2,396 matches
-
vestice se află un mic portal cu arcuri rotunde. De asemenea, ușa de la intrare are o formă rotundă și este gravata cu raze de soare, o cupă și vită de vie cățărătoare, țocul fiind decorat cu o funie răsucita. În pronaos nu mai sunt picturi pe tavan. Pe peretele sudic sunt înfățișați Patriarhii Abraham, Isaac și Iacob în Rai, ținând în mâini sufletele celor salvați. În centrul boltii din naos se află Sfântă Treime, iar în colțuri sunt Evangheliștii Matei, în
Comuna Șieu, Maramureș () [Corola-website/Science/310644_a_311973]
-
fiind încastrate și oale de rezonanță pentru îmbunătățirea acusticii sălii, zidurile erau sprijinite de contraforturi, acoperișul din țiglă. Biserica, de tip "navă longitudinală", având clopotnița opusă altarului, avea o lungime de circa 26m, lățime de 8m și era compartimentată în pronaos, naos și altar. Intrarea în tindă se făcea printr-un coridor zidit, deasupra căruia se afla turnul cu secțiune pătrată construit în partea sa superioară din scânduri, ce servea drept clopotniță. Accesul la clopote se făcea pe o scară de
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
tindă se făcea printr-un coridor zidit, deasupra căruia se afla turnul cu secțiune pătrată construit în partea sa superioară din scânduri, ce servea drept clopotniță. Accesul la clopote se făcea pe o scară de lemn, compusă din două tronsoane. Pronaosul propriu-zis era despărțit de naos printr-un zid prevăzut cu o ușă încadrată de două ferestre libere, în anul 1846 adăpostind 19 strane de lemn. Naosul era lung de circa 14 m și adăpostea 31 strane de lemn, plasate simetric
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
a localității Brătia, cătun inclus în anul 1968 în satul Axintele. Biserica este situată în mijlocul cimitirului ce se vede pe dreapta drumului județean Coșereni-Axintele. Arhitectura este de tip sală accesul făcânduse prin pridvorul scund și mic. Unica turlă, așezată pe pronaos, este de tablă, octogonală și fără bază. În zona cimitirului din apropierea bisericii se păstrează mai multe cruci de piatra din secolul al XIX-lea. Biserica, ctitorie a marelui stolnic Ioan (Iancu) Nădăianu și a soției acestuia, Anica Nădăianu, a fost
Biserica Sfânta Treime din Brătia () [Corola-website/Science/308791_a_310120]
-
a remarcat cercetătorul clujean Ioan Toșa, biserica are un tip de plan dintre cele mai evoluate din Transilvania. Planul a fost trasat, conform tradiției, dreptunghiular, cu absida altarului decroșata și poligonala. În plan se disting, mai ales, forma poligonala a pronaosului și pridvorul perimetral. În interior se remarcă bolta semicilindrica, iconostasul și pereții, pictați într-o paletă coloristica variată, cu multe scene încă bine păstrate. În interior se pot observa două etape de execuție a picturii. Pictură cea mai veche, în
Biserica de lemn din Cizer () [Corola-website/Science/308792_a_310121]
-
se întind pe întreg perimetrul bisericii. Ferestrele sunt mici și terminate în acoladă la partea superioară (formă ogivală). Intrarea în biserică se face printr-o ușă amplasată pe peretele vestic. Portalul de intrare este dreptunghiular și cu chenare deviate. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care se află o deschizătură de trecere. Sistemul de boltire al naosului este cel obișnuit în arhitectura bisericească moldovenească. În dreptul naosului se află două abside laterale de formă semicirculară înscrise în grosimea
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
Glicherie Tănase, l-au hirotonit ca episcop de stil vechi pe arhimandritul Silvestru Onofrei. Episcopul Evloghie Oța s-a stins din viață la data de 28 februarie 1979, neapucând să-și vadă Biserica liberă. Trupul său a fost îngropat în pronaosul bisericii de la mânăstirea întemeiată de el, pe care a construit-o cu ucenicii săi și din donațiile unor credincioși care l-au cunoscut și urmat. Până la Revoluția din decembrie 1989, biserica Mânăstirii de stil vechi cu hramul "Adormirea Maicii Domnului
Evloghie Oța () [Corola-website/Science/308887_a_310216]
-
strada Principală, nr. 315 BV-II-m-B-11649(Cod RAN: 40866.05) Parohia COMĂNA DE JOS - „Cuvioasa Paraschiva” Biserica Greco-Catolică cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" din Comăna de Jos prezintă o volumetrie specifică secolului al XVII-lea. Elementele de arhitectură care o compun, naos, pronaos, altar, pot fi datate intre 1630 - 1650 fiind tipice pentru această perioadă de construcție a bisericilor românești din Transilvania. Argumente istorice probează această datare. In jurul anului 1645 biserica era deja ridicată întrucât Matei Basarab domnul Țării Românești, în cadrul politicii
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
anului 1645 biserica era deja ridicată întrucât Matei Basarab domnul Țării Românești, în cadrul politicii sale de sprijinire a ortodoxismului românesc (la acea data biserica fiind ortodoxă) din Transilvania donează cărți bisericești odoare și odăjdiile indispensabile serviciului religios. Bolțile naosului și pronaosului tot așa ca și a altarului din biserca Comăna de Jos urmează fidel „croiala” bolților din bisericile de lemn. Aceste asemănări duc la concluzia că la clădirea bisericii, meșterii au urmat intenționat felul de clădire al lăcașului de lemn, fiindcă
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
ortodocșii și-au zidit biserică.În protocolul cununaților se știe și se amintește că biserica cu hramul „Sfântul Nicolae” exista în anul 1806, având ca preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare și cu trei cupole interioare la pronaos, naos și altar, deși condițiile de lucru erau grele. Construcția este din piatră brută și zidărie de cărămidă, cu bolți și calote semisferice peste pronaos și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
preot pe Ioan Popa. Biserica aceasta este mai mare și cu trei cupole interioare la pronaos, naos și altar, deși condițiile de lucru erau grele. Construcția este din piatră brută și zidărie de cărămidă, cu bolți și calote semisferice peste pronaos și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Catapeteasma a fost inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
interioare la pronaos, naos și altar, deși condițiile de lucru erau grele. Construcția este din piatră brută și zidărie de cărămidă, cu bolți și calote semisferice peste pronaos și naos. Planul bisericii este cel tradițional, o intrare sub turnul clopotniță, pronaosul, despărțirea e făcută din zidărie cu trei arcade. Catapeteasma a fost inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
județul Alba și în cea de la Săsciori. De asemenea, în interiorul bisericii ortodoxe de zid a cimitirului (sec. XVIII) din municipiul Sebeș există lucrări ale lui Sava Henția. La Mănăstirea Cernica, în biserica principală a mănăstirii, cu hramul Sfântul Gheorghe, în pronaos se găsesc portretele ctitorilor acestei biserici, operă a pictorului Sava Henția. A fost primul profesor al pictoriței Ottilia Michail Oteteleșanu (între 1899 și 1903), înainte ca aceasta să fie descoperită de Nicolae Grigorescu, în anturajul casei regale. A fost căsătorit
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
din cimitirul din Sebeș - Alba. A decorat deasemenea peretele de nord al bisericii Sfânta Treime din Săsciori și a donat acestei biserici icoana de hram și un epitaf cu scena "Punerea în mormânt". La Mănăstirea Cernica a realizat mural în pronaosul bisericii, portretele ctitorilor: Sfantul Ierarh Calinic și episcopul Ioanichie Stratonichios. Sava Henția a realizat împreună cu fiul său Alexandru Henția, pictura murală a bisericii din Alexandria. Ca rezultat al peregrinărilor pictorului în mijlocul naturii, cele mai valoroase reușite au fost naturile moarte
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
absidelor laterale. Streașina largă este susținută de console în „cap de cal”. Monumentul are plan treflat, cu abside laterale pentagonale mici și absida altarului poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
poligonală nedecroșată. Lăcașul de cult este prevăzut cu o singură ușă, aflată în peretele vestic al pronaosului. Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Portalul de intrare se numără printre cele mai interesante elemente decorative ale bisericii. Ușa este masivă, fiind confecționată din dulapi groși de lemn
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
Dimensiunile bisericii sunt mici: lungimea de 15.75 metri și lățimea de 4.50 metri. În interior, biserica este împărțită în trei încăperi: pronaos, naos și altar. Intrarea în biserică se face pe o ușă situată în peretele vestic al pronaosului. Portalul de intrare se numără printre cele mai interesante elemente decorative ale bisericii. Ușa este masivă, fiind confecționată din dulapi groși de lemn, ferecați în tablă groasă, prinsă în cuie forjate. Pe tabla care acoperă ușa au fost adăugate două
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
la partea superioară o pisanie cu caractere chirilice. Pe părțile laterale ale ancadramentului sunt dispuse simetric câte două rozete mari, cu conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
câte două rozete mari, cu conținut diferit. Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
Din rozetele de mai jos pornesc tulpini decorate care au la partea superioară trei rozete mai mici. Pronaosul are o formă pătrată, cu două ferestre în pereții de nord și de sud. Deasupra pronaosului se află o boltă semicilindrică. Între pronaos și naos se află un perete despărțitor în care s-au practicat trei deschideri largi, marcate de doi stâlpi. Acești stâlpi prezintă interes prin modul artistic în care sunt realizați: baza inferioară și superioară este cioplită în trunchi de piramidă
Biserica de lemn din Bănești () [Corola-website/Science/308961_a_310290]
-
și lățimea de aprox. 4,10 m, aflată în centrul satului se remarcă prin planul său simplu, dreptunghiular cu absida altarului spre răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
aflată în centrul satului se remarcă prin planul său simplu, dreptunghiular cu absida altarului spre răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
răsărit, nedecroșată, poligonală cu trei laturi. Intrarea în biserică se face pe latura de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp de scară mai poate fi întâlnit și la biserica de lemn
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
de sud. Intrarea duce spre pronaosul bisericii. Picioarele turnului clopotniță coboară până în pronaos, așezându-se pe lângă pereții acestuia. Prin intermediul unui orificiu, practicat în mijlocul tavanului de scânduri al pronaosului, cu ajutorul unei frânghii pot fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp de scară mai poate fi întâlnit și la biserica de lemn din Noțig. Trecerea din pronaos spre naos se face prin intermediul unei uși ce
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]
-
fi acționate clopotele aflate în turn. Tot din pronaos se poate ajunge în podul bisericii prin intermediul unei scări scobite din trunchiul unui copac. Același timp de scară mai poate fi întâlnit și la biserica de lemn din Noțig. Trecerea din pronaos spre naos se face prin intermediul unei uși ce avea atât ancadramentul cât și foaia, cândva frumos decorată cu pictură. Din păcate deteriorarea picturii face ca scenele pictate să fie destul de greu de recunoscut. Cu toate acestea deasupra intrării în naos
Biserica de lemn Sf. Maria din Letca () [Corola-website/Science/309785_a_311114]