2,944 matches
-
nu numai la îmbunătățirea sănătății psihice, comunitare și individuale, ci are și rolul de a crea o nouă mentalitate, un nou stil de viață, un tip de personalitate echilibrată fizic, psihic și moral, capabilă de a se adapta și a progresa în raport cu noile cerințe sociale. Acestea sunt motivele pentru care recomandăm acest tratat tuturor celor interesați și, personal, consider că, datorită rolului stabilizator și formator extrem de important pe care îl are igiena mintală în societatea actuală, o asemenea lectură nu poate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
a sarcinilor de lucru, un simț al disponibilității și al artei solicitării sau acordării ajutorului mult sporite. Cu toții trebuie să ne Întrebăm de ce nu pot face progrese semnificative În Învățare toți elevii dintr-o clasă, cum pot fi sprijiniți să progreseze În Învățarea de tip școlar elevii care Învață (sau care par să Învețe) mai greu, sau cât este de justificată marginalizarea ori chiar excluderea unor elevi din școala obligatorie. Copiii care nu pot face față cerințelor școlare, cei care prezintă
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ – VALOARE ŞI ALEGERE EDUCATIVĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria DIACONU, Silvia MICU, Petronela POPOVICI () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2132]
-
general la diversitatea copiilor dintr-o comunitate - ceea ce presupune reforma și dezvoltarea de ansamblu a școlii. Printre avantajele școlii incluzive se semnalează și optimizarea de ansamblu a calității educației oferite, prin creșterea eficacității (În sensul măririi numărului de elevi care progresează corespunzător În școală) - de aici și tendința unor autori de a utiliza În locul termenului de școală incluzivă pe cel de școală/educație eficientă (eficace). Dimensiuni și semnificații practice ale educației incluzive: Revizuirea practicilor educaționale existente În școli. Cercetările indică, tot
Şanse egale pentru toţi copiii. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Loredana - Alina MOATĂR, Ion MOATĂR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2137]
-
Toți elevii sunt considerați la fel de importanți. Un bun dascăl este acela care reușește să ajute pe toți elevii clasei să Înregistreze progrese. Dezvoltarea copilului este baza oricărui proces de Învățare. Cum vom putea reuși ca fiecare copil să progreseze? Este bine să ne bazăm pe aspectele lui pozitive, să acordăm atenție fiecărei reușite a acestuia, să acceptăm diferențele individuale și anume că fiecare copil Învață diferit și reacționează diferit În anumite situații, să evităm comparația și competiția dintre copii
PERFORMANȚA ŞCOLARĂ – MOTIVAȚIE ŞI PERSPECTIVE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Maria ILIE () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2156]
-
pentru acela. Așa putem înțelege cuvântul Mântuitorului: Fericiți cei curați cu inima că aceia vor vedea pe Dumnezeu (Mt., 5, 8)<footnote Pr.Prof. D. Stăniloae, „Semnificația luminii dumnezeiești, p. 442. footnote>, precum și cuvintele Sfântului Grigorie de Nazianz: Cu cât teologul progresează în virtute, cu atât își dă el seama mai mult de maiestatea, splendoarea și înălțimea lui Dumnezeu , Care este lumina cea mai curată, dar pentru cei mai mulți inaccesibilă; Care este în Univers, dar și dincolo de univers; Care este întru totul frumusețe
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
pe sine, fie un alt popor. Voi conchide că fericirea este sau poate fi și stare de repaus, de împlinire, nu numai la nivelul vieții conservatoare, ci, contrar celor spuse de Hegel, și la nivelul spiritului creativ, pentru că acesta poate progresa nu numai prin luptă, ci și prin concordie. Dar, dacă omul perpetuează armonia indefinit, culcăndu-se pe lauri, și nu o folosește pentru pregătirea și amorsarea unui nou efort creator, poate ajunge la ratarea unei noi fericiri și, oricum, la o
Demnitatea de a fi fericit. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Andreea Doman () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2303]
-
momentele ei fondatoare la care ar fi trimisă fără întârziere sub forma unei etnografii a grupurilor calificate ca "primitive" și, prin aceasta, invitată în întreprindere. Dacă o asemenea contradicție într-un fel externă logicii proprii etnologiei trebuie depășită pentru a progresa în cercetarea ca atare, se dovedește necesar ca, dintr-o perspectivă complementară, să ne întoarcem acum spre câmpul intern al etnologiei pentru a înțelege reticențele față de investigațiile din întreprindere. Să subliniem așadar că întreprinderea reprezintă în Franța un obiect extrem de
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
carnetele de teren și rapoarte adecvate, să cedeze proprietatea rezultatelor cercetării sale, să nu le dea spre publicare "de bună voie", cum se obișnuiește. Aceste clauze de confidențialitate sunt oare compatibile cu exercițiul unei profesii implicând discuții științifice pentru a progresa? Două concepții, în acest sens, pot fi pe scurt opuse. Cea dintâi consideră intrarea etnologiei în sânul întreprinderii și "utilitatea ei socială" ale cărei modalități empirice sunt definite de comanditar, principalul interesat ca pe o șansă și o valorizare intrinsecă
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
de umor față de noi înșine, să spunem ce avem de spus, chiar dacă avem trac, să tragem învățăminte din greșelile noastre, să ne simțim în regulă cu rănile din trecutul nostru, să nu ne fie teamă de viitor, să simțim că progresăm și că tragem învățăminte din viață, să ne acceptăm cum suntem azi, fără să renunțăm totuși să ne schimbăm mâine și, în sfârșit, să ajungem să ne gândim și la altceva decât la noi înșine. Pe scurt, stima de sine
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
persoane sănătoase atunci când ele sunt surmenate sau prezintă o fatigabilitate marcantă. 3) Amneziile reprezintă pierderea totală sau parțială a capacității de fixare sau de evocare a memoriei. Există 2 tipuri de amnezii: a) Amnezia de fixare (anterogradă): este amnezia ce progresează spre viitor, faptele vechi fiind conservate. Apar în sindromul Korsakov, în psihoza afectivă bipolară sau în tulburările nevrotice. b) Amneziile de evocare (retrogradă): se referă la o amintire ce până atunci a fost bine conservată și nu mai poate fi
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
se caracterizează prin afectivitate elementară, achiziții verbale posibile, însă vocabularul rămâne foarte sărac iar limbajul scris este redus la câteva cuvinte scurte. Sociabilitatea este vâscoasă iar uneori manifestă amabilitate, alternând cu faze de mânie și manifestări clastice. Sunt incapabili să progreseze de nivelul clasei a doua în materie de școală. Pot învăța să meargă independent în locuri familiare. În perioada adultă, majoritatea sunt capabili să preteze o muncă necalificată sau semicalificată sub supraveghere. Ei se adaptează bine la viața în comunitate
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
umane. Natura a voit ca ele să fie pentru toți o necesitate materială. Munca valorează cât rugăciunea, este adevărata rugăciune, adevărata providență umană; nu avem speranțe decât în noi înșine. Munca este legea existenței noastre, principiul viu care face să progreseze indivizii și națiunile. Fără muncă nu se poate realiza nimic. Tot ce este mare în omenire, vine ca rezultat al muncii, iar civilizația este produsul ei. Plictisul a venit pe lume o dată cu lenea. Ei îi datorăm, în bună parte, faptul
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
la intelect. Voiam să vă vorbesc însă mai ales despre transcendental. Nu se poate face filozofie fără transcendental, deci fără o tragere a lucrurilor în "dincoacele" sinelui dătător de temei. De la Kant încoace, filozofia nu mai merge către transcendent, ci progresează regresiv, prin retragerea în orizonturile tot mai largi ale lui "dincoace". Heidegger este cel mai bun exemplu, astăzi, de regresivitate bună, și este jalnic să vezi cum nu au înțeles nimic din el, în acest sens, un Bochenski sau Stegmüller
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
putut însă împiedica să nu mă gândesc la ce ar fi făcut Heidegger din problema autorității. Ar fi mers fără îndoială îndărăt, așa cum obișnuiește să facă. Și bine ar fi făcut, pentru că tendința firească a culturii de astăzi este să progreseze prin regresie, așa cum inițial promitea și logica matematică, care și-a propus să meargă "îndărătul matematicii", dar care, în practica de astăzi, a sfârșit prin a merge orbește înainte, în spațiul fără repere al lui "de ce nu și așa?". Heidegger
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
categorie stilistică a societății românești. Dar ce este mahalaua astfel înțeleasă? În istorie se iau decizii, în mahala deciziile se amâna. În istorie se înfruntă destine, în mahala lumea se ceartă și se împacă. În istorie se înfăptuiește și se progresează, în mahala totul este agitație și lumea stă pe loc. Istoria are propriul ei discurs, în care lucrurile se știu și se spun fără ambiguități, în timp ce în mahala domnește zvonul, bârfa și poanta. În istorie, spațiul public are solemnitate și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
urmă d. director al cursului superior, Șt. Vîrgolici, a rostit un discurs în care, făcând pe scurt istoricul înființării Institutului Academic, a arătat cum această scoală, care răspundea unei trebuinți neapărat simțite în societatea noastră, a mers de la început tot progresând, mulțămită pe de o parte zelului neobosit al asociaților și a corpului didactic, iar pe de alta încurajării ce i-a venit de pretutindenea. Înființat la 1866, Institutul Academic intră acum în al 11-lea an al esistenței sale, dată
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
îndrepta starea unei țări. De aceea credem a ne împlini o datorie constatând că administrația regulamentului organic a fost părințască alături cu administrația inaugurată prin curentul de idei de la 1848. Non datur saltus in natura. Cine-și închipuiește a putea progresa prin salturi nu face alta decât a da înapoi. Lovirile date bisericii au desființat poliția morală pe care o exercita aceasta în alte vremi; trebuințele exagerate ale franțuzitei plebe de sus au drept corelat munca inzecită a poporului rural, fără
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
nici un dram de adevăr, nefăcându-se vreun fel de discriminare pe criterii etnice sau de altă natură. Dimpotrivă, au fost și sunt considerați ca toți ceilalți locuitori, ajutați, îndemnați spre activități lucrative, au avut și au toate condițiile pentru a progresa din punct de vedere social-economic, cultural și moral. Dar ei nu se dovedesc în stare să se desprindă de vechile obișnuințe și nu au tăria de a se rupe de modul lor de viață. Exemplul cel mai grăitor îl găsim
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu gândul la lăcomia cercetătorilor. Păi, da! Oamenii de știință își construiesc carierele pe tema violenței din mediul școlar. Poate că-i un folos tras în mod cinic, ei și? Știm de mult că știința nu-i neprihănită și că progresează prin concurența universitară și prin războiul dintre cercetători pentru credite, dacă e să credem sociologia științei scrisă de un Bruno Latour (1995). "Știința" violenței în școală nu e ferită de efectele concurenței pentru creditele alocate, pe de o parte, iar
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o denunță în Regatul Unit, unde se agravează presiunea asupra profesorilor; Royer (2001) a descris de mult lipsa acută în Canada a politicilor publice în domeniu. Munca didactică rămâne concepută, în general, ca o muncă solitară, iar ideea școlii-comunitate, deși progresează în scris, nu progresează deloc în formare. În Franța, unde bântuie antipedagogia, simpla existență a unei formări pentru profesorii din învățământul secundar în afara disciplinei respective (matematică, franceză, istorie etc.) este mereu discutată. Ce se întâmplă în realitate în IUFM-uri
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Unit, unde se agravează presiunea asupra profesorilor; Royer (2001) a descris de mult lipsa acută în Canada a politicilor publice în domeniu. Munca didactică rămâne concepută, în general, ca o muncă solitară, iar ideea școlii-comunitate, deși progresează în scris, nu progresează deloc în formare. În Franța, unde bântuie antipedagogia, simpla existență a unei formări pentru profesorii din învățământul secundar în afara disciplinei respective (matematică, franceză, istorie etc.) este mereu discutată. Ce se întâmplă în realitate în IUFM-uri? O formare vizând tehnici
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
o stabilitate foarte mare în imaginea cadrului didactic. Învățătorul și învățătoarea sunt referenți puternici, indiferent de nivelul social. În ZEP și în afara ZEP, 81% dintre elevi consideră că relațiile lor cu învățătorii sunt bune sau foarte bune. Imaginea învățătorului a progresat în ZEP, egalând, în privința unui item, performanțele școlilor obișnuite: aprecierea modului de învățare a progresat în ZEP. De asemenea, elevii din ZEP percep o diminuare a agresivității elevi-învățători între 1995 și 2003, diminuare regulată în timp, de vreme ce era deja notabilă
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
de nivelul social. În ZEP și în afara ZEP, 81% dintre elevi consideră că relațiile lor cu învățătorii sunt bune sau foarte bune. Imaginea învățătorului a progresat în ZEP, egalând, în privința unui item, performanțele școlilor obișnuite: aprecierea modului de învățare a progresat în ZEP. De asemenea, elevii din ZEP percep o diminuare a agresivității elevi-învățători între 1995 și 2003, diminuare regulată în timp, de vreme ce era deja notabilă în 2000. În fine, foarte semnificativă este ameliorarea relațiilor cu ceilalți adulți, care atinge un
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
deschise și variate: unele situații necesită altă abordare științifică decât ancheta amplă de victimizare, de exemplu, și nu trebuie neglijată sau disprețuită nici o metodă. Complementaritatea este aici regula. Nu-i suficient să măsurăm, trebuie să și înțelegem. Comunitatea științifică a progresat mult pe planul înțelegerii mecanismelor care produc violența în școală. Abordările prin factori de risc și abordările contextuale se completează reciproc formând o viziune non-fatalistă. Rolul cumulului de factori de risc, îmbinat cu un context socio-economic care agravează sistematic fenomenul
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Aceasta este o versiune foarte diferită față de vechea definiție care a predominat încă din timpul Revoluției până în 1982, când noua abordare a început să fie adaptată. Concluzii Din 1982, Franța și-a revizuit și adaptat profund sistemul de guvernare teritorială progresând considerabil de la perioada les Trente Gloriouses cu sistemele ei de tip fordist, standardizate de producție economică și cu sistemele uniforme de ajutor social. În timpul acestei perioade, guvernele subnaționale au acționat în primul rând ca agenți ai guvernului central al căror
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]