119,631 matches
-
și medieviști, alături de „douăzeciștii” pe care studenții de la franceză îi cunosc foarte bine. Sau, dacă nu, o vor face de-acum! Cu riscul de a-mi atrage oprobriul unei comunități cu reflexe de solidaritate foarte bune, cred că cei doi profesori, dintre cei prezenți în paginile volumului, care în momentul acesta își păstrează și, mai mult, își sporesc interesul față de lumea vie, sînt medievistul Ioan Pânzaru (actual renascentist) și vingtième-istul (fost și nu tocmai apostat dix-huitième-ist) Radu Toma. Specializările lor sînt
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
le recomand tuturor cititorilor, cu minte și ochi curioși, flamanzi sau nu, sensibili la epopeic ca și la arderea lui pe rug, să citească textele celor doi, de aici sau de aiurea. Merită, cu atît mai mult cu cît autorii, profesori de franceză, n-au nici pe sfert capitalul simbolic al altor intelectuali români foarte mediatizați (dacă ne gîndim că, la vîrsta lui, Adrian Cioroianu are probabil un public de zece ori mai nemeros decît Ioan Pânzaru și Radu Toma la
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
Radu Toma la un loc). Fără ca îndemnul meu să fie luat drept argument pentru excepționalitatea a două din șaptesprezece texte ale volumului prezentat - există intervenții foarte bune și nici una nu iese de sub incidența calificativului pozitiv - el trebuie citit astfel: printre profesori există și autori.
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]
-
Cioculescu Dreptatea literară, expresia unor idealuri ce s-au văzut crunt înșelate... Ecoul lor răzbate în stihuri de-o insurgentă factură, însetate „la vedere” de adevăr și justiție. E o poezie politică, să admitem, dar una onestă, autentică: „Unde sînt profesorii de tortură? unde/ preoții cu pistoale sub sutană? unde/ sînt cei care ne-au ronțăit cotoarele cărților?/ ei există se plimbă instalați în mașini luxoase/ și învață alfabetul democrației pătat/ de grăsime a icrelor ei există/ pe unde trec locotenenții
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]
-
a dat zilnic și cam jalnic “Agenda Tîrgului Gaudeamus” una a fost, joi sau vineri, regină între toate: o spicheriță inocentă a vorbit de Ionesco, pronunțînd prenumele în engleză: Iugin, Iugin Ionesco. Îți vine să spui, ca-n Englezește fără profesor : “Du-te la cismărie și fă ghete, ce cauți la teatru?” Poate că n-ar strica un dram de cultură la unii dintre angajații de la Cultural.
Tîrguri și tîrguri.. by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13317_a_14642]
-
de Otto von Bismark și s-a simțit obligat să ne dea o versiune românească. Acum, nu mă întrebați de ce tocmai: Oxigen. * Evenimentul zilei din 21 noiembrie divulgă numele celui de-al doilea informator din dosarul Blaga-Bugnariu. Primul a fost profesorul de filosofie marxistă Pavel Apostol, azi decedat. Al doilea este pictorul Raoul Șorban din Cluj. Chestionat de redactorii ziarului, pictorul (în vîrstă de 91 de ani) neagă. Dar CNSAS confirmă că el este Dragomir din dosarul pus la dispoziție dnei
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13333_a_14658]
-
nalță monument”17. Moartea poetului este deplânsă în elegii funebre, de Zaharia Antinescu 18, Iustin Popfiu 19, se oficiază servicii funebre și parastase la Bistrița, Năsăud, Blaj, Sibiu, iar Bariț, aflat la Viena, trimite o telegramă de condoleanțe familiei îndoliate. Profesorii blăjeni vor lua, la puțină vreme după moartea poetului, inițiativa deschiderii unei liste de subscripție publică pentru ridicarea unui monument închinat lui Andrei Mureșanu. În 1882, când osemintele poetului sunt reînhumate în cimitirul din Groaveri, brașovenii au ridicat poetului o
Ultimii ani ai lui Andrei Mureșanu by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/13345_a_14670]
-
la dispoziție cinci minute, înainte de a muri în apa dulce, pentru a-i ronțăi pe invitații prea înceți. Se pare că asta dădea o ambianță unică petrecerilor. Apoi, toți ceilalți se bălăceau în apa roșie până noaptea târziu. Honoré era profesor la un colegiu de la periferie. Petrecerile private îl dezgustau. Nu se ducea nici măcar la banchetele studenților. Mi-ar fi plăcut și mie să studiez, i-am spus, iar el mi-a zis că în nici un caz, că studenții erau toți
Marie Darrieussecq by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Journalistic/13352_a_14677]
-
Cristina Poenaru Profesorul Mac Linscott Ricketts este unul dintre cei mai energici intelectuali care, „dincolo de Ocean” (cum ne-am obișnuit să reperăm America) continuă, ani buni după moartea lui Mircea Eliade, să completeze portretul unei personalități universale, care fascinează și astăzi, cu o
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
Ricketts este unul dintre cei mai energici intelectuali care, „dincolo de Ocean” (cum ne-am obișnuit să reperăm America) continuă, ani buni după moartea lui Mircea Eliade, să completeze portretul unei personalități universale, care fascinează și astăzi, cu o prospețime uluitoare. Profesorul american încearcă să aducă lumină în “conurile de umbră” prin traducerea prozelor lui Eliade, prin studii, monografii, recenzii, „luări de opinie”, conferințe, simpozioane... Este, am putea spune, „imaginea în oglindă” a neobositului Mircea Handoca, cel care, de o viață, face
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
putea spune, „imaginea în oglindă” a neobositului Mircea Handoca, cel care, de o viață, face același lucru în România. Mai sînt însă multe, foarte multe de făcut - deși s-au publicat o mulțime de cărți, studii, articole despre Eliade - omul, profesorul, scriitorul, savantul, prietenul, românul... S-ar putea continua (cu) traducerea în limba română (măcar) a celor mai importante monografii care i-au fost consacrate. Și nu sînt deloc puține sau de ignorat! (Un exemplu: nu s-a tradus - încă - deja
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
monografii care i-au fost consacrate. Și nu sînt deloc puține sau de ignorat! (Un exemplu: nu s-a tradus - încă - deja celebrul și des citatul număr din Caietele LÎHerne, care i-a fost consacrat). 1) Dar... să dăm cuvîntul Profesorului. C.S. - Admirația pentru viața și opera lui Mircea Eliade v-au determinat să veniți în România, în 1981, cu o bursă. Timp de trei luni ați respirat „pe viu” aerul Bucureștiului de care Eliade a fost mai mult decît fascinat
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
pe de alta, o plăcere, mai ales cînd se publica ceva din ceea ce traduceam. Cînd am fost pregătit să scriu Rădăcinile..., am tradus tot ce a publicat Eliade pînă în 1945, și nu numai. În felul acesta am învățat româna. Profesorul Eliade m-a întrebat dacă-l pot ajuta cu traducerea Autobiografiei, I (lucru pe care altcineva a încercat să-l facă) și, în sfîrșit, am devenit traducător. Apoi mi-a cerut să traduc și al doilea volum. După moartea sa
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
din Forbidden Forest și Autobiography, II. Criticii au fost intrigați, dar ei n-au știut să se apropie cu adevărat de povestirile lui Eliade, în ciuda excelentei introduceri făcută de Matei Călinescu. - Din dragoste pentru opera unui mare gînditor, savant, scriitor, profesor, prieten, român - ați învățat limba română ca să-l puteți citi/ cunoaște/ simți „în original” și ca să-l puteți plasa corect în contextul social, istoric, politic, cultural al timpului său. Ați trecut, de fapt, printr-o aventură lingvistică - și nu numai
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cînd a învățat italiana pentru a-l citi pe Giovanni Papini în original și pentru a-i vorbi, cînd s-au întîlnit în Italia, aceeași limbă. Cum s-a modificat - completat - nuanțat imaginea pe care v-ați format-o despre profesorul și omul Eliade, după aventura Dvs. românească din 1981? - Da, cred că s-ar putea face o paralelă între faptul că eu am învățat româna și Eliade italiana în tinerețea sa pentru a-l citi pe Papini. Cu deosebirea că
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
parte, în Jurnal și-a exprimat uneori regretul că a pierdut timp predînd și dînd sfaturi studenților - timp pe care ar fi preferat să-l petreacă scriind. - I-ați fost student la Chicago, în perioada 1960-1964. După numirea Dvs. ca profesor la Universitatea din Louisbourg, ați rămas prieteni și colaboratori. Cum s-a desfășurat acestă colaborare, concretizată prin cărți, articole și studii pe care i le-ați consacrat? - Am devenit apropiați în ultimii săi ani de viață, după ce am început să
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
consacrat? - Am devenit apropiați în ultimii săi ani de viață, după ce am început să-i traduc opera și am scris Roots... După ce am absolvit Universitatea din Chicago, am predat cinci ani la prestigioasa Universitate din Durham (Carolina de Nord) ca profesor cu contract pe o perioadă limitată. Aceasta a fost cea mai înaltă funcție pe care am avut-o vreodată, dar în 1971 contractul meu a expirat și am fost nevoit să-mi găsesc altceva. M-am mutat la un colegiu
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
sens? - N-am idee! Cred că în România există un acord general asupra celor opt sau zece dintre cele mai bune nuvele ale sale. - Aveți privilegiul de a cunoaște ambele contexte - românesc și american - în care a „evoluat” Eliade (omul, profesorul, prozatorul), de aceea considerăm că ați fi cel mai în măsură să vă implicați într-un astfel de demers, care ar completa portretul unui Eliade generos, spectaculos și fascinant. Ați accepta... provocarea? - Personalitatea sa are multe fațete, și probabil așa
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
de demers, care ar completa portretul unui Eliade generos, spectaculos și fascinant. Ați accepta... provocarea? - Personalitatea sa are multe fațete, și probabil așa va rămîne mereu. Un „om al misterului”... - În încheierea dialogului nostru, spuneți-ne cîteva cuvinte despre omul, profesorul, scriitorul Mircea Eliade cunoscut de un american. Ce ar trebui să știm, ce aspecte credeți că au fost mai puțin releva(n)te, în ceea ce-l privește? - Ca răspuns la ultima întrebare, voi spune că Eliade a avut mulți prieteni
Prof. Mac Linscott Ricketts: „Mircea Eliade e produsul culturii românești” by Cristina Poenaru () [Corola-journal/Journalistic/13329_a_14654]
-
cînd scriu despre amîndoi? Aș putea eu să scriu despre această carte că e proastă? Dacă scriu că e bună mă crede cineva? O situație inconfortabilă pentru toată lumea și în primul rînd pentru Nicolae Manolescu. Soluția sugerată chiar de domnul profesor pentru a ieși din beleaua în care singur m-am băgat a fost să scriu despre carte fără să-i pomenesc numele. N-ar fi o problemă, dar mă tem că perifrazele nu ar schimba prea mult datele problemei. Tot
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
costurile tipografice și hârtia sunt scumpe, difuzarea nu prea mai există, iar lumea e așa de săracă, încât nu mai cumpără cărți. Pe cei cu bani mulți nu-i interesează cultura, iar cei care au nevoie de ea (elevi, studenți, profesori, critici și istorici literari, cercetători) nu dispun de fonduri, cartea fiindu-le practic inaccesibilă. Despre acest aspect și despre difuzare voi reveni ceva mai încolo. Există însă și situații când inițiativa publicării nu aparține autorului, ci editorului, care comandă o
Harababură editorială by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13357_a_14682]
-
experienței lor. Era o experiență tinerească ce a atras pe mulți dintre studenții de la Litere și Filozofie (la Drăguș au participat în jur de 90): sociologia era materie obligatorie pentru aceștia, așa că la un moment dat fiecare făcea cunoștință cu profesorul Gusti. Centrul de interes al discuțiilor purtate de Zoltán Rostás cu Ernest Bernea (oarecum boicotat și pentru desprinderea de Gusti și fondarea revistei Rînduiala, și pentru aplecarea sa către legionarism), Marcela Focșa (regăsită în mod miraculos, în aceeași casă, la
Sociologia militans by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/13395_a_14720]
-
explicat la nivelul selecției, Istoria literaturii române de Ioan Holban este un util companion pentru înțelegerea specificității scrisului unor importanți scriitori contemporani. Talmeș-balmeș Pornit de la o idee ingenioasă, dar aproape lipsit de utilitate practică este Dicționarul de opere, coordonat de profesorul Mircea Anghelescu. Lucrarea este concepută pentru uzul aproape exclusiv al școlarilor, fapt sugerat de publicarea ei într-o colecție denumită Biblioteca școlarului. Ea permite elevilor grăbiți (mă exprim delicat) accesul instantaneu la unele informații minimale despre operele din programa școlară
Bizare istorii literare by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13397_a_14722]
-
gazda. Într-adevăr, curios nume... Dând perdeaua la o parte, el păși în odaie și o anunță pe Sisi că venise la mare, la băi, și Pompi... cum îi ziceau ei lui Pompilian Vidrimiloiu, superiorul lui, șeful de organizație, binecunoscutul profesor în teologie... Daaaa? se răsuci ea mirată, în timp ce își dădea cu cremă la oglinda de bâlci a coanei Lenuța. Era un ins singuratic, ursuz. Amândoi se priviră fără să spună nimic. În cele din urmă, gânditor, el spuse că acela
Asfințit cu ghioc (VI) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12029_a_13354]
-
următoarele capitole de analiză a personalității brâncușiene: De la România la Paris; Muză dormind. Un parcurs către sinteză extremă; A calibra imposibilul; Atelierul ca loc al adevărului; Sculptură și piedestal: două valori combinate și distincte; Cadru cronologic; Bibliografie. Gabriella Di Milia, profesor de istoria și metodologia criticii de artă la Academia de Arte Frumoase Brera din Milano și autoarea numărului 133 dedicat lui Umberto Boccioni din aceeași serie Art Dossier, își începe studiul cu două afirmații oarecum neobișnuite pentru structura și stilul
Brâncuși în secolul XXI by Monica Joita () [Corola-journal/Journalistic/12012_a_13337]