3,949 matches
-
tenii). Teniile parazitează jejuno-ileonul omului fixându-se bine cu ajutorul ventuzelor pe mucoasa pereților intestinali, unde trăiesc mai mulți ani, iar bolnavii de tenie se plâng de pierderea poftei de mâncare, greață, salivație abundentă, astenie marcată, cefalee, vertij. Unica sursă de propagare a teniazei este omul contaminat, care răspândește în mediul extern prin fecale ouăle și proglotele teniilor. Se indică ceaiuri de plante: Armoracia rustican (hrean). Se bea două căni pe zi, între mese dintr-o infuzie cu 15-30 g de hrean
XII. Bolile şi fitoterapia. In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Gabriela Anastasiu, Viorica Puiu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2195]
-
cu Imperiul roman și cu celelalte realități istorice, politice, religioase, civile etc. situații inerente contemporaneității lor. Pr. dr. Sebastian Diacu, O.F.M. Conv. Introducere examinează o instituție fundamentală a Imperiului cu rol deosebit în apărarea frontierelor și civilizației antice, a propagării sale și a romanității; deși era în mare parte păgână, armata romană nu a reușit să împiedice crearea condițiilor favorabile răspândirii creștinismului. Prezența armatei din diferite zone geografice ale Imperiului a contribuit la răspândirea Evangheliei printre populațiile subordonate Romei (getuli
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
rămas fără sorți de izbândă. Descoperirea este dedusă ca o necesitate logico-istorică dată de pătrunderea termenului de basilica în limbajul poporului simplu și al soldaților latini. Termenul de basilica s-a împământenit în limba română din limba latină, rezultat al propagării religiei creștine de către soldați începutului de secolul IV; desemna unele edificii creștine ale dinastiei constantiniene substituind celelalte basilici. Noțiunea s-a răspândit destul de lent și oricum, după jumătatea secolului IV, spre deosebire de terminologia creștină latinească a geto-dacilor (duminică, Dumnezeu, bazilică, biserică
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
Mării Mediterane iudaismul a făcut cunoscut Vechiul Testament și începuse realizarea integrării dintre cultura elenistică și credința iudaică, fapt explicitat de cazul lui Filon din Alexandria Egiptului. Pentru unii istorici, evanghelizarea a vizat mai întâi marile arii citadine, în timp ce pentru alții propagarea creștinismului nu a început cu marile orașe, cu excepția Romei și a altor capitale ale Imperiului. Creștinismul s-a dezvoltat în marile centre urbane, din aria mediteraneană abia în secolele II-III. Trecerea la creștinism a multora nu a fost cauzată de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de criteriile vieții urbane, ci de refuzul și de limitele impuse lor de anumite cercuri restrânse de apartenență ale țărilor ori cartierelor (asociațiile etc.), care au deschis calea spre o orientare religioasă cu mult mai profundă. Datorită acestor împrejurări politico-sociale, propagarea creștinismului a fost mult mai rapidă în centrele urbane, și în special în centrele de tranziție și de mărfuri. Mai apoi, începând din secolul II, datorită persecuției lui Hadrian (117-138), itinerariile propagării creștinismului s-au amplificat începând de la Ierusalim spre
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu mult mai profundă. Datorită acestor împrejurări politico-sociale, propagarea creștinismului a fost mult mai rapidă în centrele urbane, și în special în centrele de tranziție și de mărfuri. Mai apoi, începând din secolul II, datorită persecuției lui Hadrian (117-138), itinerariile propagării creștinismului s-au amplificat începând de la Ierusalim spre regiunile vecine. Drumul mării pentru evanghelizarea creștină începea din Alexandria Egiptului până spre Hellespont și trecea prin Palestina, Azot, Iope, Lydia, Cezareea, Ptolemaida, Tir, Tripolitania până la Antiohia (centre orășenești în care prezența
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
fondat către anul 280 a.Chr. o școală astrologică în insula Coo. În secolul II a.Chr., în Egipt, sacerdotul Petosiris a scris o operă astrologică fundamentală din care s-a inspirat întreaga literatură astrologică succesivă. O contribuție deosebită în propagarea astrologiei a avut-o filozofia stoică; aceasta a luat poziție în favoarea astrologiei, în care își vedea confirmată doctrina deterministă despre cursul fatal al tuturor evenimentelor din lume. Împotrivirea pe care i-a adus-o academicul Carneas din Cirene (214-129 a
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cetățenia romană tuturor oamenilor liberi din imperiu. Această constituție era promulgată cu intenția favorizării coeziunii interne a unui stat aflat pe calea destrămării acute, sub presiunea tendințelor centrifuge cauzate de regionalismele etnice și de slăbirea religiilor tradiționale ca urmare a propagării noilor credințe, cultele misterelor și creștinismul. Politica egalitară a Severilor se acorda astfel cu teoriile filozofice și religioase ce proclamau egalitatea tuturor oamenilor în baza dreptului natural, teorii care se propagau de multă vreme dinspre Orientul elenistic spre toate straturile
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
puțin înstărite și printre sclavii. Aceștia, excepție făcând cazurile foarte rare, rămâneau excluși de la profesiunea militară, pe când cei mai mulți dintre legionari proveneau de la sate. În cazuri specifice era posibilă scutirea de serviciul militar și se putea obține până și facultatea substituirii. Propagarea inițială a creștinismului, mai mult în centrele urbane decât în sate sau târguri, putea să aibă loc numai datorită unui sistem adecvat de comunicații, ce unea toate părțile Imperiului. Acestea permiteau pătrunderea mesajului evanghelic nu doar în straturile sociale cele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
calitativ: pomenile numeroase și abundente ale centurionului ne vorbesc despre om înstărit. Generozitatea sa viza îndeosebi prima comunitate creștină care primea, din partea bogaților convertiți, cele mai ample ajutoare pentru întreținerea diferitelor biserici și comunități creștine, dar și pentru susținerea și propagarea credinței. Este impresionantă dar și semnificativă dedicarea a două capitole întregi (Faptele Apostolilor 10 și 11) convertirii centurionului Cornelius! A fost un eveniment extraordinar nu atât pentru că era vorba despre un păgân care se convertea, cât mai ales pentru renumele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
egalității umane. 2. Participarea militarilor la răspândirea Evangheliei Armata romană nu a fost instrumentul principal al propagandei intensive a religiei creștine, deoarece nu a fost niciodată o religie de teren, ci un mijloc nelipsit de importanță în difuzarea sa extensivă. Propagarea extensivă a fost favorizată chiar de amplasarea strategică a legiunilor în punctele cele mai nevralgice ale Imperiului, în locurile cele mai disparate. Legiunile, de la 25 în timpul lui Tiberiu (14-37 p.Chr.), au ajuns după Vespasian (69-79), la 29 și chiar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
urma să decidă cine avea să preia conducerea Imperiului de secol V: creștinismul care fusese destul de activ și solidar a biruit asupra dispersiunii păgâne, incapabile de a mai controla situația prezentă. După scurta revenire păgână din perioada domniei lui Iulian, propagarea creștinismului în armată a revenit rapid prin împărații Valens și Valentinian. Barbarii, care de-acum reprezentau ca foederati cea mai mare parte a trupelor, dacă nu erau creștini, deveneau curând (cazul vizigoților). În mormântul Concordiei, cu caracter prevalent militar și
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
de înrolările din această parte a Imperiului, la început era păgână și ca atare fost declarată și de izvoare. Pentru secolul III și începutul secolului IV nu putem vorbi despre armata romană, cu anumite excepții, ca despre instrumentul efectiv al propagării susținute a creștinismului, ca în cazul cultului mithraic. Voința împăratului Constantin de a obliga treptat armata să participe la liturghia duminicală și implicit la omiliile respective, prezența unor capele mobile, a preoților militari și a legislațiilor de orientare creștină, iar
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
le pune societatea, dând o semnificație evenimentelor, pro-punând ieșirea dintr-o criză oarecare, elaborând sisteme de gândire, deschizând orizonturi noi. Ele oferă societății și actorilor idei, obiective, programe, principii etice, judecăți critice. Expansiunea valorilor este asigurată, dacă există condițiile favorabile propagării lor, de către transmițători, lideri de opinie, vulgarizatori, profesori. Această expansiune folosește canalele obișnute ale comunicării culturale, asemenea ziarelor, radioului, televiziunii, cinema-ului, cărților, muzicii, sistemelor școlare... Opinia publică rămâne, în general, în urma producătorilor și transmițătorilor de valori. Rapiditatea și amploarea
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
acestor două fenomene o nouă ordine și un nou vitalism axiologic, adică o densitate spirituală inconfundabilă). Masurarea influenței valorilor asupra vieții sufletești la scara unei generații este cadrul experiențelor identitare. Acestea se distribuie variabil în spațiu, atestând o regularitate a propagării spațiale pe care Horațiu o cercetează cu o fină intuiție. Acest tip de experiere este legat de tentativa tineretului de a reface ordini distruse de revoluții (cele trei revoluții moderne: capitalistă, comunistă și postcomunistă sau postmodernă) prin recursul la valori
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
prezența acțiunii politice. "Vom numi "grupuri etnice" acele grupuri umane care întrețin credința subiectivă într-o descendență comună pe baza similarităților fizice sau a obiceiurilor sau a amândurora, sau pe baza memoriilor colonizării sau migrației; această credință este esențială pentru propagarea grupurilor; în schimb, nu contează dacă o legătură de sânge obiectivă există. Calitatea de membru în grupul etnic diferă de cea în grupul de rudenie tocmai prin aceea că este o identitate prezumată, nu, ca în cazul unui grup cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
oxizi (ZrO2, Al2O3) care, găsindu-se sub formă cristalină în masele ceramice, îmbunătățesc parametrii de rezistență mecanică a acestora, permițând realizarea unor construcții plurale integral ceramice în zonele laterale ale arcadei; -cristalele de oxizi, dispuse omogen în masa sticloasă, împiedică propagarea fracturilor (asemănător nodurilor din lemn la încercarea de despicare a unui buștean); -în timpul tratamentului termic, o parte din cristalele de ZrO2 suferă o rearanjare a structurii microscopice, cu tendință de clivaj, limitând astfel propagarea unei posibile fisuri apărute, prin
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
omogen în masa sticloasă, împiedică propagarea fracturilor (asemănător nodurilor din lemn la încercarea de despicare a unui buștean); -în timpul tratamentului termic, o parte din cristalele de ZrO2 suferă o rearanjare a structurii microscopice, cu tendință de clivaj, limitând astfel propagarea unei posibile fisuri apărute, prin apariția unei pierderi localizate de substanță (asemănător cu procedeul de găurire a sticlei la extremitatea unei fisuri, pentru împiedicarea propagării ei); -“tratamentul termic“ se referă la răcirea care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cristalele de ZrO2 suferă o rearanjare a structurii microscopice, cu tendință de clivaj, limitând astfel propagarea unei posibile fisuri apărute, prin apariția unei pierderi localizate de substanță (asemănător cu procedeul de găurire a sticlei la extremitatea unei fisuri, pentru împiedicarea propagării ei); -“tratamentul termic“ se referă la răcirea care urmează sinterizării, ducând la rearanjarea structurii microscopice. B. După microstructură (care determină proprietățile mecanice, optice și termice): Microstructura maselor ceramice moderne este bifazică: o fază sticloasă și una cristalină. Proporția crescută a
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
cursul confecționării acestor incrustații integral ceramice necesită anumite modificări ale regulilor de preparare ale cavităților față de cele aplicate în cazul incrustațiilor turnate. Toate muchiile și unghiurile sunt rotunjite, pentru a facilita elaborarea restaurărilor în laborator și pentru a diminua riscul propagării fracturilor în interiorul incrustațiilor (fig. 9.100). Pe de altă parte, spre deosebire de inlay-urile și onlay-urile turnate, incrustațiile integral ceramice nu necesită prepararea unui bizou la nivelul marginilor cavității, pentru a obține o cimentare corectă a restaurării la acest nivel. Spațiul dintre
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
onlay-uri integral ceramice. Prepararea dinților, în aceste situații, trebuie să respecte următoarele caracteristici: reducerea uniformă cu 1,5-2 mm a înălțimii cuspizilor, zona terminală a preparării trebuie conformată în chanfrein, unghiurile preparărilor cuspidiene trebuie să fie rotunjite, pentru a evita propagarea unor fracturi datorită unghiurilor ascuțite. Scopul preparării trebuie să fie posibilitatea elaborării unei restaurări integral ceramice cu formele geometrice cele mai simple posibile și care poate să protejeze dintele datorită unei forme de rezistență mai bine adaptate. Prepararea unei cavități
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
reprezintă o știință, ce studiază emisia luminoasă cu lungimile de undă cuprinse între valorile: . Ghidul de undă circular se propagă pe modurile de tip undă magnetică (TM), de tip undă electrică (TE) și de tip undă electromagnetică (TEM). Modurile de propagare TM și TE vor fi diferite funcții de distribuție, ce au soluțiile ecuațiilor undelor în sistemul de coordonate cilindrice circulare (un sistem de axe, ce utilizează funcțiile trigonometrice sin și cos) stabilind cu ajutorul condițiilor la limită (parametrii reali ai microundelor
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
reali ai microundelor coincid cu valorile măsurate la sursă - pentru o mai bună înțelegere analizați nomograma tip BODOAL) [I.D. Alexa, 1978] modul de calcul al frecvențelor și lungimilor de undă critice pentru ghidurile de undă circulare sau tipul modului de propagare al acestora. Mecanismul emisiei stimulate și amplificate de radiație luminoasă are la bază experimentul efectuat de Popp F. A., când a demonstrat, că activitatea mitotică a emisiei biofotonice și/sau pulstonice, în contextul noii teorii a lungimii de undă critice de
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
gb ×= j , iar , c - viteza luminii, z - coordonată cilindrică Se introduce expresia lui Φ în ecuația undelor: Se împarte cu și se înmulțește cu , atunci se produce separarea de variabile și se formează două ecuații diferențiale de forma: Condiția de propagare a câmpului electromagnetic întrun ghid uniform circular este: unde și sunt derivate parțiale de ordinul I și II. Soluția ecuației diferențiale 1.1 este de forma: Se alege convenabil originea coordonatei cilindrice φ astfel încât și Ecuația diferențială 1.1 poartă
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]
-
În figura nr.1 sunt reprezentate funcțiile Bessel de speța I pentru diferite valori ale numărului n. Pentru a determina valorile numărului de undă k (în condiții ideale k = constanta lui Boltzmann?) se introduc condițiile la limită pentru nodurile de propagare TM și TE considerând, că ghidul de undă cu secțiune circulară este egal cu “n” ( de fapt , modelul roto-translator - proiectat în plan - al ADNului, celula în interfază). a) Condiția la limită în cazul undei E este pentru , atunci se impune
VIII. FUNDAMENTELE TEORETICE ALE INFOLASERBIOENERGETICII (ILBE). In: Fitoterapie clinică by Mihai V. Botez, Viorel D. Donţu () [Corola-publishinghouse/Science/1133_a_2099]