4,759 matches
-
adenocarcinoma of the esophagus and gastric cardia. JAMA 1991;265:1287. 10. Bonenkamp JJ, Hermans J, Sasako M et al. Extended lymph-node dissection for gastric cancer. The New Eng J of Med 1999, 340:908-914. 11. Boku T, et al. Prognostic significance of serosal invasion and free intraperitoneal cancer cells in gastric cancer. Br J Surg 1990, 436-9. 12. Cameron AJ. Barrett's esophagus: prevalence and size of hiatal hernia. Am J Gastroenterol 1999;94:2054. 200 13. Conolon KCP, Minnard
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
The sentinel lymph node in gastric cancer. Surg Onc online 2001. 24. Giulli R. Peritoneal cytology in staging of gastric cancer. Surg Onc online 2001. 201 25. Griffin MS, Upper Gastrointestinal Surgery, London: WB Saunders 1997; 111-144. 26. Hermanek P. Prognostic factors in stomach cancer surgery. Eur J Surg Oncol 1986;12:241. 27. Hermanek P, Wittekind C. Residual tumor (RĂ classification and prognosis. Semin Surg Oncol 1994;10: 12. 28. Hill GL, A transhiatal subdiafragmatic distal oesophageal resection, Surgery of
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
New York, 1988, 739-747. 47. Orringer MB, Marshall B, Iannettoni MD. Transhiatal esophagectomy: clinical experience and refinements. Ann Surg 1999;230:392. 48. Patti M. esophageal cancer. emedicine.co. 2002; 741. 49. Polkowski W, van Sandick JW, Offerhaus GJ, et al. Prognostic value of Lauren classification and c-erbB-2 oncogene overexpression in adenocarcinoma of the esophagus and gastroesophageal junction. Ann Surg Oncol 1999;6:290. 203 50. Rankin SC, Taylor H, Cook GJ, Mason R. Computed tomography and positron emission tomography in the
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
Livingstone, Edinburgh, London, Melbourne and New York, 1988, pp 831-841. 54. Shahin W, Murray JA. Esophageal cancer and Barrett’s esophagus. How to approach surveillance, treatment and palliation. Postgraduate medicine, 1999; 105. 55. Shimada Y, Imamura M, Watanabe G, et al. Prognostic factors of oesophageal squamous cell carcinoma from the perspective of molecular biology. Br J Cancer 1999;80:1281. 56. Shiu MH, et al. Influence of extent of resection on survival after curative treatment of gastric carcinoma. Arch Surg 1987; 122
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
molecular biology. Br J Cancer 1999;80:1281. 56. Shiu MH, et al. Influence of extent of resection on survival after curative treatment of gastric carcinoma. Arch Surg 1987; 122: 1347-51. 57. Siewert JR, Bottcher K, Roder JD, et al. Prognostic relevance of systematic lymph node dissection in gastric carcinoma. German Gastric Carcinoma Study Group Br J Surg 1993;80:1015. 58. Simon AR. Upper Gastrointestinal Surgery, London: WB Saunders, 1997, 145-190. 59. Sugarbaker PH, Cunliffe WJ, Belliveau J, et al
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
psihosociali Există evidențe clare că factorii psihologici sunt implicați în apariția bolii cardiovasculare [9]. Statusul economic inferior, stresul legat de locul de muncă (sarcini stresante, lipsa recunoașterii meritelor), ostilitatea, mânia, depresia cresc riscul de boală cardiovasculară și de înrăutățire a prognosticului [9]. Totodată, studiul INTERHEART a arătat că existența unei combinații de factori psihosociali la femei, respectiv depresia, stresul la locul de muncă, dar și la domiciliu, unele evenimente majore din timpul vieții, crește riscul de apariție a infarctului miocardic de
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
trebuie subliniate mai multe aspecte: determină o creștere a riscului cardiovascular cu aproximativ 50% [4], peste 40% din femeile tinere diagnosticate cu infarct miocardic suferă de depresie [11], iar prezența acesteia este responsabilă de scăderea calității vieții și de înrăutățirea prognosticului după procedurile de by-pass aorto-coronarian [12, 13]. Totodată, se pare că femeile depresive cardiace sunt mai frecvent sedentare și fumătoare, prezentând o aderență scăzută la tratament [14 17]. Factorii emoționali Anxietatea reprezintă un factor independent moderat pentru apariția cardiopatiei ischemice
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
comparativ cu cele nondiabetice [47]. De asemenea, prezența diabetului zaharat la femeile coronariene se asociază cu un risc mai crescut de infarct miocardic sau de evenimente fatale comparativ cu bărbații [48-50]. Iar dacă supraviețuiesc evenimentelor cardiovasculare, pacientele diabetice au un prognostic mai nefavorabil pe termen lung [6, 51]. Totodată, la femei diabetul zaharat reprezintă un important factor de risc independent și pentru apariția insuficienței cardiace [52, 53]. În ceea ce privește medicația indicată de ghiduri pentru prevenția secundară, aceasta este prescrisă într-o proporție
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
receptorilor pentru LDL, cu o creștere marcată în special a fracțiunii LDL4 (cea mai mică și mai densă particulă de LDL, mult mai ușor oxidabilă și care pătrunde foarte ușor în pereții arteriali) [54, 55]. HDL-colesterolul reprezintă un factor de prognostic cardiovascular independent la ambele sexe [22, 56], nivelurile scăzute fiind asociate cu un risc crescut pentru infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subită, boală aterosclerotică severă [57, 58]. Creșterea HDL-colesterolului a fost asociată cu scăderea incidenței bolii ischemice la femei
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sale ridicate determină creșterea riscului de boală cardiovasculară [20], reprezentând astfel un factor de risc independent pentru boala coronariană [24]. Studiile efectuate până în prezent au arătat că lipoproteina (a) se corelează cu progresia, extensia, severitatea bolii coronariene, dar și cu prognosticul negativ post infarct miocardic [24]. Nivelurile de Lp(a) nu sunt influențate de dietă, efort fizic și nici de medicația hipolipemiantă, cu excepția niacinului [25]. Studiile efectuate în diferite zone geografice (Canada, Italia) [20] au arătat că, la sexul masculin, nivelurile
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
a fost descrisă valoarea lor prognostică în prevenirea evenimentelor cardiovasculare atât la populația sănătoasă, cât și la cei suferind de diferite forme de cardiopatie ischemică. În plus, un studiu publicat în 2008 arată că VCAM 1 este un puternic predictor prognostic al evenimentelor cardiovasculare și al decesului la pacienții cu sindroame coronariene acute. Există de asemenea o legătură directă între nivelurile moleculelor de adeziune și grosimea intimei de la nivel carotidian (care reprezintă un factor de risc pentru evenimentele clinice cardiovasculare) [31
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
maximă, raportul ST/frecvență maximă, scorul QRS [24]. Astfel, într-un studiu recent cuprinzând 9569 pacienți, dintre care 46,8% femei care au efectuat test de efort, în cazul acestora din urmă incompetența cronotropă a reprezentat cel mai important parametru prognostic, în timp ce la bărbați valoarea prognostică cea mai bună a avut-o capacitatea de efort [25]. Capacitatea redusă de efort fizic la testul de efort (în medie 5-7 minute) poate să reprezinte cauza imposibilității provocării ischemiei miocardice (datorită apariției premature a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
sunt capabile de efort fizic peste 5 METs (echivalentul activităților fizice de rutină) au un risc de 3 ori mai mare de deces cardiovascular și infarct miocardic [1, 22]. În general, reducerea capacității de efort sub 7 METs are un prognostic negativ atât la pacientele obeze, cât și la cele subponderale [26]. În cazurile în care la femei se suspicionează o boală coronariană și există șansa ca acestea să nu poată depune un efort fizic peste 5 METs, o modalitate adecvată
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mare senzitivitate - până la 99%, dar specificitatea este mai scăzută, deoarece detectează prezența calcifierilor, care nu implică neapărat existența unor stenoze semnificative hemodinamic. Marele câștig pe care îl poate aduce cuantificarea scorului de calciu ar fi utilizarea sa ca marker de prognostic la femeile asimptomatice [1] (relația fiind una de proporționalitate: scor de calciu scăzut - risc scăzut de evenimente, scor de calciu crescut - risc înalt), dar studiile efectuate sunt încă insuficiente pentru formularea unei concluzii precise [22, 36]. CT cu angiografie coronariană
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
invazive precoce în tratamentul NSTEMI la femei. Dacă trialuri precum FRISC II, RITA 3, TACTICSTIMI 18 au arătat beneficiile acestui tratament la sexul masculin, FRISC II a arătat că femeile care au beneficiat de terapie invazivă precoce au avut un prognostic mai prost. Studiul RITA 3 a demonstrat că rezultatele nu depind de sexul pacienților, iar în studiul TACTICS-TIMI femeile au avut beneficii reale în urma tratamentului invaziv precoce [48-50]. În ceea ce privește tratamentul medicamentos recomandat, studiile demonstrează că bărbații sunt tratați mai frecvent
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
noi terapii. Astfel, în timp ce la pacienții cu boală coronariană nonobstructivă administrarea timp de 6 luni de L-arginină a determinat îmbunătățirea disfuncției endoteliale și a simptomatologiei, la cei cu infarct miocardic recent au apărut efecte adverse nedorite [66, 67]. Complicații. Prognostic Supraviețuirea pacienților cu angină pectorală stabilă este și ea influențată de sexul pacienților, femeile fiind mult mai susceptibile ca pe parcursul urmăririi să prezinte un infarct miocardic sau chiar deces [17]. Pacientele cu boală arterială obstructivă au un risc de 1
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
prezența diabetului zaharat și a altor comorbidități [17]. Impactul sexului pacienților asupra evoluției sindroamelor fără supradenivelare de ST este încă neclar. Femeile prezintă, comparativ cu bărbații, mai frecvent boală coronariană nonobstructivă și, după cum se știe, acest grup populațional are un prognostic mai bun pe termen lung. Totuși, există și studii în care s-a arătat că sexul masculin reprezintă un factor independent asociat cu riscul pe termen lung de deces și de reinfarct, chiar și după ajustarea în funcție de severitatea angiografică a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
cel puțin două ipoteze care pot fi puse în discuție, și anume cea legată de funcția sistolică, precum și cea care explică etiologia acestei afecțiuni [2]. Astfel, femeile prezintă mult mai frecvent insuficiență cardiacă cu funcție sistolică păstrată, care are un prognostic mai favorabil decât în condițiile existenței unei fracții de ejecție scăzute. Pe de altă parte, prevalența cardiomiopatiei ischemice care are un prognostic nefavorabil este mult mai scăzută la femei decât la bărbați [8]. Există însă studii mai recente, și ne
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
acestei afecțiuni [2]. Astfel, femeile prezintă mult mai frecvent insuficiență cardiacă cu funcție sistolică păstrată, care are un prognostic mai favorabil decât în condițiile existenței unei fracții de ejecție scăzute. Pe de altă parte, prevalența cardiomiopatiei ischemice care are un prognostic nefavorabil este mult mai scăzută la femei decât la bărbați [8]. Există însă studii mai recente, și ne referim în special la studiul CHARM, care a demonstrat că, indiferent de natura funcției sistolice sau de etiologia insuficienței cardiace, prognosticul a
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
un prognostic nefavorabil este mult mai scăzută la femei decât la bărbați [8]. Există însă studii mai recente, și ne referim în special la studiul CHARM, care a demonstrat că, indiferent de natura funcției sistolice sau de etiologia insuficienței cardiace, prognosticul a fost mult mai nefavorabil în cazul prezenței cardiomiopatiei ischemice atât la femei, cât și la bărbați [9]. Dacă ar fi să ne referim la etiologia în general a insuficienței cardiace la sexul feminin, trebuie să subliniem faptul că la
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
mortalității la femei decât la sexul masculin [30]. Testele de efort cardiopulmonare efectuate înainte de transplantul cardiac pacienților cu insuficiență cardiacă reprezintă predictori ai mortalității în egală măsură la ambele sexe [31]. Cu toate acestea, pentru fiecare cantitate de oxigen consumată, prognosticul este mai bun în general la femei decât la bărbați, și mai bun la femeile cu insuficiență cardiacă de etiologie nonischemică (față de cele cu etiologie ischemică) [32]. Tratamentul insuficienței cardiace la femei. De la început trebuie subliniat faptul că majoritatea trialurilor
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
în care s-a abordat în mod special și sexul feminin. Astfel, trialurile RALES (Randomized Aldactone Evaluation Study) și EPHESUS (Eplerenone Post Acute Myocardial Infarction Heart Failure Efficacy and Survival Study) au arătat că administrarea de spironolactonă, respectiv eplerenonă îmbunătățește prognosticul femeilor cu insuficiență cardiacă [36, 37]. Inhibitorii enzimei de conversie au fost puțin studiați la femeile cu insuficiență cardiacă din cauză că în trialurile de insuficiență cardiacă în care s-a analizat această medicație au fost incluse puține paciente. Cu toate acestea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
bărbați [33, 46-48]. În European BIOMED Study of Stroke Care Group intervențiile chirurgicale de la nivelul arterelor carotide au fost înregistrate într-un număr semnificativ mai scăzut la femei [46]. S-a constatat că recuperarea după AVC este lentă și are prognostic mai defavorabil la femei (cu deficite restante), probabil datorită vârstei mai înaintate la care survine această afecțiune [33]. Din păcate, deși mortalitatea după AVC este, așa cum am văzut, mai mare la femei decât la bărbați, acestea nu conștientizează și nu
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
se recomandă într-un număr mult mai mic, ca indicație de tratament, revascularizația pe cale chirurgicală sau terapia endovasculară. Explicația ar putea consta în vârsta mai înaintată a femeilor, prezența unor artere periferice mai subțiri, precum și diverși factori psihosociali [12]. Oricum, prognosticul după intervențiile chirurgicale este mult mai prost decât la bărbați, cu o rată mare a mortalității (în special la pacientele cu boli cerebrovasculare preexistente [12, 14]. Preoperator, la acestea apar mai frecvent infecții și sângerări [15]. În studiul MENOCARD („Optimizarea
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]
-
și morbiditatea în bolile cardiovasculare între femeile și bărbații care beneficiază de terapie cu blocante ale canalelor de calciu [4]. Administrarea de digoxin pacienților cu insuficiență cardiacă, în studiul DIG efectuat în 1997, a dus la îmbunătățirea în general a prognosticului acestor bolnavi. O analiză post hoc a acestui studiu a arătat însă că mortalitatea la femei a fost semnificativ mai mare față de placebo [47]. Explicațiile au constat în faptul că unele femei beneficiau și de terapie de substituție hormonală, dar
Particularități ale bolilor cardiovasculare la femei by Florin Mițu, Dana Pop, Dumitru Zdrenghea () [Corola-publishinghouse/Science/435_a_1449]