2,628 matches
-
sa părându-i povestitorului mai relevantă decât îndelungata lui guvernare. Într-adevăr, liderii partidului au fost profund bulversați de acest eveniment, neștiind ce atitudine să adopte în fața dublei presiuni externe pentru schimbarea modelului de guvernare: pe de o parte, imboldul propagat de URSS, prin reformele patronate de Mihail Gorbaciov; pe de altă parte, dependența tot mai gravă de susținerea financiară condiționată politic din Occident. Dispariția Conducătorului a dus, până la urmă, la dizolvarea întregului sistem pe care el îl crease. În acest
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istorice au ajuns să fie clasificate drept patrimoniale nu este chestionată în școală. Vezi Jean-Clément Martin, European History and Old French Habits, în Joke van der Leeuw-Roord (ed.), op. cit., p. 49. Și astfel, odată intrată în lumea școlii, concepția inovatoare propagată prin studiile patrimoniale și de memorie istorică și-a pierdut forța analitică, demitizantă și anti-eroizantă, înlesnind doar o nouă supravalorizare de tip tradițional a reprezentărilor istorice identitare. De exemplu, Biblia este prezentată elevilor ca document relevant pentru istoria evreilor și
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
prin comunicarea zilnică dintre școală și familie în funcție de situațiile create în procesul unitar al educației tinerei generații. Școala pătrunde în familie datorită personalității educatorului, a cărei imagine trăiește prin elevi în familiile lor. Școala influențează familia prin cunoașterea care se propagă în familie pe calea manualelor școlare și a literaturii pedagogice adecvate, prin conținutul și orientarea lucrărilor pe care elevii le efectuează sub conducerea școlii. Aceasta este fondul principal al relației școală-familie, față de care familia „reacționeză” potrivit nivelului său cultural, gradului
Importanţa colaborării şcoală - familie by Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/1215_a_2208]
-
și sciți. Documentarea istorică se datorează armatei romane care și-a păstrat arhivele, din care s-au inspirat Acta Sanctorum, diferitele acte martirice și celelalte martirologii. Mărturia creștină venită din partea militarilor avea o importanță deosebită. În rândul soldaților romani se propaga deja o religie a castrelor, depășită curând de valoarea celei creștine spre surprinderea autorităților imperiale care, îngăduind existența mai multor culte în religiozitatea poporului și a soldaților, au încercat unirea sincretistă a acestora fără sorți de izbândă datorită unității și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
vremea celui de-al doilea război punic (218-201 a.Chr.) începuse o elenizare accentuată a cultelor romane, elenizare exprimată printr-o multiplicare a templelor dedicate divinităților grecești și statuilor acestora pe solul roman. În timp ce viziunea elenistă a zeităților s-a propagat cu ajutorul orașelor grecești din Italia meridională și Sicilia, aceasta s-a datorat influenței directe a literaturii grecești asupra celei latine aflate la început, dând un impuls puternic elenizării sectorului religios. Prin adaptările latinești ale comediei grecești și a altor texte
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
religioase li s-au adăugat și penetrarea ideilor filozofice ale elenismului printre categoriile cele mai elevate ale Romei atrase îndeosebi de gândirea stoică; odată cu acestea au preluat și critica distructivă a divinităților și concepția deterministă a lumii. La Roma scepticismul propagat în cercurile romane de prestigiu referitor la credința în vechile divinități și la cultul oficial nu putea să rămână ascunsă, pentru ca în final sfera religioasă privată a familiilor capitalei să fie contagiată. Participarea destul de numeroasă a populației romane la jocurile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Zeus și de Asclepius, ci întreaga sa ființă făcea din el un ajutător foarte venerat în cele materiale și morale, făcându-l în același timp stăpânul destinului și călăuza sigură a sufletului spre lumea cealaltă. O propagandă activă i-a propagat cultul începând de la sanctuarul său central, Serapeionul din Alexandria, în întreaga lume mediteraneană până la Roma. Pretutindeni răsuna aclamația în cinstea sa: Serapis este învingător (nikă ó Sárapis). Și împăratul Iulian (361-363) îl celebra printr-o sentință care ne lasă să
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de procedeele de odinioară prin care fusese venerat Dionysos chiar de către ei. Excesele cultului (de ex. automutilarea), nu le-a atras prea mulți simpatizanți, iar comedia greacă nu a pierdut ocazia de a-i ironiza sacerdoții Cybelei, care cutreierau țara propagând cultul acesteia. Tot un caracter extatic prezenta și cultul care provenea din orașul Byblos, de pe coastele Siriei, ale cărui reprezentări divine erau cele ale marii zeițe Atargatis, asemănătoare Cybelei, și ale frumosului tânăr Adonis, soțul ei. Și acesta din urmă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Tiberius (14-37 p.Chr.), aveau pe lângă sine astrologi de curte imperială; iar alții, precum Marcus Aurelius (161-180) și Septimius Severus (193-211) au construit în cinstea celor șapte divinități planetare edificii specifice, devenite ulterior centre de activități astrologice. O abundentă literatură propaga știința astrologică la toate nivele societății, inducându-și proprii cititori să se încreadă într-un destin determinat de stele. S-a ajuns la o interogare a stelelor, cu o teamă adesea servilă, nu doar pentru proiectele cele mai importante, ci
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
etnice și de slăbirea religiilor tradiționale ca urmare a propagării noilor credințe, cultele misterelor și creștinismul. Politica egalitară a Severilor se acorda astfel cu teoriile filozofice și religioase ce proclamau egalitatea tuturor oamenilor în baza dreptului natural, teorii care se propagau de multă vreme dinspre Orientul elenistic spre toate straturile sociale, din orice parte a Imperiului. Prin urmare, sinteza culturală a elenismului s-a datorat comunicării negustorilor cu popoarele aflate în calea comerțului lor și soldaților în timpul staționări lor în zonele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
climat favorabil și tolerant, deși din discordiile partea populației față de creștini s-au manifestat prin răsculări frecvente. În ansamblu, pentru primii 50 de ani ai secolului III, putem vorbi despre o pace relativă pentru noua religie, pace care s-a propagat în chip minuțios din centrele majore spre cele minore, iar de aici spre sate unde procesul creștinării va continua cu o anumită încetineală și nu se va conclude nici măcar în secolul IV. Dacă în unele zone (Palestina, Britannia, Gallia, Germania
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Roma), nu au interzis citarea acestor activități pe epitafurile sepulcrale. Din toate informațiile cunoscute putem realiza o clasificare geografică: zona care prezintă cea mai mare opoziție față de serviciul militar pare să fie Orientul elenistic, zona în care creștinismul a fost propagat inițial și era mai bine înrădăcinat. Roma, ca și pentru celelalte chestiuni, ar demonstra o anumită indulgență față de soldați. Cât privește Africa septentrională, ambient agitat continuu din punct de vedere politic, părerile par să fie discordante, dată fiind și mărturia
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
creștini. În această manevră politică, se poate vedea implicit o recunoaștere a Bisericii ca asociație, fiind un prim pas spre o viitoare recunoaștere oficială a creștinismului ca religio licita. Succesiv, Aurelian (270-275), numit dominus și deus, a revigorat sincretismul religios propagând oficial cultul lui Sol Invictus, de tendință monoteistă, cu intenția vădită de a vedea unificați creștinii și mithraici, sirieni și isisani sub o aceiași concepție religioasă, neținând cont de faptul că, toate tentativele imperiale vorbeau lămurit despre o manevră disperată
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pentru sacralizarea principatului prin preluarea demnității de Pontifex Maximus își atribuia particularitatea îndrumării religiozității supușilor. În paralel, din Orientul elenistic provenea un curent religios care, propunând împăratul ca sacru și izbăvitor al tuturor supușilor, trebuia să dea viață cultului imperial, propagând ideologia unui sistem de guvernare concentrat într-o singură persoană. Religia antichității se proiecta pe plan național trecând cu vederea atât trăirea religioasă individuală, care se regăsea în detaliile cultelor misterelor, cât și cea universală. Libertatea religioasă consta în participarea
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
militarism Primele manifestări specifice unui antimilitarism creștin, care au dus la un conflict deschis cu Imperiul roman și ulterior la apariția obiecției de conștiință, se regăsesc în gnosticism și maniheism. Antimilitarismul s-a dezvoltat în interiorul acestor două erezii creștine care propagau o doctrină subiectivistă. La baza reformei religioase a acestor erezii se afla o inspirație personală arbitrară, o liberă interpretare a Sfintelor Scripturi și validitatea singulară a moralei subiective. Aceste trei aspecte au fost negate dintru început de Biserica universală, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
garda imperială (in sacro comitatu). Identificând oștirea lumească (militia saeculi) cu săvârșirea răului (malefacere), recrutul opune afirmației proconsulului o concepție revoluționară politico-religioasă, inacceptabilă în ochii autorității civile a cărei politică era întemeiată pe baze religioase în fața unui creștinism care se propaga prin concepții opuse, implicând semnificații socio-politice. Refuzul pronunțării numelui în fața lui Dio nu este rezultatul disprețului față de autorități, ci al exigenței sale de a-și manifesta identitatea spirituală (Christianus sum). Pentru autoritatea romană, legată concepției de popor (populus), refuzul declarării
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
perspectivă, Bayle și-a scris Dicționarul istoric și critic (1695-1697), iar Diderot, secundat de D'Alembert, a prezidat redactarea Enciclopediei (1751-1765). Această mișcare de idei se răspândește și întărește va-lori deja confirmate, ca toleranța sau încrederea în progres. Ea propagă ideologii care nu aparțin decât câtorva autori (ideologii ca materialismul, deismul etc.). Nu reținem decât valorile care s-au generalizat și au fost asimilate în moștenirea europeană. 1. Rațiunea. Am văzut încrederea atribuită acestei fa-cultăți încă din Evul Mediu. Dar
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
Asta se întâmplă deoarece trecutul nostru încă recent ne amintește ce rezultate funeste au aceste pasiuni. De când anumite țări occidentale au fost victimele atentatelor teroriștilor islamiști, predicile imamilor extremiști sunt supravegheate, iar aceștia pot fi expulzați din țara în care propagă ura. La drept vorbind, fiecare societate elaborează un ansamblu savant de norme, uzanțe, reguli de politețe, pe scurt, reguli de viață, un ghid de comportare care moderează exprimarea pentru a facilita relațiile dintre oameni și pentru a proteja stima de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
sau sărac, dar știe cum să își distribuie cheltuielile. Dacă acest individ decide că veniturile sale sunt insuficiente, poate fi tentat să le amplifice prin corupție, adică cerând o retribuție pentru ceea ce face în virtutea îndatoririlor profesiei sale. Dacă corupția se propagă la toate nivelele societății, până în vârful ei (sau coboară de la vârf până la pozițiile cele mai modeste), economia își pierde punctele de reper, se scufundă în nesiguranță și interzice dezvoltarea. La fel, societatea trebuie să înainteze cu o anumită viteză de
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
d in milă de gazdă. Frig,mizerie, pe pragul ușii (masă nu aveau) o fa rfurie cu fasole stricată. Cumplite vremuri! În sat era instalat primar un cetățean venit din Rusia cu detașamentul „Tudor Vladimirescu”, voluntari trimiși în țară să propage și să aplice ideile comunismului eliberator... Absolvent în 1945 al Școlii normale „Vasile Lupu” din Iași, sunt numit învățător în Priponești. În sept embrie 1948 sunt expulzat din Priponești și numit într-o comună îndepărtată de orașul Bârlad, la peste
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
proces de dezvoltare intensă a orașelor existente și de creștere a numărului orașelor și a populației urbane. VATICAN cel mai mic stat din lume: 0,44 km2. VAL undă de mișcare oscilatorii regulată, care afectează suprafața apelor oceanice și se propagă în suite; pot fi provocate de vânt (valuri eoliene), de cutremure (valuri seismice) sau de erupțiile vulcanice. VALE depresiune extrem de alungită și îngustă, deschisă în aval, care, obișnuit, este parcursă de un curs de apă continuu sau periodic. VALE TRANSVERSALĂ
GEOGRAFIA … PE ÎNŢELESUL TUTUROR (minidicţionar de termeni geografici uzuali) by DANIELA BRĂNICI () [Corola-publishinghouse/Science/1180_a_1955]
-
probabilitatea lui este mai mică. Prin definiție informația obținută în acest caz este: unde s-a luat funcția logaritm pentru a asigura informației proprietatea de aditivitate. Semnal se numește o manifestare fizică (unda electromagnetică, undă sonoră etc.) capabilă a se propaga printrun mediu dat. Perturbație se numește un semnal, care modifică semnalul aleator util, ce transmite informația micșorând cantitatea de informație transmisă. Mesaj se numește un semnal, ce corespunde unei realizări particulare din ansamblul de idei, imagini, date, ce trebuie transmise
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
4. MODELUL PULSTONIC DIN DOMENIUL MICROUNDELOR AL UNUI GHID DE REZONANȚĂ CIRCULAR PENTRU CELULA VIE VIUL PEREN ȘI BIOIDENTITATEA Domeniul microundelor reprezintă o știință, ce studiază emisia luminoasă cu lungimile de undă cuprinse între valorile: . Ghidul de undă circular se propagă pe modurile de tip undă magnetică (TM), de tip undă electrică (TE) și de tip undă electromagnetică (TEM). Modurile de propagare TM și TE vor fi diferite funcții de distribuție, ce au soluțiile ecuațiilor undelor în sistemul de coordonate cilindrice
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
formează contururi închise separate pentru modul de propagare TE01. Constanta de atenuare (este un câmp electromagnetic de foarte înaltă frecvență, ce se produce în membrana celulară, ca manifestare a disipării puterii, de fapt o atenuare a unei unde, ce se propagă în tot ghidul de undă circular) a acestui mod de propagare scade o dată cu creșterea frecvenței. Această proprietate a favorizat dezvoltarea studiului teoretic și experimental al ghidului circular, prin care se propagă unda H01, ca linie de comunicație în microunde, la
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
de fapt o atenuare a unei unde, ce se propagă în tot ghidul de undă circular) a acestui mod de propagare scade o dată cu creșterea frecvenței. Această proprietate a favorizat dezvoltarea studiului teoretic și experimental al ghidului circular, prin care se propagă unda H01, ca linie de comunicație în microunde, la mare distanță și cu mare capacitate de transmisie. Determinarea transmisiei și a lungimilor de undă critice pentru ghiduri de undă circulare, în care se propagă unde de tip E sau H
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]