de rațiune”: Luați orice acțiune care este recunoscut] ca fiind vicioas]: crimă cu premeditare, de exemplu. Examinați-o din toate punctele de vedere și uitați-v] dac] puteți g]și acel fapt sau existent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu cei care ne dezaprob]. Fiecare persoan] are dreptul la propria p]rere și nimeni nu are dreptul s] le dicteze altora ce p]reri morale trebuie s] accepte. Subiectivismul etic, care afirm] c] morală nu este altceva decât o problem] de sentimente personale, ofer] o explicație rațional] pentru aceast] atitudine de tolerant]. Dac] sentimentele nici unei persoane nu sunt mai „îndrept]țite” decât cele ale oric]rei alte persoane, atunci nimeni nu ar avea o justificare pentru a-și impune p
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conteaz] sau c] nimic nu este bine sau r]u. Evoluția istoric] a subiectivismului etic ilustreaz] un proces tipic teoriilor filosofice. A început ca o idee simpl] - cu spusele lui David Hume, care afirmă c] morală este mai mult o problem] care ține de simțire decât de rațiune. Dar, datorit] faptului c] au ap]rut obiecții împotriva teoriei, si pentru c] susțin]torii ei au încercat s] r]spund] acestor obiecții, teoria s-a complicat. Pan] aici, nu am incercat s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
conformeaz] audienței sale conservatoare. Dar, dac] presupunem c] e sincer - dac] presupunem c] el într-adev]r dezaprob] avortul - atunci înseamn] c] ceea ce spune el este adev]rât. Atât timp cât își susține cu sinceritate propriile sentimente, el nu poate greși. O alt] problem] serioas] este aceea c] subiectivismul simplu nu poate s] justifice faptul c] oamenii nu sunt de acord cu etică. George Bush spune c] avortul este imoral. Betty Friedan, autoarea c]rții The Feminine Mistique [Mistica Feminin]] și o gânditoare feminist
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de acord cu privire la morală avortului. Exist] un fel de frustrare etern] pe care o implic] subiectivismul simplu: Bush și Friedan au p]reri contradictorii, ei nu pot nici m]car s] își susțin] pozițiile într-un mod relevant pentru aceast] problem]. Friedan ar putea încerca s] nege ceea ce spune Bush, negând c] avortul este imoral, dar, conform subiectivismului simplu, ea nu reușește decât s] schimbe subiectul. Aceste considerații și altele asem]n]toare arăt] c] subiectivismul simplu este o teorie inconsistent
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dac] oamenii isi exprim] cu sinceritate sentimentele, cum pot ei s] greșeasc]? Emotivismul nu interpreteaz] judec]țile morale că declarații ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl] și cu dezacordul moral. Emotivismul rezolv] aceast] problem] subliniind faptul c] oamenii pot s] nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ale sentimentelor sau că declarații care într-un sens sau altul sunt adev]rate sau false; și, în consecinț] aceeași problem] nu va mai ap]rea în acest caz. La fel se întâmpl] și cu dezacordul moral. Emotivismul rezolv] aceast] problem] subliniind faptul c] oamenii pot s] nu fie de acord unii cu altii în mai multe feluri. Dac] eu cred c] Lee Harvey Oswald a acționat singur în asasinarea lui John Kennedy, iar dumneavoastr] credeți c] a fost o conspirație
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c]tre gânditori că John Dewey și W.D. Falk. Ei au susținut c], în timp ce judec]țile morale exprim] sentimente, nu orice sentimente sunt bune. Procesul de „a chibzui” la diferite fapte, argumente și alte considerații privitoare la o anumit] problem] moral] poate schimba modul de a simți al unei persoane. Sentimente vechi pot reînvia, se pot modifica sau pot disp]rea; și pot ap]rea sentimente noi. Sau poate avea efectul de a consolida sentimentele pe care o persoan] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
perspectiv] neutr]” la fel de justificate că și ale noastre, tot suntem îndrept]titi s] numim r]u sau monstruos ceea ce contrazice cele mai importante valori ale noastre. Ce avem dreptul s] facem în lumina acestor judec]ți este cu totul alt] problem]. Mulți dintre cititorii acestei c]rți vor sov]i s] intervin] în treburile celorlalți care au valori substanțial diferite, dac] motivul pentru a interveni este impunerea valorilor noastre și consider]m c] nu avem un argument mai obiectiv pentru perspectiva
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
f]tului. Ei doresc s] interzic] avortul. Dar alții din acest grup, care susțin c] avortul este greșit, admit c] persoanele raționale ar putea s] nu fie de acord cu ei și c] rațiunea uman] pare incapabil] s] rezolve aceast] problem]. Din aceast] cauz], ei se opun interzicerii legale a avortului. Primul grup crede c] cel de-al doilea nu ia în serios valoarea vieții umane, pe când cea de-a doua tab]r] crede c] primul nu reușește s] recunoasc] profunzimea
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cineva s-ar chinui s] afle ce s-ar cuveni s] fac], chinul ar lua sfârșit dac] ar ajunge s] considere r]spunsul la întrebarea să total irelevant pentru motivațiile sale sau pentru ceea ce a f]cut de fapt. Aceast] problem], uneori numit] problemă acraziei sau sl]biciunea voinței, se afl] în afara scopului acestui articol. Ne afl]m acum în situația de a relua întrebarea dac] judec]țile morale pot fi numite adev]rate sau false. Imperativele evident nu pot. Putem
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]